24,388 matches
-
ca zestre moșia Dobreana, cuprinsă între pârâul Dunavăț, peste Dealul Morii până în zarea Oțeleștilor, în partea de nord era mărginită de moșia răzeșilor din Mărăști, de pădurea și zarea Buduioasa care ținea de Oțelești și de moșia Gloduri (Botez), astăzi Izvorul Berheciului. Frații Petru și Gheorghe Sterian intră în stăpânirea moșiei Dobreana cumpărând moșia de la Elena Rosetti care divorțase de Mihail Botez, dar nu este exclus s-o fi câștigat și la cărți, cum s-au mai întâlnit cazuri. Deși se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fapt din Serbia, din care a rămas unul Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămas la moșie ca paznic. După sârbi a adus bulgari care erau grădinari, toată valea Pârâului Roșu era o grădină, din fund, de la izvoare până la Valea Boțului. În legătură cu raporturile țăran/boier, accentuează ceea ce era cunoscut: Se dădeau la ziua de muncă de toate (produse de care avea nevoie țăranul). dacă se lua mai mult, se trecea în contul obligațiilor pentru anul viitor. Sofia Boteanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primit locă de casă și grădină. Legea rurală din 14 august 1864 dădea dreptul la împroprietărire și însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și sau stabilit pe moșia „Gloduri” (Izvoarele Berheciului) a proprietarului Mihai Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dădea o parte din moșie oamenilor care o arau, puneau sămânța, o munceau culegeau roadele și jumătate le duceau acasă la ei și jumătate la coșarele boierului. Acest pământ (cel dat țăranilor) era mai rău: la Cioate, La Boteanu, La Izvoare, zarea Runcului La Obuz în sus etc. Marghioala Alex. Curteanu, născută Ignătescu, ne-a lăsat mărturie despre felul în care se împărțeau roadele între țăran și boier, când țăranul lua pământ în arendă, „la bună învoială cu boierul”. „Se lua
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și de mândri, albi ca zăpada și la fugă repezi ca vântul”. Din marele neam al tracilor s-au desprins geto-dacii care sunt „unul și același popor, vorbescă aceeași limbă”, după cum ne informeaz 188 geograful grecă Strabon, popor cunoscut din izvoarele istorice grecești și romane pentru cultura și civilizația sa, pentru religia și cunoștințele de medicină, cât și pentru economia bazată pe cultivarea plantelor, în special a grâului, dar și a viței de vie, creșterea animalelor și a albinelor. Acești strămoși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și în unele localități din județul Vaslui, ceramică (oalăborcan) la Oncești - Bacău. Contrar afirmațiilor tendențioase ale unor istorici străini care neag practicarea agriculturii (cultura plantelor) de către români, până la formarea statelor medievale românești (secolul al XIV-lea), putem afirma, în baza izvoarelor lingvistice, arheologice, toponimice, că românii, în primul mileniu d.Hr. și în primele secole ale mileniului al II-lea, au practicat cultivarea plantelor, e drept pe arii restrânse, însă nu se poate susține că românii în evul mediu au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fântâna lui 204 Dugheanu. La stâna de la curtea Virginiei Lambrino, sub Runc, erau 1700 oi, iar baciulșef era Dumitru Iacobeanu. În Lunca erau proprietari cu multe oi, între 100 și 300, care organizau stâne pe moșiile boierilor din Ungureni, Gloduri (Izvorul Berheciului) și Vultureni, ducând mai departe o tradiție seculară și milenară, când oierii din Ardeal treceau Carpații cu turmele pe la Dorna și Câmpulung sau pe Valea Bistriței, se asociau cu oierii din aceste localități și plecau să ierneze oile în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de - Preotul Grigore Moțoc, ginerele lui Toader Chitic, care a refăcut biserica în anul 1854, urmat de - Preotul Vasile Iorga (1871-1872), urmat de - Preotul Toader Davidescu (18721932), de loc din Frumușelu - Tecuci, urmat de - Preotul Gheorghe Antohi din Antonești; comuna Izvorul Berheciului, a slujit între 1932-1961. Lângă biserica veche din lemn, se construiește alta, tot prin contribuția locuitorilor, dar și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Filipeni, care are înscrise ca proiecte la măsura „Reabilitarea patrimoniului istorică și ecumenic” următoarele: 1
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fapt din Serbia, din care a rămasă unul Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămasă la moșie ca paznic. După sârbi a adusă bulgari care erau grădinari, toată valea Pârâului Roșu era o grădină, din fund, de la izvoare până la Valea Boțului. În legătură cu raporturile țăran/boier, accentuează ceea ce era cunoscut: Se dădeau la ziua de muncă de toate (produse de care avea nevoie țăranul). dacă se lua mai mult, se trecea în contul obligațiilor pentru anul viitor. Sofia Boteanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Antohi Bâtcă Recensământul realizat în 1774 nu este complet, nu înregistrează toat populația, dar corespunde scopului pentru care a fost făcut: cunoașterea numărului capilor de familie birnici. Acolo unde se facă și precizări despre ocupație, etnie, funcție, recensământul devine un izvor valorosă pentru cunoașterea situației sociale și etnice din Moldova sfârșitului de secol XVIII. Menționăm că în timpul războiului ruso-turcă dintre anii 1768-1744 o bună parte din populația Moldovei a fugit în locuri ferite, s-a bejenit în alte țări, și-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și post telefonic. Mai sunt înregistrate cârciumile și sălașe de țigani. Recensământul din 1912 înregistrează creșterea teritorială și demografică a comunei Filipeni prin arondarea satelor Balaia, Brad și Mărăști care, până atunci, fusese comună aparte sau făcuseră comună cu Gloduri (Izvorul Berheciului) sau cu Obârșia. Rezultatele înregistrate în 1912 pot fi comparate cu cele înregistrate în 1899, când a avut loc un recensământ general: VIII. 3 Populația comunei Filipeni reflectatș în Recensșmântul General al populației României din 1930 Recensământul populației din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mărunte pe piele care mănâncă și ustură. La Slobozia, mama Boghioaia, mătușa Vasilca a lui Costănoiu (cea care spunea bărbatului ei „românul meu”, „omul meu”), mătușa Paraschiva (moașa) știau că „cel pierit” se vindecă prin spălături repetate cu apă de la izvorul de la Velniță, acolo unde fusese „fabrica de spirt” a boierilor Rosetti. Pentru boala „când ieși afară desă cu udul”, adică diabet, o prostată, când ai vătămătură (dureri în capul pieptului) se folosesc:rădăcină de iarbă mare, bine pisată și, uneori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și în conștiința locuitorilor din comuna Filipeni: Filipii, Joile după Paști, Foca, Rusaliile, Ilie Pălie, Paparudele, Sf. Andrei, 40 de mucenici, Drăgaica, Caii lui Sf. Toader, Pintilie Călătorul, Ghermanul (Harmanul pentru viermi), Sf. Ignat, Armindenul, Sânzienele, Spolocaniile, Joia Mare, Dochia, Izvorul Tămăduirii, Logodna păsărilor, Săptămâna brânzei. După înșirarea celor peste o sută de întrebări, se adresau următoarele întrebări: - Ce spun bătrânii despre fiecare dintre aceste sărbători?, - Pentru ce folosă se țin?, - Ce au pășit când nu s-au Șinut?, - Ce au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dumitru Rosetti. În partea de apusă a casei aveam 10-12 pomi, 5-6 goldani (varietate de pruni cu fructul rotund și dulce) și 5-6 perji (fruct alungit care se desfăcea ușor de pe sâmbure). În colțul dinspre sud-vest al gospodăriei era un izvor din care tata, săpânăd 1,5m și pietruindu-l a făcut o fântână și azi în bună stare (1970). Alături erau alte izvoare unde tata a făcut un iaz mică cu pește. Între timp iazul s-a mâlit și se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
perji (fruct alungit care se desfăcea ușor de pe sâmbure). În colțul dinspre sud-vest al gospodăriei era un izvor din care tata, săpânăd 1,5m și pietruindu-l a făcut o fântână și azi în bună stare (1970). Alături erau alte izvoare unde tata a făcut un iaz mică cu pește. Între timp iazul s-a mâlit și se cunoaște numai locul unde a fost. Lângă iaz era un pădureț altoit cu crengi de măr și de păr; așa că acel pădureț face
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
știe cât este de rău în război; La război au plecat frații Mărioarei, Ignătescu Dumitru și Toader.” Unul dintre elevii lui Gheorghe Postoi, ajunsă învățător, Vasile Cozmescu din Fruntești, era căsătorit cu fata popii Știubei din Băimac, comuna Gloduri (azi Izvorul Berheciului), a făcut războiul ca sublocotenent și a fost prizonier la nemți. Când s-a întorsă și-a găsit soția gravidă. A născut o fetiță pe care a trecut-o pe numele lui! A fost un dascăl bun, cu tragere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lăsa și se aduna la primărie. Cine plătea poștașii? Probabil că tot prin primărie, chiar dacă fondurile erau de la Poștă. Mai târziu s-a făcut un oficiu poștal la Secuieni, unde se aduna și se distribuia poșta pentru Lunca , Filipeni, Gloduri (Izvorul Berheciului). Telefonul s-a pusă la primărie în Lunca în iarna anului 1900. Oficiul era tot la Secuieni, prin Secuieni se lua legătura cu Bacăul, iar telefonul cu manivelă a funcționat până s-a făcut Oficiu poștal la Lunca. De la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care au lucrat elevii cu învățători și profesori. Comuna a rămasă cu o infrastructură mai mult decât deficitară: drumul principal nu era pietruit, nu putea fi folosit decât când era uscat. După 1960 s-a făcut drumul de la Secuieni - Godorova - Izvoare, dar Filipenii rămâneau izolați. Nici acum nu este o șosea asfaltată (a fost și este din Glodișoare până la Mărăști), care să facă legătura mai lesnicioasă cu Bacăul. Până în decembrie 1989 s-a făcut electrificarea comunei, s-a trecut la sistematizarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câte 50 ha, care au fost luate de stat în 1949, cu tot cu locuințe, cu inventarul viu și mort. Cele 100 ha expropriate au format o ferm agricolă (țăranii îi spuneau „firmă”), Gospodărie Agricolă de Stat (GAS), subordonată GAS de la Gloduri, Izvorul Berheciului. La acea fermă de stat, au fost aduse în Filipeni primele tractoare să are pământul, de se uita lumea ca la comedie. Tabelul nominal cu împroprietăriții prin legea din 1945, din comuna Filipeni, plasa Parincea, jud. Bacău, cu suprafața
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pârâului Dunavăț, cu o lungime de 19,4 km are două benzi de circulație și cea mai mare parte este balastat, doar 2,17 km are îmbrăcăminte asfaltică. De fapt, din dealul Godovana, de la legătura cu drumul județean Bacău - Secuieni - Izvorul Berheciului - Oncești până în satul Mărăști drumul este asfaltat (a fost plombat în lunile august septembrie 2009). Drumul comunal DC74 Fruntești - Slobozia - Valea Boțului, în lungime de 5,7 km a fost modernizat prin Programul SAPARD 2, care poate fi apreciată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lebădă, și cine mai știe ce altceva, pe cînd mie nu-mi era Îngăduit decît să rîvnesc la așa ceva. Dacă aș fi stat puțin să mă gîndesc, aș fi priceput că devoțiunea mea pentru Clara nu era altceva decît un izvor de suferință. Poate că de aceea o adoram și mai mult, din acea eternă stupizenie care ne face să ne ținem după cei care ne fac rău. De-a lungul acelei veri, eu nu mă temeam decît de ziua cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
albastru de sărbătoare și cu o briză proaspătă ce mirosea a toamnă și a mare. Barcelona mea preferată a fost dintotdeauna cea din octombrie, cînd sufletul ei iese la plimbare și cînd devii mai Înțelept pur și simplu bînd din izvorul Canaletas, care În zilele acestea, ca prin minune, nu miroase nici a clor. Înaintam cu pas ușor, driblînd lustragii, conțopiști care se Întorceau de la cafeluța de dimineață, vînzători de lozuri și un balet de măturători ce păreau să curețe orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
femeii cu găleata goală, M-au lăsat aici, părea ea să spună, și azi nu mai sunt bună decât să contemplu aceste ape moarte, a fost o vreme când piatra din care sunt făcută era încă albă, în care un izvor țâșnea zi și noapte din găleata asta, niciodată nu mi-au spus de unde provenea atâta apă, eu doar stăteam aici ca să înclin găleata, acum nici măcar o picătură nu se scurge prin ea, și de ce s-a terminat, nici atât n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
mai văzut spirite ca al dumitale... În anii tinereții mele. Înzestrate cu toate darurile pe care un om și le-ar putea dori. Oameni puternici și cutezători În convingerea de a mlădia soarta după sine. Și totuși, meniți a deveni izvor de durere și de pustiire... - Despre cine vorbești? - Oh, demult. Un abis de vreme. Pe tărâmuri Îndepărtate. - Ai trăit multă vreme În Răsărit? Marcello fixă un punct În gol, undeva În spatele poetului. Fața i se aprinsese, ca și când acele cuvinte i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
În acele locuri. Așadar, nădăjduiam să capăt din partea dumitale o confirmare pentru această știre. - Are vreo importanță? - Toulouse nu e un oraș oarecare. E un loc de o mare cultură și bogăție, dar și centrul celor mai mari erezii, precum și izvorul unor necontenite răzmerițe pe pământurile Franței. Dacă Într-adevăr călugărul provine de acolo, iar acest lucru Îi este cunoscut Inchiziției, e de așteptat ca, mai devreme sau mai târziu, să se intervină În curmarea acestei aventuri dubioase. Poetul se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]