28,495 matches
-
Drepturilor Omului, care a observat că divergențele profunde de jurisprudență sunt susceptibile să creeze un climat general de incertitudine și insecuritate juridică. De exemplu, prin Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, potrivit căreia „divergențele de jurisprudență constituie, prin natura lor, consecința inerentă oricărui sistem judiciar ce se sprijină pe un ansamblu de instanțe de fond cu autoritate asupra circumscripției lor teritoriale“, Curtea europeană a considerat că, „în lipsa unui mecanism care să asigure coerența practicii jurisdicțiilor
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
inerentă oricărui sistem judiciar ce se sprijină pe un ansamblu de instanțe de fond cu autoritate asupra circumscripției lor teritoriale“, Curtea europeană a considerat că, „în lipsa unui mecanism care să asigure coerența practicii jurisdicțiilor naționale, asemenea divergențe profunde de jurisprudență, ce persistă în timp și țin de un domeniu ce prezintă un mare interes social, sunt de natură să dea naștere unei incertitudini permanente (...) și să diminueze încrederea publicului în sistemul judiciar care reprezintă una dintre componentele fundamentale ale statului
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
publicului în sistemul judiciar care reprezintă una dintre componentele fundamentale ale statului de drept“ (paragraful 98). În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai arătat că „rolul unei jurisdicții supreme este tocmai cel de a regla contradicțiile de jurisprudență“ (Hotărârea din 28 octombrie 1999, pronunțată în Cauza Zielinski, Pradal și Gonzalez și alții împotriva Franței, paragraful 59). ... 17. Avocatul Poporului subliniază, așadar, cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, în sensul că principiile
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
prevederile supuse controlului. Instanța română de contencios constituțional a respins în mod constant ca inadmisibile excepțiile de neconstituționalitate prin care, criticându-se lipsa unei dispoziții legale cu conținutul dorit de autorii excepțiilor, se urmărește modificarea sau completarea legii. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut în mod constant că, prin natura sa, nu este legiuitor pozitiv și că numai autoritatea legiuitoare are competența de a adopta, modifica sau completa legile (Decizia Curții Constituționale nr. 27 din 12 martie 1996 sau
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
nevoile de reglementare în domeniu la un anumit moment dat, în funcție de valoarea socială pe care acea normă tinde să o protejeze, de gradul de conformare voluntară în practică a persoanelor vizate, dar și în funcție de elemente precum jurisprudența instanțelor românești sau europene. Astfel, instanța constituțională exercită un control de legalitate, iar nu de oportunitate, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 317 din 13 aprilie 2006. ... 54. Pe fondul criticii se arată că legea nu ignoră caracterul obligatoriu al deciziilor
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
cum am precizat mai sus. Prin urmare, sub acest aspect, lit. s) a art. 271 este acoperitoare. Chiar și alin. (3) al art. 273, atunci când se referă la norme de drept material și procesual, include în mod expres și jurisprudența în materia respectivă, fără a distinge că este vorba de jurisprudența instanței supreme sau a Curții Constituționale ori a Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... 60. Se arată că art. 11 și 148 din Constituție au aceeași forță juridică pe
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
s) a art. 271 este acoperitoare. Chiar și alin. (3) al art. 273, atunci când se referă la norme de drept material și procesual, include în mod expres și jurisprudența în materia respectivă, fără a distinge că este vorba de jurisprudența instanței supreme sau a Curții Constituționale ori a Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... 60. Se arată că art. 11 și 148 din Constituție au aceeași forță juridică pe care o are și prevederea cuprinsă la art. 147 alin. (4
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Europene și celelalte reglementări comunitare. ... 61. Modul de soluționare a unui eventual conflict între aceste acte este de competența organelor jurisdicționale, respectiv a Curții de Justiție a Uniunii Europene (pentru modul de aplicare a normelor de drept al Uniunii Europene), jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene fiind obligatorie pentru instanțele naționale, iar Uniunea Europeană dispune de instrumente specifice în caz de nerespectare a deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... 62. În jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene s-
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
a normelor de drept al Uniunii Europene), jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene fiind obligatorie pentru instanțele naționale, iar Uniunea Europeană dispune de instrumente specifice în caz de nerespectare a deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... 62. În jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene s-a cristalizat principiul supremației dreptului UE asupra dreptului statelor membre, principiu ce derivă din faptul că tratatele UE au instituit o ordine juridică proprie și a cărui consecință este faptul că statele membre
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
pentru a da prioritate unei norme naționale, indiferent de natura (chiar constituțională) a acesteia. ... 63. Tratatul de la Lisabona a consacrat acest principiu în Declarația nr. 17 anexată Actului final al Conferinței Interguvernamentale care a adoptat Tratatul, făcând referire la jurisprudența Curtea de Justiție a Uniunii Europene , inclusiv la Cauza Costa împotriva ENEL, în care principiul a fost afirmat pentru prima dată. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a făcut aplicarea principiului supremației dreptului UE inclusiv într-o serie de hotărâri
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se arată că legea criticată cuprinde prevederi neclare, imprecise și lipsite de previzibilitate, fiind adoptată cu încălcarea principiului securității juridice și a principiului calității legii; cu privire la exigențele de calitate a legii, se invocă jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 681 din 27 iunie 2012 și Decizia nr. 473 din 21 noiembrie 2013). ... 74. O primă normă criticată sub aspectul lipsei de claritate și previzibilitate este cea conținută de art. 59 alin. (3) și (4), coroborată
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
privind calitatea deciziilor judiciare. (...)“ [Avizul comun cu privire la proiectul de lege de modificare și completare a codului judiciar (sistemul de evaluare a judecătorilor) din Armenia, paragrafele 37-39, 43, 49]. ... 114. „Interpretarea legală dată de un judecător în contrast cu jurisprudența stabilită nu ar trebui să devină, în sine, un motiv de sancționare disciplinară, dacă nu este făcută cu rea-credință, cu intenția de a aduce beneficii sau prejudicii unei părți din proces, sau din neglijență gravă. În timp ce judecătorii din
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
un motiv de sancționare disciplinară, dacă nu este făcută cu rea-credință, cu intenția de a aduce beneficii sau prejudicii unei părți din proces, sau din neglijență gravă. În timp ce judecătorii din instanțele inferioare ar trebui să respecte, în general, jurisprudența stabilită, acestora nu ar trebui să li se interzică contestarea ei, dacă în hotărârea lor consideră necesar să facă acest lucru. “ [Avizul comun al Comisiei de la Veneția și al Direcției pentru Drepturile Omului (DHR) din cadrul Direcției Generale pentru
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Constituție, autorii sesizării ar fi trebuit să invoce încălcarea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate, și nu a unor acte care nu fac parte din această categorie. Cu privire la exigența de independență a judecătorilor, în jurisprudența sa, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 2 din 11 ianuarie 2012 și se subliniază că, în ceea ce privește promovarea profesională a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, această instanță fiind instanță supremă, exigența constituțională implicită
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
124 alin. (3) cu referire la art. 148 și art. 20 alin. (2) din Constituție. ... 152. Cu privire la criticile aduse art. 128, 133 și 140-144 din lege se arată că procedura reglementată de legea supusă controlului de constituționalitate respectă jurisprudența Curții Constituționale în materie și nu aduce atingere principiului independenței judecătorilor. ... 153. Referitor la susținerea conform căreia dispozițiile privind promovarea efectivă ar încălca art. 148 și art. 20 alin. (2) din Constituție se consideră că argumentele dezvoltate cu privire la
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
sistemul organizării judiciare. ... 163. Prin urmare, art. 145-149 din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor nu încalcă dispozițiile art. 124 alin. (3) și ale art. 148 din Constituție. ... 164. Cu privire la criticile aduse art. 289 din lege se invocă jurisprudența Curții în ceea ce privește dispozițiile prin care judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție pot intra în avocatură sau notariat, fără examen sau concurs, astfel că se arată că textul criticat nu încalcă dispozițiile art. 16 alin.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
noii reglementări, însă prin aceeași decizie se statuează că „numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestații deja încasate s-ar fi încălcat dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție“ (Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010). Astfel, conform jurisprudenței Curții Constituționale, în speță ar fi fost încălcat conceptul juridic de „drepturi câștigate“ doar în situația în care sancțiunile disciplinare s-ar fi putut aplica pentru abateri disciplinare constatate înainte de intrarea în vigoare a legii supuse controlului de constituționalitate
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
noiembrie 2015). Prin urmare, legiuitorul a reglementat o excepție de la această regulă, și anume promovarea pe loc, văzută ca un mecanism care asigură, la nevoie, completarea funcțiilor rămase vacante la nivelul tribunalului sau al curții de apel. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții în materie, legiuitorul are dreptul să impună reguli de disciplină financiară în ceea ce privește promovarea pe loc, fără ca aceste reguli să constituie o imixtiune a puterii legislative în puterea judecătorească. ... 168. Prin urmare, art. 284 alin. (5
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Uniunii Europene, fără a atinge punctele esențiale ce trebuie îndeplinite de o sesizare de neconstituționalitate, și anume motivele clare, de fapt și de drept, ale presupuselor încălcări ale Constituției de către legea supusă controlului de constituționalitate a priori. Or, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut constant că, în analiza sa, se raportează la texte și principii constituționale pretins încălcate, iar actele diferitelor organisme internaționale nu au rang constituțional, pentru a fi considerate norme interpuse în cadrul controlului de constituționalitate, similar
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de a deroga de la termenele regulamentare, temporalitatea fiind o trăsătură de bază a procedurii de urgență. ... 176. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 177. În ceea ce privește motivele extrinseci de neconstituționalitate, se arată că există o jurisprudență constantă a instanței constituționale care, în mai multe rânduri, a respins ca neîntemeiate critici de neconstituționalitate extrinsecă similare celor din prezenta cauză, sens în care menționează Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, paragraful 267. ... 178. Cu privire la motivele
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
-și forma opinia asupra propunerii legislative adoptate cu amendamente de comisia specială, aflându-se în situația de a-și exercita dreptul de vot bazându-se exclusiv pe recomandarea grupului parlamentar. Totodată, au fost încălcate și regulamentele celor două Camere, deși jurisprudența Curții Constituționale stabilește cu claritate obligativitatea respectării lor. ... 231. Examinând critica referitoare la nerespectarea termenului de cel puțin 3 zile între data difuzării raportului și data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative în plenul Camerei Parlamentului
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
fost comprimate și intervalele de timp rezultate sunt chestiuni de aplicare a regulamentelor parlamentare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 261 din 5 mai 2022, precitată, paragraful 63). Or, așa cum a stabilit Curtea în mod constant în jurisprudența sa, nu este de competența Curții Constituționale verificarea modului în care au fost aplicate prevederile regulamentare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
238. În ceea ce privește criticile referitoare la încălcarea mandatului reprezentativ, se constată că art. 69 alin. (2) din Constituție garantează parlamentarului independența față de corpul electoral și de structurile politice care l-au înaintat în această funcție. ... 239. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dispozițiile art. 69 din Constituție, care stabilesc că, în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului și că orice mandat imperativ este nul, constituie fundamentul juridic al mandatului reprezentativ. Acest text constituțional stă la baza interpretării
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
susținut respectiva candidatură și Camera din care face parte parlamentarul, pe de altă parte (Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, paragraful 216). ... 240. Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că art. 69 din Constituție valorifică fără limite mandatul reprezentativ. Acest text constituțional trebuie să constituie punctul de plecare în explicarea raporturilor constituționale dintre deputat și alegătorii săi, partidul politic care l-a propulsat, Camera din care
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
un sistem sau altul este mai potrivit raportat la dorințele majorității sau minorității parlamentare. Atât timp cât sistemul de numire pentru care a optat legiuitorul respectă competențele constituționale ale ministrului justiției, CSM și Președintelui României, astfel cum rezultă acestea din jurisprudența Curții Constituționale, înseamnă că normele care îl consacră sunt constituționale în substanța lor. ... 294. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea art. 133 alin. (1) din Constituție. Curtea menționează că, în context, invocarea art. 124 din Constituție este greșită, întrucât
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]