4,995 matches
-
creștine) și, ca urmare, posibilitatea unui dialog calm și constructiv între Biserici, ba chiar un dialog și relații civilizate și cu alte religii, ca iudaismul și islamismul, așa, ca între rude. Despre un asemenea dialog au vorbit multe spirite luminate laici și teologi în ultimele două secole. Au apărut și organizații și organisme internaționale și interconfesionale care-1 promovează cu insistență cum ar fi, de exemplu, Consiliul Ecumenic al Bisericilor (CEB). În ultimii 35 de ani campionul acestui nou spirit ecumenist și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a fost România, în timp ce Patriarhul Alexei îl acuza pe Papă de prozelitism, de tentative de convertire a credincioșilor ruși la catolicism. Toate planurile Vaticanului de a aranja o vizită a Papei la Moscova s-au lovit nu de refuzul autorităților laice, ci de cel al Patriarhului Alexei. Și acum, dintr-odată, Patriarhul declară că este posibilă o întâlnire cu actualul Papă care ar avea după spusele sale un "comportament" mai potrivit. În ce constă, exact, acest comportament și ce anume îl
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a credincioșilor; sharia, legea musulmană, dirija, așadar, și activitatea statului, și viața individului. Și tot de aceea reforma lui Atatürk a fost, cu adevărat, revoluționară. El a impus prin Constituție obligația ca noul stat, Republica Turciei, să fie un stat laic fapt nemaiauzit în celelalte state cu populație majoritar musulmană. În condiții normale, o asemenea măsură nu ar fi avut nicio șansă de succes. Turcia, însă, la începutul anilor '30 ai secolului XX, era departe de a se afla în condiții
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a unui efort dus până la ultima limită, a reușit Turcia să supraviețuiască. Meritul principal a fost al armatei și al șefului ei, Kemal Atatürk, iar turcii știau foarte bine acest lucru. Numai în aceste condiții a fost posibilă impunerea caracterului laic al statului în Constituția kemalistă. Până în ziua de azi, garanții respectării acestui principiu au fost și sunt armata și cultul lui Atatürk. Fără îndoială că, de-a lungul vremii, au apărut noi și noi categorii de grupuri interesate în păstrarea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
statului în Constituția kemalistă. Până în ziua de azi, garanții respectării acestui principiu au fost și sunt armata și cultul lui Atatürk. Fără îndoială că, de-a lungul vremii, au apărut noi și noi categorii de grupuri interesate în păstrarea caracterului laic al statului. Însă majoritatea populației a rămas profund atașată religiei islamice și normelor ei, acelea care marchează viața de zi cu zi a credincioșilor, cu deosebire momentele cruciale: nașterea, căsătoria, moartea ș.a. Un asemenea atașament, vechi de secole, nu dispare
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
islamice și normelor ei, acelea care marchează viața de zi cu zi a credincioșilor, cu deosebire momentele cruciale: nașterea, căsătoria, moartea ș.a. Un asemenea atașament, vechi de secole, nu dispare ușor sau nu dispare niciodată mai ales că un stat laic nu înseamnă un stat ateu, adică unul care să lupte fățiș împotriva religiei și a instituțiilor sale, așa cum a fost statul comunist. În aceste condiții, este clar că unele forțe politice, unele partide din Turcia încearcă să exploateze sentimentele religioase
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
forțe politice, unele partide din Turcia încearcă să exploateze sentimentele religioase ale alegătorilor. Mai mult decât atât, unele partide promit credincioșilor care-i votează că vor promova unele valori ale islamului valori ce au fost slăbite sau eliminate de statul laic. Se poate înțelege, în subtext, că nu este exclusă nicio revenire la simbioza stat-islam, cu tot ce presupune ea. Acest fenomen s-a repetat, de mai multe ori, în istoria Turciei republicane și laice, iar atunci au reacționat "garanții" Constituției
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
fost slăbite sau eliminate de statul laic. Se poate înțelege, în subtext, că nu este exclusă nicio revenire la simbioza stat-islam, cu tot ce presupune ea. Acest fenomen s-a repetat, de mai multe ori, în istoria Turciei republicane și laice, iar atunci au reacționat "garanții" Constituției și în primul rând armata. Loviturile de stat militare, destul de numeroase, au avut, toate, la bază același motiv, și anume stoparea încercărilor de a transforma Turcia într-un stat islamic. Aceasta este dilema permanentă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
reacționat "garanții" Constituției și în primul rând armata. Loviturile de stat militare, destul de numeroase, au avut, toate, la bază același motiv, și anume stoparea încercărilor de a transforma Turcia într-un stat islamic. Aceasta este dilema permanentă a Turciei: stat laic sau islamic, adică religios, iar în ultimii 4-5 ani problema s-a acutizat. În Turcia se află la putere, de cinci ani, un partid islamist, AKP Partidul Dreptății și Dezvoltării -, care face un joc politic uimitor, un fel de dans
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
nu agreează deloc statele de tip religios fie ele islamice sau nu. Guvernul încearcă să reintroducă vălul islamic inclusiv în universități și să interzică vânzarea băuturilor alcoolice. Sunt măsuri tipic islamice, iar adversarii acuză guvernul că vrea să lichideze caracterul laic al statului turc, să încalce, prin urmare, Constituția. Curtea Constituțională dezbate, începând de luni, chestiunea gravă a interzicerii partidului de guvernământ sau a activității politice a membrilor săi marcanți inclusiv a premierului Erdogan -, iar armata devine tot mai nervoasă. Nu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
330-379), Pseudo-Dionisie Areopagitul (aprox. secolul al V-lea), Ioan Damaschinul, Grigore cel Mare etc., toți aceștia încercând în lucrările lor să promoveze argumente teologice în favoarea credinței creștine, dar împotriva gândirii filosofice grecești, cea care cu secole în urmă promovase spiritul laic în cercetarea naturii și a omului. Totodată, în unele din aceste opere erau exprimate și o serie de idei cu caracter pedagogic, relatate fără îndoială în spiritul dogmaticii creștine. Gândirea pedagogică ce străbate conținutul acestor lucrări cultiva ideea dobândirii virtuții
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
secolele XVII-XVIII educația și instrucția copiilor și adulților s-a intensificat în mod continuu. În cele două secole asistăm la o preponderență a instituțiilor școlare confesionale, pentru ca de la jumătatea secolului XVIII să apară instituții de învățământ de rang înalt, școli laice cu caracter aplicativ, în care educația era prestată de corpul didactic ca o deschidere rațională impusă de epoca ,,luminilor”. Ca și în perioadele anterioare, în activitatea de educare și instruire a oamenilor maturi s-au îmbinat cuvântul rostit cu cel
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cuprindea studiul logicii, retoricii, fizicii, astronomiei, despre naștere și pieire, despre suflet și despre metafizică. La acestea se mai adăugau gramatica, limba greacă veche și nouă, literatura greacă etc. În perioada 1714-1821, conținutul învățământului devine tot mai orientat către disciplinele laice, constatându-se și o serie de preocupări pentru studiul limbilor moderne, studiul dreptului, al muzicii, picturii etc. Academia Domnească de la Sfântu Sava din București și-a diversificat tot mai mult planul de învățământ începând cu anul 1776, ca urmare a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
această știință ,,nimic nu să poate face”, deoarece de la ea provine ,,toată cea bună chivernisire”. Elemente de aritmetică tipărește la Iași, în anul 1818, D. P. Govdela, doctor și profesor ,,de arte libere și de filozofie”. Învățământul dobândise o orientare laică, științifică și practică, motiv pentru care se impunea necesitatea publicării unor cărți și din aceste domenii. În această epocă putem vorbi despre o rețea destul de întinsă de școli, răspândite atât în lumea orașelor, cât și în lumea satelor. În legătură cu organizarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cu sprijinul prietenului său Constantin Hagi Pop din Sibiu, cerea Enciclopedia lui Diderot și D'Alambert, precum și Journal enciclopédique de libre propagande philosophique. Într-o serie de școli clericale - Sf. Gheorghe-Vechi din București, Buzău, Craiova - s-au introdus și discipline laice. În școlile de rang înalt pătrund tot mai mult disciplinele matematice, iar logica aristotelică începe să fie înlocuită cu tratate noi, precum cele ale lui Wolff, Baumeister sau Condillac, după care erau susținute prelegerile în școlile din București în anul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
anul 1821. Activitatea didactică, științifică și educativă desfășurată în cele două instituții, cât și rolul lor în formarea culturii românești, în deschiderea unor largi orizonturi pedagogice sunt puse în valoare de documentele vremii. Ele au contribuit la introducerea unui învățământ laic de inspirație iluministă, în c are cursurile de matematică aplicată erau predate în limba română de Gheorghe Asachi, la Academia domnească din Iași și, respectiv, Gheorghe Lazăr, la Academia Sf. Sava din București. În provincia ardeleană, odată cu instaurarea monarhiei habsburgice
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
referitoare la obligațiile ce reveneau învățătorilor, proprietarilor și comunelor. Odată cu înglobarea Banatului la Ungaria, școlile elementare bănățene au căzut sub incidența legii școlare Ratio educationis, promulgată în 1777 pentru Ungaria. Noua lege ce viza educația acorda o pondere ridicată disciplinelor laice și practice în procesul instrucției școlare, garantând utilizarea limbii materne în învățământul elementar. Ratio educationis stabilea organizarea școlilor pe nouă districte școlare, reduse mai apoi de către Iosif al II-lea la doar cinci. Școlile din Banat au fost înglobate districtului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
scolasticești, cea mai prodigioasă lucrare privind instrucția și educația în perioada iluminismului românesc din Banat, realizată după pedagogul german Niemeyer. Statul austriac a menținut sub un control constant școlile ocolind, cel puțin până în 1862 ierarhia ecleziastică. În acest fel, spiritul laic s-a impus în școala poporală și a promovat introducerea științelor în învățământ. Până la reforma din perioada liberală, statul a promovat constant reforme pentru modernizarea învățământului, de sus în jos, folosind eficient directoratele școlare locale și directorii ce se aflau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
măsurile luate de directorii locali în direcția eradicării unor fenomene negative, în speță abandonul școlar și indiferența autorităților locale, sau aplicarea reglementărilor superioare. Din asemenea documente legislative, cel puțin până la nivelul anului 1862, reiese primordial politica școlară promovată de autoritățile laice, biserica fiind nesemnificativ prezentă în politica școlară generală. În imensa lor majoritate, circularele școlare reflectă o imagine robot asupra învățământului și a vieții cotidiene din cadrul școlii poporale. Printre datoriile învățătorului cel mai des invocate în asemenea documente, una rămâne leitmotiv
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de putere sau de preocupări care nu sunt proprii virtuților lor, nu vor poseda nimic personal (proprietăți, bani, femei), ci totul va fi în comun (casă, avere, femei, copii). * Este o aristocrație a rațiunii, înțeleasă de unii exegeți drept teocrație laică, deși statul rațiunii și a contemplării Ideilor la Platon are și un sens religios. * Armonia statului se realizează numai când conducătorii sunt filosofi, demiurgii îi hrănesc pe apărători și conducători, iar apărătorii se ocupă numai de siguranța statului. * Formele degenerate
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
biserica pe care se sprijină permanent. * Lupta dintre aceste două organizări sociale nu poate da câștig de cauză decât societății cerești. * Creștinismul autentic este de ordin transmundan. În lumea aceasta, lumea lui Dumnezeu, viața omului nu poate fi în întregime laică și materială, după cum valorile noastre primordiale nu pot fi puterea, onoarea, averea și sexul; aceste valori nu reprezintă o cale către fericire nici pentru individ, nici pentru societate. * A considerat educația ca având un rol deosebit de important în viața socială
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
una dintre etapele algoritmului generator pentru că acțiunea gânditorului prevestește calitatea analizei sociologice prin care va fi depășită filosofia socială. * Construcțiile teoretice sunt de mare diversitate, nota lor comună fiind însă încercarea de a aduce în prim plan, ca definitorie, gândirea laică, depărtarea de teoriile teocentrice, aspirație pornită din cristalizarea reală a unei vieți ne-creștine, chiar anticreștine, ce pretindea ca diversele domenii ale vieții sociale să-și afle sursa devenirii numai în criteriile lor imanente. * Problematica socială abordată a fost deosebit de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
reia. Prin această teorie, Vico este inițiatorul teoriei ciclurilor istorice. * A criticat teoria contractului social. * Societatea reclamă moduri de înțelegere diferite de cele folositoare pentru cunoașterea universului fizic și diferite de cele proprii teologiei. Știința despre societate trebuie să fie laică. Opera sa l-a propulsat în conștiința urmașilor ca primul istoric modern, ca întemeietor al filosofiei istoriei, antropologiei și etnologiei, ca primul care a formulat o metodă sistematică de cercetare istorică și a dezvoltat o teorie a istoriei care a
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
franceză a drepturilor omului și cetățeanului, accesul meritocratic la funcțiile publice, sancționarea abuzurilor administrației, ordine în finanțele publice și armată națională. Și legiuirile fanarioților și revendicările boierilor "pământeni" aveau încă în substanța lor pilonii ordinii feudale, care oferea privilegii aristocrației laice și clerului, punând povara dărilor pe omul de rând, fie el țăran sau târgoveț. În plină modernitate europeană, putem spune că Principatele de la gurile Dunării navigau după formula: "feudalism rețeta noastră națională". Principiile moderne de organizare a statului aveau să
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în baza unor valori precum libertatea, egalitatea și echitatea în relațiile dintre cetățeni. Ceea ce sper să arăt este, cu alte cuvinte, că, dat fiind respectul pe care îl datorăm acestor valori, România trebuie să rămână și în viitor un stat laic sau, poate mai corect spus, unul neutru din punct de vedere religios, așa cum statuează în prezent articolul 9 al Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Articolul precizează, reamintesc, că în România "nu există religie
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]