5,345 matches
-
interesantă, oferită de bicicliștii vienezi. Viena e împânzită cu piste de bicicletă, pe care poți circula nestingherit. Austriecii, ca orice țară civilizată, au mare grijă de bicicliștii lor. Ca simplu pieton însă, am văzut și reversul medaliei. Dăruiți cu piste late și cu drepturi de circulație extinse, bicicliștii au adoptat comportamentul șoferilor de automobil tiranici. Gonesc furioși la doi centimetri de pietonul firav, claxonează (mă rog, țârâieă disperați dacă pari că le ieși în cale, iar dacă aștepți la o trecere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
înfloresc puzderii, în gavanoase cu găurică de scurs apa, pe pervaz, la fereastră, iartă, deci, că-și mai îndulcește singurătatea scriindu-ți ție, damicelă din capitală, cu țigări subțirele și tange fine, și inelării groase pe zece degete, și cruce lată de argint vechi, c-un Crist famelic și cam debusolat, ce-ți atârnă de beregăți până la buricul îndopat cu miere de muiere, și cu brățări muzicale la laba mâinii prelungite-n cârnăciori delicați, ojați patriotic, adică în trei colori cunosc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
dacă îngrijindu-i, vă vor permite să vă instruiți ”. Și încheie prin îndemnul de a urma perceptele carității spunând: „îngrijiți pe bolnavul mizerabil nu ca pe un om, nu ca pe un frate ce suferă - ci ca pe însuși Dumnezeu’. lată spiritul care trebuie să domnească într-un spital. Nu erau afirmații și sfaturi formale pe care Paulescu le profesa de la înălțimea catedrei, ci erau convingeri și atitudini care făceau parte din modul de a fi al doctorului Paulescu. Mărturie stau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
remedii curative. Cu toate acestea puțini din cei pregătiți în domeniul științelor medicale au capacitatea de a aborda asemenea probleme cu impact social, pentru că majoritatea, spunea Paulescu, sunt „împotmoliți în mocirla materialistă și ignoră voit instinctele și rezultatul alterării lor’. lată de ce de-a lungul timpului filosofii, moraliștii și mai recent psihologii și-au arogat această ingrată misiune. Majoritatea lor însă necunoscând natura umană, nerecunoscând resorturile intime care-i coordonează existența, natura instinctelor și efectul lor asupra individului și societății, au
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în timpul spitalizării, la unitățile impunătoare de astăzi, cu posibilități tehnice și terapeutice cu totul deosebite, devenind treptat pilonii de bază al oricărui sistem medical modern. Din nefericire însă s-a schimbat treptat și spiritul care caracteriza spitalul la începuturile sale. lată de ce Paulescu găsește oportun să se aplece asupra spiritului care trebuie să domnească într-un spital și să guverneze relația medic pacient pe care, dincolo de regulamente și coduri, le raportează la preceptele creștine. Strălucit colaborator al lui Lancereaux, clinician desăvârșit
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
adânc, alături de ghizdul statornic și umed al fântânii. Și mai ales, o, mai ales ferește-te să-ți preamărești genunea, prăpastia cărnoasă a bucuriei suculente dintre coapse, văile fericirii intime... Undeva, departe, pe o pajiște lenevită la marginea unui râu lat și lin, lucrat în sepia, c-un cer profilând o imensă catedrală gotică, la periferia străvezie a orașului, se agitau niște domni mărunți, cu barbișon și mustăți învolburate, îmbrăcați în frac, acoperiți cilindric de jobene fumurii, având printre dânșii pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
purgatoriu). Nu-i un om din carne, sânge și nervi, ci o revistă din hârtie, cerneală și plumb (sau pixeli), făcută de oameni din carne, sânge și nervi. Săptămâna trecută, frățiorul „Supliment“ îi ura în pagina 16 viață lungă și lată surorii mai mari din Timișoara, cu nume așa și-așa, cam neutru, moștenit din zbor, „Orizont“. S-ar fi cuvenit să scriu și eu ceva în rubrică despre ce înseamnă pentru un săptămânal (și-apoi un lunar) de cultură numărul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
Noi aveam două opțiuni: bulgarii și moldovenii. Pentru o țară mică e de-ajuns. De ce îi disprețuim însă pe bulgari? Fiindcă sunt mai săraci ca noi. Mai necăjiți ca noi. Mai înapoiați, mai needucați, mai prost îmbrăcați, cu ceafa mai lată, cu mintea mai greoaie. E un fel de axiomă, pe care n-o poate demola nimeni. Mă întreb totuși de ce... Să vedeți. Recitesc Levantul lui Mircea Cărtărescu și deodată îl aud (înțelegeți cum vine) pe autor: „Tu, care cetești Levantul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
și lor, am fost urecheați împreună cu ei... Avem impresia că tragem ponoasele de pe urma asocierii ăsteia nefericite. Culmea, uneori mai suntem și confundați cu bulgarii, deși ei sunt, desigur, mai săraci, mai înapoiați, mai needucați, mai prost îmbrăcați, cu ceafa mai lată ș.a.m.d. Pun pariu că și ei cred și scriu cam aceleași lucruri despre noi. Și noi, și ei ne luptăm ca să scăpăm de ultimul loc dintr-un grup bine ierarhizat de 27 de țări. N-o să întrecem acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
care raritatea le făcea prețioase în sine. Cele mai vechi legături în piele cunoscute sînt copte și arabe; între secolele al VIII-lea și al XI-lea le găsim și în Occident, influențate de Orient. În legătura monastică obișnuită, părțile late erau făcute din scînduri de lemn, pentru a susține cărțile adesea voluminoase și a căror materie, pergamentul, avea tendința să se miște. Aceste scînduri erau acoperite cu piele de vițel, vacă sau scroafă și cu puține ornamente. Cărțile erau legate
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
este triunghiulară; cele de tip garamond și cea mai mare parte a vechilor caractere romane aparțin acestei familii. Caracterele didot, a căror talpă este filiformă și dintre care face parte și caracterul bodoni. Caracterele egiptene, la care talpa este la fel de lată ca și linia literei. Anticvele, în care literele au o grosime uniformă și sînt lipsite de linii pline, linii subțiri și tălpice; este vorba despre caracterele bloc, foarte răspîndite în Germania sub numele de grotești. Asistăm și la căutări de
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
se jupuiau, de vii, de coajă, cu acest aparat kafkian! Însă întrebarea dumneavoastră mi-a adus în memorie încă un element, netrecut în schița camerii de la Dolhasca. Lângă soba monumentală, pe partea lungă a ei, se afla o buturugă solidă, lată, folosită drept scăunel de mine... și loc sfânt pentru pisici. Parcă văd și o blană de iepure pusă pe deasupra, întru giugiulirea contactului lenevos. Nu-mi dau seama când și cum a dispărut... Ca să aprind focul, dacă lemnele musteau de umezeală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
-mi zace Corbea-nchis, Șade-n apă până-n sapă Și-n noroi până-n țurloi, Cu lacăte pe la ușe, Cu mâini dalbe în cătușe, Iar la gât pecetluit Cu cinci litre de argint, Cum n-am văzut de când sunt. Frunzuliță trei foi late, De ce în temniță-mi șade? Pentr-un paloș ferecat, Numa-n aur îmbrăcat, De nu știu cine furat; Pentr-un roși bidiviu, Cal nebun, roșu zglobiu, Cea fost prins de prin pustiu". El, care înainte alerga mândru prin munți și câmpii, stă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
poruncea Și pe Corbea că-l tundea, Și pe Corbea că-l rădea. Gata sunt, măria-ta, Dar știi, doamne, au nu știi, Când pe Roșu-ncălicam Ce fel de haine purtam? Pe Roșu, doamne, puneam Ăst cioltar, tot de argint, Lat și lung pân' la pământ, Ș-astă pernă tescuită, Cu pietre scumpe-mbâcsită, Și mă armam soldățește Și mă-mbrăcam chip domnește: Roșul că mă cunoștea, Roșul singur se pleca". Ștefan simțea cum crește în el dorința de a vedea superbul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de nimeni și de nimic prin colțuri cu lilieci blegiți (nici de semne, nici de semenii cotonogari la gioale!), de a merge sprințarnic și haihui, și totodată tacticos, hâța-hâța, ca pe sticlă, ca pe ață, ca pe fir de cărăruie lată-n noduri, până în pânzele albe și dincolo de ele, de a nu mai fi constrâns de limbajul modern care nu-i permite să-și răspice deschis gândurile forfotinde de idei mazagazdronice, enorme... Nu numai de un amuzament ar fi vorba, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
mea în noiembrie 1961 de la Pruneș Violeta. Fiindcă eram obosită după o săptămână de ședințe, tipografii, referate doctorale, trambalări gospodărești și fiindcă mă bântuia un început de viroză, am făcut ce fac de obicei când, în sezonul toamnă/iarnă, cad lată: mă pitulez în copilărie. Mă strecor în pat sub o dună pufoasă și caldă, trag cât pot pe nări mirosul gutuilor de pe dulap, îmi aleg o carte de când eram mică și o rog pe mama să-mi facă un ceai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
fac exerciții de încălzire, de respirație. Își țin spectacolul în formă. Apoi ea îi spune că e moartă după el, el nu mai știe cum să o facă să tacă și atunci o împachetează din cap până-n picioare în fâșii late de pânză albă. Corpurile nu sunt folosite la intensitatea lor maximă Textul lui Péter Nádas (1980) e scris pe două piste: filosofic-poetică și convulsiv carnală. Din acest text, Bocsárdi face un spectacol cerebral, mai degrabă decât unul carnal. Un spectacol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
la profund dizarmonic, având un raport supraunitar între segmentul superior și segmentul inferior al corpului . în general, axa longitudinală este mai afectată decât axa transversală, ceea ce dă uneori pacientei cu sindrom Turner un aspect particular, dând aparența unor umeri mai lați, a areolelor mamare îndepărtate și a toracelui în scut (planșa 31, în dreapta imaginii). Deseori, pacientele au cubitus valgus de diverse intensități (planșa 32) și prezintă o incidență crescută a luxației congenitale de șold. Ele au frecvent metacarpiene/metatarsiene 4 și
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
primar (testosteron scăzut, LH și mai ales FSH crescuți) și azoospermie. Cromatina sexuală pozitivă sau multiplă, în funcție de numărul de cromozomi suplimentari, și cariotipul vor defini diagnosticul . La talia crescută cu aspect macroschel pseudoeunucoid (picioare lungi, dar nu și mâini, șolduri late) a pacienților cu sindrom Klinefelter contribuie hipogonadismul, dar și particularitatea lor genetică. Cantitatea sporită de gene SHOX (short stature homeobox) localizate în regiunea pseudoautozomală a cromozomului X ar putea duce la o talie pentru acești pacienți . Există și varianta feminină
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
o parcelă din vechea pădure. Acolo am petrecut multe zile și nopți frumoase, nu le uit niciodată. Am ales o scândură potrivită, cu o față semirotundă. Cu un creion chimic am desenat forma din memorie. Fiindcă blana nu era foarte lată, corpul chitarei a ieșit cam alungit. Fierăstrăul folosit era destul de mare, cu dinți zâmbați; mi-a slujit doar la decupaj brut. Am întrebuințat o cuțitoaie, o pilă cu zimți numită rașpel, un ciob (sau mai multe) de sticlă spartă, șmirghel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
într-un perete cu o singură cameră și tinda. Familiile care locuiau în asemenea case erau numeroase și aveau 5-6 copii și chiar mai mulți. Acoperișul era înalt din paie de secară sau mai rar din stuf, prispele mari și late, ușa de la intrare era din scânduri cu încuietori din lemn, ferestrele cu ochiuri mici de sticlă prinse direct în lut. în odaia de locuit se găsea vatra de pământ, cuptorul unde se făcea focul și o laiță de scânduri acoperită
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
terenuri căpătate prin căsătorie sau cumpărate. în felul acesta un țăran mijlocaș cu 3 ha de teren putea avea în 4-5 locuri. Parcelele erau delimitate prin haturi care trebuiau să păstreze cu sfințenie proprietatea fiecăruia. Haturile mai înguste sau mai late însemnau o importantă pierdere de teren agricol și o sursă sigură de înmulțire a buruienilor și mai ales a dăunătorilor. De multe ori au generat și încă mai generează un nesfârșit șir de procese între țărani și care uneori duceau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ale corului comunei și ale grupului vocal-folcloric conduse de prof. Neculai Guragata și de înv. Costache Jacotă. Baza materială a fost asigurată prin existența unui televizor, a unui aparat de radio, o stație de amplificare, aparat de proiecție pentru ecran lat, scaune individuale, mese etc. La fel și celelalte cămine culturale din comună dispuneau de o bază materială corespunzătoare pentru desfășurarea unor activități culturale diverse. Până în 1989, în sala Căminului cultural Hudești au fost prezentate concerte de muzică populară de către mari
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tot cu sârmă. Majoritatea caselor erau într-un perete adică tinda și o cameră. Podul era făcut din nuiele care erau așezate peste grinzile casei și lipit cu lut pe ambele părți. Tinda, de obicei, n-avea pod și era lată de 2 m și lungă de 4 m. Aici ieșea de obicei fumul din camera de locuit. în tindă se punea scara pe care se urca în pod. Aici era de obicei îmblăciul cu care se bătea porumbul pe leasa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
punea scara pe care se urca în pod. Aici era de obicei îmblăciul cu care se bătea porumbul pe leasa de nuiele. Tot în tindă se mai țineau sacii cu cereale și făina pentru mămăligă. în general, casele aveau streșinile late ca să apere casa de ploi. în jurul casei se amenaja prispa lată de vreo 40 cm cu scopul de a apăra pereții casei de umezeală. La acoperiș, pe leatul de jos se fixau niște cuie de stejar cu vârful în sus
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]