4,245 matches
-
orientat mai mult spre nevoi decât spre libertăți, promovează o legislație asistențială și patronajul politic, este încurajat de propaganda populistă, încurajează o tiranie a majorității, caritatea și clientelismulxe "„clientelism" (vezi considerațiile lui Vincentxe "„Vincent,Andrew", 1992, p. 56). Procesul de liberalizare este condiționat de cel de decolectivizare (vezi Verderyxe "„Verdery,Katherine", 1996). Postcomunismul 22 reprezintă pentru mulți oameni o schimbare dramatică. Ne adaptăm spontan la schimbările în bine, dar greula cele care ne cer efort de reînvățare (vezi Quinton, 1993, pp.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
delegatelor era de părere că numai dacă se va înlătura vechea nedreptate făcută femeilor din România, legitimându-se căutarea paternității, s-ar fi putut evita creșterea continuă a numărului de copii fără posibilități elementare de trai. Alte delegate susțineau că liberalizarea avortului ar avea drept consecință scăderea natalității în momentul în care țara avea nevoie de întărirea capacității sale de apărare 2. Discuția a continuat și după Congres. La întrunirea femeilor socialiste, ținută în București, cu ocazia sărbătoririi zilei femeii (iunie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
fost educat cu timpul, prin practica unei prese care funcționează în condiții normale de sute de ani. La noi, înainte de ’89, aveam o presă anormală, un instrument de propagandă. După Revoluție, prima care sa liberalizat a fost presa scrisă, dar liberalizarea aceasta sa realizat pe două paliere: cel al senzaționalismului de tipul găinilor violate (Eve nimentul Zilei) sau cel al jurnalismului de opinie și umoral politic, de tipul „Jos/Sus Iliescu!“ (România liberă, Baricada, Expres, pe de o parte, și Adevărul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
tipul găinilor violate (Eve nimentul Zilei) sau cel al jurnalismului de opinie și umoral politic, de tipul „Jos/Sus Iliescu!“ (România liberă, Baricada, Expres, pe de o parte, și Adevărul, Azi, Dimineața, pe de altă parte). În domeniul televiziunii, adevărata liberalizare a venit mult mai târziu - în decembrie 1995, când a început să emită ProTV. Până atunci, Televiziunea Română continua să facă ceea ce învățase înainte de Revoluție, SOTI era vizionat de foarte puțini telespectatori și, oricum, discursul acestui post era calat pe jurnalismul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
fost PSE important în realizarea consensului de la Lisabona? Utilitatea PSE s-a manifestat cel puțin pe patru planuri. Mai întîi, Guterres a identificat dezacordurile pentru care este indicată o confruntare și pe acelea unde nu este deloc recomandată, precum fiscalitatea, liberalizarea piețelor energetice și financiare 661. Pe baza acestei constatări, Guterres a observat divergențele de fond, în cadrul conferinței liderilor de partid, între prim-minstrul francez, L. Jospin, preocupat de chestiunea protecției sociale, și cel britanic, T. Blair, care urmărea reforme economice. Jospin
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
care validează importanța tensiunii dintre dirijiști și laissez-faire în cadrul aceleiași federații. Toți membrii sînt favorabili politicilor pentru locurile de muncă. Apar totuși diferențe de fond. Propunînd politici active pentru locuri de muncă, Partidul Laburist Britanic merge pînă la a susține liberalizarea diverselor piețe înscriindu-se într-o perspectivă de laissez-faire. Apoi, Simon Hix estimează că "în problemele teritoriale, alinierile politice sînt mai natural bazate pe afilieri naționale decît pe atașamentul partinic. Prin urmare, federația nu poate decît să acționeze ca un
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
din alte federații europene de partide. În actul întîi, PS portughez, aflat la guvernare, avea relații bune cu creștin-democrații și prim-miniștrii belgian și luxemburghez, Jean-Luc Dehaene și Jean-Claude Junker. Într-o situație primejdioasă, Partidul Laburist Britanic a fost favorabil liberalizării piețelor, apropiat prin asta de liderul spaniol Aznar, al cărui partid popular era la putere. Faptul are implicații în coerența internă a partidelor europene și deci în capacitatea lor de a se alia cu alte europartide. Se pot totuși observa
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
apoi, pentru a treia oară, în epoca Ceaușescu. Cum, încă din primii ani ai regimului de „democrație populară“, 1948-1953 (moartea lui Stalin), regimul a aplicat întocmai rețetele politice, economice și culturale ale stalinismului sovietic, ne am putea gândi că relativa liberalizare a regimului din Uniunea Sovietică, după moartea lui Stalin, ar fi putut avea o influență asupra regimului din București. Nici vorbă de așa ceva! Stalinistul Gheorghiu-Dej și echipa lui reușiseră să îndepărteze, în 1952, grupul de staliniști moscoviți Pauker-Luca. Începând din
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
una de natură rațională și una de natură morală. Motivația de natură rațională constă în problemele cu care se confruntă agricultura românească în contextul economic și politic actual, național și internațional. Conjunctura economică și politică internațională caracterizată prin: tendințele de liberalizare a pieței mondiale , de constituire a unor grupări de state pentru a dobândi o mai mare forță economică și politică pe plan internațional, stabilirea unor reguli stricte privind pătrunderea produselor alimentare pe piața mondială (calitate, caracteristici igienico sanitare etc); impune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
c(tre cultivatorii de sfecl( de zah(r. Acestea s-au r(sp(ndit mai apoi (i (n sectoarele: cerealier, fruticol (i legumicol. 2. 2. Cooperația agricolă în Uniunea Europeană Realizarea integrării economice și politice a țărilor membre ale UE și liberalizarea completă a schimburilor economice în interiorul comunității presupune atingerea, de către organismele productive, a unei anumite competitivități în interiorul fiecărei economii naționale. Datorită faptului că în agricultură întreprinderile prezintă structuri foarte eterogene, în ultimii ani s-a pus problema aplicării unei politici a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
agricole și atragerea de venituri suplimentare care ar putea fi folosite pentru modernizarea exploatațiilor. 4. 3. Reglementări actuale privind asocierea și cooperarea Constituirea structurilor organizatorice de tip asociativ din agricultură beneficiază de un cadrul juridic elaborat după demararea procesului de liberalizare a economiei românești. După domeniul de aplicare al legilor care-l compun, cadrul legislativ poate fi împărțit în două categorii de acte normative: reglementări cu caracter general care sunt aplicabile structurilor asociative din toate domeniile de activitate; reglementări specifice organizațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
altor resurse materiale, se impune cu necesitate adoptarea unor măsuri de politică agrară care să favorizeze aplicarea principiilor raționalizării activităților agricole. Necesitatea adoptării unor măsuri care să sporească rentabilitatea și competitivitatea întreprinderilor din agricultură, se impune și datorită tendințelor de liberalizare a pieței mondiale care se manifestă sub presiunile făcute în acest sens de către Organizația Mondială a Comerțului (GATT). În condițiile unei libere circulații a mărfurilor pe plan mondial, produsele agroalimentare românești se vor afla în competiție cu produsele altor țări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
metodele de păstrare și mijloacele de transport astfel încât, și cele mai perisabile produse agroalimentare pot fi transportate într-un timp scurt pe distanțe mari. creșterea concurenței pe piață, astfel că la ofertanții naționali de produse agroalimentare se adaugă, în condițiile liberalizării treptate a comerțului internațional, concurența străină; ca urmare a creșterii concurenței (a numărului de ofertanți), consumatorii sunt tot mai mult preocupați de calitatea produselor agroalimentare pe care le cumpără; creșterea concurenței exercită presiuni și asupra prețurilor produselor agroalimentare, în aceste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
comerciale oferite de țara gazdă. TEMA III. REPARTIZAREA GEOGRAFICĂ A INVESTIȚIILOR STRĂINE 1. Evoluția ISD În economia mondială și extinderea pieței internaționale a ISD. 2. Tendințele fluxurilor de ISD În țările În devoltare și Europa Centrală și de Sud-Est 3. Liberalizarea politicilor naționale privind ISD. 1. Evoluția ISD În economia mondială și extinderea pieței internaționale a ISD. Avântul fluxurilor de investiții străine directe (ISD) În cadrul economiei mondiale, constituite În resurse financiare dirijate spre o anume localizare investițională internațională, s-a realizat
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
fenomen a stimulat investitorii să se orienteze spre explorarea unor faciltăți productive noi, precum industria petrolului, gazului și spre alte resurse naturale, În special În Africa și America Latină. 6. În ceea ce privește factorii instituționali, experții UNCTAD atribuie creșterii influxului mondial de ISD liberalizarea regimului privind ISD În multe țări În tranziție, precum și a intensificarea fuziunilor și achizițiilor transfrontaliere dintre companiile private din aceste țări, odată ce procesul de privatizare a luat sfîrșit. Astfel, conform surselor UNCTAD, valoarea achizițiilor transfrontaliere de către companii de capital private
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
volumului investițiilor străine, ce s-a produs pe fondul evoluțiilor structurale din economia mondială către internaționalizarea și globalizarea activitătilor economice a fost determinată de următorii factori: 1. de creșterea economică susținută a statelor dezvoltate, 2. de modificări semnificative În sensul liberalizării, intervenite În atitudinea statelor față de ISD. Creșterea economică. Nivelul de dezvoltare economică precum și evoluția acesteia, măsurate prin valoarea PIB și modificările anuale ale acesteia influențează În mod direct, atît oferta de capital investițonal, cît și gradul de atractivitate a potențialelor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de ISD au dat naștere unui stoc care constituie el Însuși o bază productivă considerabilă, generatoare de venituri și ulterioare fluxuri de ISD. Conform opiniei specialiștilor, deși se poate anticipa menținerea acțiunii unor factori favorabili creșterii ISD, cum ar fi liberalizarea reglementărilor specifice, chiar și În afara unei creșteri În ritmuri spectaculoase a noilor fluxuri, stocul de ISD existent are capacitatea de a se autoregenera. 2. Tendințele fluxurilor de ISD În țările În devoltare și Europa Centrală și de Sud-Est Schimbarea de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
străine directe putem afirma că suprapunerea hărților lumii cu indicarea parametrilor de intrări și ieșiri de ISD pentru anii 2000 și 1985 sugerează că volumele mari ale ISD sunt atinse de mult mai multe state decât În perioadele precedente. 3. Liberalizarea politicilor naționale privind ISD. Contribuția investițiilor străine depinde considerabil de capacitățile și competențele țării-gazdă, necesare utilizării unor tehnologii noi, adaptării acestora la condițiile locale, eventualelor Îmbunătățiri. Extrem de importante pentru acest proces sunt viziunea și politica țărilor-gazdă, cunoașterea propriilor interese și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
creștere a ISD În deceniul trecut au fost posibile pe fondul a două mutații majore În această sferă: procesul de privatizare care s-a produs la nivelul tuturor categoriilor de state, dar cu densități și localizări sectoriale diferite; tendința de liberalizare a regimului ISD. Procesul de privatizare a fost deosebit de intens În țările În curs de dezvoltare Între 1988-1992, pehoadă În care aceste state au realizat peste 60 miliarde dolari din vînzarea de active aflate În proțirietatea statului, din care 18
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
a intrat În proprietate străină. Dorind o contrabalansare, prin stimularea participării capitalurilor locale, autoritățile ungare vizau introducerea, Începînd din anul 1994 a unei scheme de privatizare În masă, prin acordarea de credite fără dobîndă populației. Tendința de deschidere economică și liberalizare a regimului ISD este de asemenea prezentă la nivelul tuturor categoriilor de state, deși cu ritmuri și accente diferite. Dacă sfîrșitul anilor '60 și prima jumătate a anilor '70 au fost perioade marcate de un val de protecționism și Întărire
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
asupra investițiilor străine și a operafiunilor corporațiilor transnaționale, În anii '80 prevalentă a devenit concepția conform căreia beneficiile generate de ISD, cu deosebire În plan tehnologic, depășesc problemele pe care le ridică În plan național activitățile firmelor transnaționale. Tendința de liberalizare a dobîndit În planul reglementărilor naționale formulări apropiate sau chiar similare cu privire la aspecte importante ale regimului ISD În țările-gazdă: acordarea unui tratament echitabil, nedescriminatoriu investitorilor străini, tot mai multe legislații stipulînd clar acordarea tratamentului național; acordarea de garanții Împotriva, naționalizării
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de CTN, precum și circumstanțele În care respectivele atitudini se pot bucura de un succes maxim. De remarcat că acestea nu se exclud reciproc (tabelul 3.3.). Faptul că majoritatea țărilor adoptă scenariile 1 și 2 rezultă din adoptarea politicilor de liberalizare care inițial constrângeau investițiile. Tabelul 3.3. Clasificarea țărilor În funcție de politicile adoptate vis-avis de CTN În anii 90 Tip 1 Scenariul non intervenționist Se caracterizează prin Încurajarea generală a ISD, În particular, dacă sunt percepute ca un promotor a competitivității
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
firmelor existente. Țările care adoptă acest scenariu preferă ISD minoritare În Întreprinderile naționale. Ex de țări: India, China, cîteva țări din America latină și Africa În țările occidentale, cea mai evidentă manifestare a acestei schimbări de atitudine este marea reorganizare și liberalizare a piețelor, privatizarea industriilor de stat și reducerea imperfecțiunilor pieței (barierile tarifare și netarifare, controlul prețurilor ). Dar nu toate țările sunt În stare să elaboreze și să aplice strategii eficace de atragere a ISD. Dacă analizăm și comparăm strategiile adoptate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
ISD În țările În dezvoltare În decursul ultimelor patru decenii? 6. Care sunt fazele În evoluția ISD În țările În dezvoltare? 7. Ce factori au contribuit la regresul fluxului mondial de ISD atrase În perioada 2001-2003? 8. Care sunt aspectele liberalizării politicilor naționale privind regimul ISD În țările-gazdă? 9. Descrieți domeniile esențiale privind reglemetările naționale pentru investitorii străini În țările gazdă. 10. Descrieți categoriile de stimulente investiționale acordate de către țările gazdă investitorilor străini. 11. Clasificați statele-gazdă În funcție de politicile adoptate vis-a-vis de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
În curs de dezvoltare. A treia fază a dezvoltării postbelice a corporației moderne Începe la mijlocul anilor 80 și este Încă În plină desfășurare. Ea se deosebește semnificativ de perioadele anterioare, fiind deschise noi teritorii Întreprinderilor străine productive, a avut loc liberalizarea piețelor internaționale, au fost Înregistrate importante progrese În procesul de integrare economică regională și, mai ales, au apărut corporațiile transnaționale În curs de globalizare. Urmările celui de-al doilea război mondial au fost similare celor ale primului război mondial. Astfel
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]