4,594 matches
-
concesionarea săpăturilor, care pe atunci erau încă în mâinile arheologului Theodore M. Davis, și astfel în 1917 echipa condusă de Carter a început excavările. Au urmat cinci ani de muncă fără nici un rezultat în schimb cu mari eforturi financiare pentru Lordul Carnarvon astfel că în august 1922, dazamăgit, a declarat închis șantierul. Entuziasmul, încă viu, al lui Carter l-a convins, în cele din urmă, să mai acorde „visătorului” încă o stagiune de excavări, timp suficient să termine sectorul care rămăsese
George Herbert () [Corola-website/Science/307003_a_308332]
-
a doua zi a văzut lumina scara unui mormânt necunoscut. Arheologii, ajunși curând la intrarea în mormânt, au constatat - plăcut surprinși - că sigiliile de la intrare erau intacte ceea ce însemna că în decursul mileniilor mormântul n-a fost violat de nimeni. Lordul Carnarvon, în acel moment în Anglia, a fost chemat imediat în Egipt, unde a ajuns pe 20 noiembrie. După numai 7 zile a asistat - împreună cu Carter - la deschiderea mormântului care în acel moment își revela „bogăția sa funerară” exact așa cum
George Herbert () [Corola-website/Science/307003_a_308332]
-
este considerată cea mai mare descoperire arheologică a sec. al XX-lea, nu atât pentru bogăția conținutului cât pentru faptul că era pentru prima oară când se putea admira mormântul unui faraon neviolat încă. Moartea care l-a surprins pe Lordul Carnarvon pe 5 aprilie 1923 nu i-a permis să asiste și la deschiderea sarcofagului lui Tutankhamon. Moartea sa, survenită câteva luni după deschiderea mormântului și care s-a datorat unei infecții complicate cu o pneumonie, a alimentat „scandalul de
George Herbert () [Corola-website/Science/307003_a_308332]
-
CEI) pentru o perioadă de patru ani. A fost al 17-lea Președinte al acestei Comisii. Comisia Electrotehnică Internațională a fost înființată cu ocazia Congresului Electricienilor, ținut la Saint-Louis (SUA) în zilele de 12-17 septembrie 1904, primul ei președinte fiind Lordul Kelvin. După terminarea mandatului său de Președinte al CEI, Remus Răduleț a fost ales Președinte al Comitetului Tehnic CT-1: Terminologie. Acesta este cel mai vechi și cu tradiție Comitet al CEI, apărut încă de la înființarea Comisiei Electrotehnice Internaționale. În 1961
Remus Răduleț () [Corola-website/Science/307157_a_308486]
-
din partea unui medic nepriceput. Trupul său a fost adus la București și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu. Există două personalități care au contribuit la formarea concepției lui Anghel Demetriescu. Ca om politic, Anghel Demetriescu admira în primul rând pe Lordul Thomas B. Macaulay, ale cărui discursuri le-a tradus din limba engleză și le-a publicat cu o amplă prefață. De asemenea a ținut mai multe cicluri de conferințe la Ateneul Român despre opera lui Macaulay. El admira modul în
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
3000 au murit. Un alt incendiu important a izbucnit în 1633 și a distrus treimea de nord a podului. Totuși, această distrugere a ferit podul de Marele Incendiu din Londra din 1666. Până în 1722, aglomerația era așa de mare, încât Lordul Primar a decretat: „toate căruțele, trăsurile și alte mijloace de transport care vin dinspre Southwork trebuie să meargă numai pe partea de vest a podului, iar toate căruțele și trăsurile care ies din oraș trebuie să meargă numai pe partea
Podul Londrei () [Corola-website/Science/307340_a_308669]
-
soldat cu un succes imens și datorită cântăreților Fanny Tacchinadri-Persiani (Lucia) și Gilbert Duprez (Edgardo). Triumful s-a repetat la Viena (1837), Paris (1837), Londra (1838), Amsterdam (1839), New Orleans (1841), New York (1843). Durata operei: cca 2 1/2 ore. Lordul Enrico Ashton, dușman de moarte al familiei Ravenswood, reușise, printr-o serie de fărădelegi, să distrugă aproape toată această familie și să-i acapareze averea. Situația lui era însă critică, deoarece căzuse în dizgrația reginei. Ca ultimă soluție, întrevedea căsătoria
Lucia di Lammermoor () [Corola-website/Science/307354_a_308683]
-
moarte al familiei Ravenswood, reușise, printr-o serie de fărădelegi, să distrugă aproape toată această familie și să-i acapareze averea. Situația lui era însă critică, deoarece căzuse în dizgrația reginei. Ca ultimă soluție, întrevedea căsătoria surorii sale, Lucia, cu lordul Arturo - favorit al curții, căsătorie pe care o dorea cât mai grabnică. În timp ce mărturisea aceste gânduri slujitorului său, Enrico este anunțat că în preajma castelului se află ascuns Edgardo di Ravenswood, singurul moștenitor al familiei dușmane rămas în viață. Furia și
Lucia di Lammermoor () [Corola-website/Science/307354_a_308683]
-
său, simbol al legământului și credinței jurate. După plecarea lui Edgardo, Lucia trăiește într-o puternică tensiune provocată de grija pentru iubitul de la care nu primește nici o veste și de teama că fratele ei intenționează să o mărite cu un lord aflat în grațiile reginei. Într-adevăr, Enrico o cheamă și-i prezintă această căsătorie ca pe o datorie față de onoarea familiei pe care doar ea ar mai putea-o salva. Lucia respinge orice încercare de convingere; ea a jurat credință
Lucia di Lammermoor () [Corola-website/Science/307354_a_308683]
-
Panama, Singapore sau India. Convoaiele au permis Marinei Regale Britanice să-și concentreze vasele de escortă tot acolo unde se concentrau și submarinele germane: pe rutele de transport ale vaselor comerciale. Mai mulți ofițeri de marină britanici, în particular Primul Lord al Amiralității Winston Churchill, doreau să pună în practică o strategie mai ofensivă. Astfel, Royal Navy a format grupuri de vânătoare a submarinelor, care aveau ca element central portavioanele. Aceste grupuri antisubmarin patrulau în zona rectangulară a Atlanticului numită Western
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
este un personaj fictiv din Războiul stelelor. Este un puternic lord al Ordinului Sith, ucenic al lui Darth Sidious, născut ca Anakin Skywalker, fiul unei sclave pe nume Shmi Skywalker, el va fi luat de pe planeta sa natală, Tatooine, de către maestrul Jedi Qui-Gon Jinn si padawan-ul său Obi-Wan Kenobi, urmând să
Darth Vader () [Corola-website/Science/308234_a_309563]
-
vedice. Lucrări precum Brahmanele, Aranyakele și Upanișadele interpretează de multe ori rituaurile și politeismul Samhitelor de o manieră filozofică și metaforică, cu scopul de a explora concepte abstracte precum Absolutul (Brahma) și sufletul sinelui (Atman); Upanișadele târzii discută și despre Lordul (Zeu) Ishvara. În limbaj comun termenul „Vede” se poate referi la : Credința tradițională, afirmată în Vishnu Purana (sec.IV e.n.) este că actuala aranjare a celor patru Vede îi aparține înțeleptului mitic Vedavyasa. Samhita Rig-Veda este cel mai vechi dintre
Vede () [Corola-website/Science/308231_a_309560]
-
romanele în stil gotic "Zastrozzi" și " St. Irvyne sau Cavalerul de Rozacruce" ("St. Irvyne, or the Rosicrucian"), precum și proză scurtă "Asasinii" ("The Assassins") și "Colosseumul" ("The Coliseum"). Shelley a fost de asemenea celebru pentru prieteniile sale cu John Keats și Lordul Byron. Cea de-a doua soție a lui Shelley a fost romanciera Mary Shelley, autoarea lui "Frankenstein". Shelley nu a trăit suficient să se bucure de succesul operei sale. Unele lucrări ale sale au fost publicate, dar nu puține, au
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
ianuarie 1816, Mary naște un băiat, care primește numele de William. În mai,Shelley pleacă din nou pe continent, împreună cu Mary, cu micul William și cu Claire Clairmont, și se instalează la Geneva, unde cu puțină vreme înainte poposise ilustrul Lord Byron. Cei doi se împrietenesc repede. Shelley scrie poemele "Mont Blanc" și "Imn frumuseții intelectuale" ("Hymn to Intellectual Beauty"). Petrece cîteva zile memorabile în casa lui Byron, unde poposise între timp și Matthew Gregory Lewis, autorul "Călugărului" și a altor
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
viața afectat de moartea tragică a primei sale soții. Totuși, pentru a-și sublinia nevinovăția și pentru a-și pune la adăpost noua familie, poetul se căsătorește, la 30 decembrie, cu Mary. La 8 ianuarie 1817, tatăl lui Harriet adresează lordului cancelar Eldon o jalbă pioasă în numele celor doi copii ai lui Shelley din prima căsătorie, cerând șefului justiției engleze să nu-i lase în grija tatălui lor, "un ateu declarat" și un "om imoral". La 27 martie, lordul cancelar pronunță
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
Harriet adresează lordului cancelar Eldon o jalbă pioasă în numele celor doi copii ai lui Shelley din prima căsătorie, cerând șefului justiției engleze să nu-i lase în grija tatălui lor, "un ateu declarat" și un "om imoral". La 27 martie, lordul cancelar pronunță sentința: copiii lui Shelley sunt puși sub "protecția Înaltei Curți", urmând ca tatăl lor să fie consultat, împreună cu domnul John Westbrook, în privința alegerii unui tutore capabil să le asigure o educație "morală". Revolta poetului (exprimată în versurile adresate
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
cancelar pronunță sentința: copiii lui Shelley sunt puși sub "protecția Înaltei Curți", urmând ca tatăl lor să fie consultat, împreună cu domnul John Westbrook, în privința alegerii unui tutore capabil să le asigure o educație "morală". Revolta poetului (exprimată în versurile adresate lordului cancelar) nu cunoaște margini. În timpul procesului de la Chancery Court, Shelley se stabilise la Marlow împreună cu Mary, Claire și fetița acesteia, Allegra, fiica nelegitimă a lordului Byron. La Marlow, Shelley desfășoară o intensă activitate literară, politică și socială. El scrie un
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
unui tutore capabil să le asigure o educație "morală". Revolta poetului (exprimată în versurile adresate lordului cancelar) nu cunoaște margini. În timpul procesului de la Chancery Court, Shelley se stabilise la Marlow împreună cu Mary, Claire și fetița acesteia, Allegra, fiica nelegitimă a lordului Byron. La Marlow, Shelley desfășoară o intensă activitate literară, politică și socială. El scrie un amplu poem, pe care îl va intitula la început "Laon și Cythna", iar mai apoi "Revolta Islamului". Poemul, o sinteză lirică a convingerilor și experienței
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
convenție este ca o lege care afectează succesiunea la tron are nevoie și de acordul parlamentelor din statele membre Commonwealth, nu numai de acordul celui din regatul Unit. Parlamentul, corpul legislativ al Mării Britanii, este format din Camera Comunelor, Camera Lorzilor și regina în rolul său constituțional. Cameră Comunelor are atribuțiile cele mai importante: adopta legi, deține competențele financiare, are competența de a controla guvernul și de a pune în discuție responsabilitatea să. Limitarea puterii Camerei Lorzilor se bazează pe principiul
Constituția Regatului Unit () [Corola-website/Science/307579_a_308908]
-
din Camera Comunelor, Camera Lorzilor și regina în rolul său constituțional. Cameră Comunelor are atribuțiile cele mai importante: adopta legi, deține competențele financiare, are competența de a controla guvernul și de a pune în discuție responsabilitatea să. Limitarea puterii Camerei Lorzilor se bazează pe principiul că aceasta este o cameră de revizuire care trebuie să completeze Cameră Comunelor, nu să rivalizeze cu ea. Odată trecute prin cele două camere, proiectele de lege au nevoie de acordul regal pentru a deveni legi
Constituția Regatului Unit () [Corola-website/Science/307579_a_308908]
-
Aceștia au asediat Angbandul, dar în final au fost înfrânți. La sfârșitul evului Eärendil Marinarul, din casa lui Finwë a călătorit pe mare până în Valinor și atunci Valarii au luat pedeapsa de pe umerii Noldorilor și au început Războiul Urii contra Lordului Întunecat și în final l-au învins. După Războiul Urii, Valarii au încercat să-i convingă pe elfi să se întoarcă în Valinor. Mulți au acceptat, dar mulți au rămas. În timpul celui de-al doilea ev ei au creat regatele
Elf (Pământul de Mijloc) () [Corola-website/Science/307566_a_308895]
-
singura locație din America de Nord care a fost atacată în mod direct de forțele germane în timpul celui de-al doilea război mondial. Submarinele germane au atacat mineralierele aliate șî docurile de încărcare de pe Insula Bell. Au fost scufundate cargoboturile "Saganaga" și "Lord Strathcona" pe 4 septembrie 1942, iar. "Rosecastle" și "P.L.M. 27" au fost scufundate pe 2 noiembrie același an. În timpul războiului, Nicaragua era condusă de Anastasio Somoza García, care preluase puterea după o lovitură militară de stat în 1937. Somoza era
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
Thomas Babington, Primul Lord Macaulay, (n. 25 octombrie 1800, Leicestershire, d. 28 decembrie 1859, Kensington) a fost un poet, istoric și politician liberal englez, membru al Consiliului Privat al Regatului Unit ("Privy Council of the United Kingdom"). Familia lui făcea parte din clanul MacAulay
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]
-
Reform Act]), el a devenit membru al Parlamentului din circumscripția orașului Leeds. În 1832 Thomas Macaulay a fost Secretar al Comitetului de Control ([Secretary to the Board of Control) în care a lucrat până în 1833. Comitetul, prezidat de Charles Grant, Lord Glenelg, care avea sarcina să treacă prin parlament parliament legea pentru reînnoirea cartei Companiei Indiei de Est, Prin această lege, monopolul comerțului cu China era abolit și Compania înceta să fie o societate comercială. Macaulay s-a distins printr-un
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]
-
stare adecvată pentru transmiterea cunoștințelor masei mari a populației. Întorcându-se în Regatul Unit în 1838, el a fost ales membru al Parlamentului din circumscripția Edinburgh. În 1839 a fost numit Ministru de Război (Secretary at War) După căderea guvernului Lordului Melbourne, Macaulay s-a ocupat mai mult de operele sale literare, dar a avut funcția de ministru adjunct de finanțe (Paymaster General) în administrația Lordului John Russell'. În 1841 Macaulay s-a ocupat de legea drepturilor de autor (copyright law
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]