3,374 matches
-
invizibilizată de discursurile dominante - efort care se simte și în grija cu care a fost prelucrata artistic povestea. De exemplu, alternanta între comic și grav care caracterizează toată piesă îi permite Mihaelei Dragan, atunci când îl interpretează pe bulibașa, să joace ludic masculinitatea acestuia. Critică la adresa masculinității este însă împinsă în plan secund de personajul reporterei TV, interpretat de Zita Moldovan cu mult mai multă detașare emoțională. Suntem încurajați astfel să luăm mai multă distanță afectiva față de reportera și de cinismul sau
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
pe orizontală, editată de revista „Luminița” în România comunistă. A apărut pentru prima dată în 1957 și și-a încetat apariția în 1980. Revista era mai puțin violent ideologizată și politizată decât alte reviste pentru copii din epocă. Predominau subiectele ludice sau poveștile "de aventuri" destinate copiilor mici (având drept personaje animale antropomorfizate etc.). Benzile desenate propriu-zise ocupau doar o parte din paginile revistei, erau publicate și texte tipărite, eventual cu o ilustrație în afara textului: mici povestiri, glume, snoave, texte în
Arici Pogonici () [Corola-website/Science/308667_a_309996]
-
animale antropomorfizate etc.). Benzile desenate propriu-zise ocupau doar o parte din paginile revistei, erau publicate și texte tipărite, eventual cu o ilustrație în afara textului: mici povestiri, glume, snoave, texte în versuri, ghicitori, desene independente (așa-zise "caricaturi" cu legendă explicativă, ludică sau burlescă, de regulă). Desenele apărute în revistă erau semnate între alții de Puiu Manu ("O întâmplare cu o minge", 1958), Radu Duldurescu (seria BD ""Cuțu și Miau"", cu aspect foarte "occidental", "disneyan", lucru mai rar, în epocă, în România
Arici Pogonici () [Corola-website/Science/308667_a_309996]
-
imediat, obsedat de autenticitatea trăirii evenimentului semnificativ și stilizare livrescă a atitudinilor, mitică proiecție a cotidianului și libertate demitizantă în preluarea unor motive lirice consacrate, disciplină epică a discursului și desfășurare imprevizibilă a verbului incantatoriu, ori purtător al unor disponibilități ludice», cu «elemente ce coexistă adesea derutant în scrisul poetului.» (PPg, 158) etc. «În afară de "autohtonismul cosmologic" (...) și de "odisseanul Eros de Atlantic" (...), după cum subliniază și istoricul / criticul Ion Pachia Tatomirescu, teritoriul poetic al lui Ion Gheorghe se mai distinge printr-o
Ion Gheorghe (poet) () [Corola-website/Science/306514_a_307843]
-
urmărește trăirea unei „vieți paralele”, cu scopul cuprinderii diferitelor locuri de pe glob și a unor perioade din trecut, altfel inaccesibile din perspectivă strict biografistă. "Boala", ca al doilea element important, se dorește o tehnică a evitării riscului superficialității și al ludicului (elemente specifice postmodernismului, de sub umbrela căruia autorul încearcă o ieșire, prin himerism), precum și un instrument de cunoaștere. Cât privește "călătoria", ea devine în accepțiunea himeristă calea de ieșire din provincialism și de exprimare a lumii noastre globalizante. În sfârșit, abordarea
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]
-
necesitatea unor delimitări. Într-un articol din revista "Mozaicul", "inventatorul himerismului", cum îl numește Roxana Sorescu, încearcă, pe un ton polemic, să clarifice relația himerismului cu postmodernismul: "Himerismul este o alternativă la postmodernism din următoarele motive: 1) nu face din ludic un scop în sine; 2) își îngăduie o utopie ("transfigurarea", "bovarismul", "călătoria"), rămânând în același timp în realitate și poate chiar în realism sau naturalism ("maladivul", "știința"); 3) este mai precis delimitat ca ideologie literară (definiții și trăsături ferme); 4
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]
-
promovezi teoretic și practic într-un manifest și în propria poezie?"), Vasile Baghiu nuanțează și relația cu onirismul a conceptului său: "Himerismul nu are nici o legătură cu onirismul pentru că nu cultivă fantasticul și nici ambiguitatea. De asemenea, himerismul respinge excesele ludice, pe când poezia lui Leonid Dimov le include definitoriu. În fine, himerismul este o poetică "a posteriori" (care are la bază, altfel spus, cele patru cărți de poezie pe care le-am publicat) și expresia unei experiențe poetice individuale (așa cum sunt
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]
-
sa, astfel a numit ultimele sale șase simfonii „simfonii de tranziție” . Seria simfoniilor nr. 99-104 se diferențează de precedentele șase simfonii londoneze prin elemente inovatoare ce apar în esența lor; putem vorbi de o „neobișnuită nuanță de tristețe” , unde simțul ludic cu care ne-a obișnuit compozitorul cedează în favoarea seriozității. Nu se poate spune că temele ultimelor simfonii sunt depresive, însă putem spune că sunt mai profunde. A doua călătorie în Anglia a compozitorului a luat sfârșit în data de 15
Joseph Haydn () [Corola-website/Science/303162_a_304491]
-
trucată, pînă la seria neagră a Capriciilor isterizante. Arlechinul Gill l-a făcut pînă și pe blajinul Wat- teau să iasă din culisele marilor spectacole de mucava și să coboare în abisurile suferințelor umane. Tot astfel, dinco- lo de aparența ludică a tratării personajelor impresia ansamblului restituie dimensiunea umană unde se simte suspinul înăbușit, eșecul unei existențe. Umbra arlechinilor- clovnilor lui Tonitza potențează în registru tragic ireconcilia- bila relație dintre aparența și esența lumii. O față rîde, o alta plînge, ziua
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
propriul manual de aritmetică, bazate pe ideea globală de grupare și pe scrisul vertical simplificat Aceste materiale didactice aveau scopul de a-i atrage pe copii și de a-i face să învețe cu plăcere, într-un mod mai degrabă ludic. În 1946 s-a înființat Centrul de Igienă Mintală din București, de pe Str. Vasile Lascăr Nr. 14, unde s-au tratat copiii cu deficiențe mintale și tulburări de comportament. Acest centru a fost conceput de Florica Bagdasar după cele mai
Florica Bagdasar () [Corola-website/Science/303847_a_305176]
-
are aspectul unei balade și că lupta lui Păcală cu prostia (un „balaur cu o mie de capete”) este una dramatică și de durată. Analizând acest film, Ioan Lazăr îl considera pe cineast drept un Esop oltean, remarcându-i spiritul ludic de a se juca cu personajele și de a le desprinde de „substanța reală a patosului cotidian”. Criticul apreciază că filmul are un haz nebun, o înțelepciune jucăușă și personaje „care merg către niciunde”, "Păcală" fiind „filmul lui Saizescu cel
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
de la Teiu, unde rareori mergea. Cine dintre noi - va scrie, spre zenit, în textul Constantin Brâncuși și Ezra Pound - nu a practicat, în întâia tinerețe, impropriu numite "jocuri", care nu sunt decât arhaicele exhultări ale acelui surplus de energii vitale, ludice și expresie de gratuită cheltuială de sine - o ardere a organelor receptive în echilibrul lor termic comun. Cine? Cine dintre noi nu a bătut din palme săltând, scandând, ritmând, rimând, căutând a se elimina de obicinuielnic, și nu va mai
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
se înfiripau anevoios dârele întortocheate a două avioane cu reacție, ca niște urme de peniță“, dar și o autoreferențialitate: „Cumul de semnificații...? funcție referențială...? desacralizare...? abandonarea principiilor estetice...? deproblematizarea discursului...? Forme de evaziune...? polarități...?“ Florin Șlapac mizează și pe un ludic verbal, imposibil de ignorat în scrierile sale, indiferent ca sunt în versuri sau în proză. Ludicul verbal este exploatat la maximum în poemul Zăpodie. Preluând simbolistica șahului, titlurile capitolelor denumesc mișcări și poziții proprii acestui joc: Albul mută, Șah la
Matei și Eva () [Corola-website/Science/304303_a_305632]
-
și o autoreferențialitate: „Cumul de semnificații...? funcție referențială...? desacralizare...? abandonarea principiilor estetice...? deproblematizarea discursului...? Forme de evaziune...? polarități...?“ Florin Șlapac mizează și pe un ludic verbal, imposibil de ignorat în scrierile sale, indiferent ca sunt în versuri sau în proză. Ludicul verbal este exploatat la maximum în poemul Zăpodie. Preluând simbolistica șahului, titlurile capitolelor denumesc mișcări și poziții proprii acestui joc: Albul mută, Șah la rege, Cal contra turn, Mat contra regelui. Matei moștenește de la Verde meseria de bibliotecar, fapt ce
Matei și Eva () [Corola-website/Science/304303_a_305632]
-
acumulează „prefabricate” din orice zonă a livrescului, de la patrimoniul literar național și universal la cele mai vechi sau recente descoperiri științifice sau tehnologice și la evenimentele de cultură. Numeroasele procedee ale intertextualității, utilizate de obicei cu o intenție ironică sau ludică, au și o necesară funcție ornamentală, de compensare a metaforei, înlocuită de metonimie ca figură dominantă a paradigmei moderniste. Recuperînd stilurile vechi și convențiile cestora, postmodernismul dialoghează cu trecutul cultural pe care, spre deosebire de moderniști, nu-l găsește secătuit de resurse
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
le provoacă. Doar așa ne pot marca: lăsând de fiecare dată, în spatele fiecărei porți, o altă poartă deschisă.” Totuși, opera rămâne ficțiune, nu eseu; de altfel, Camus mărturisește că a scris "Străinul" pentru a se destinde: romanul are un scop ludic și nicidecum filozofic, cu o aparentă legătură între ficțiune și existențialism. Într-un ultim interviu, Albert Camus se justifica astfel în ianuarie 1955: "„Am sintetizat «Străinul», acum ceva vreme, printr-o frază de care-mi aduc aminte, deoarece e paradoxală
Străinul (roman de Albert Camus) () [Corola-website/Science/311714_a_313043]
-
Premise fenomenologice în teoria lingvistică integralista. Componentă husserliană a gândirii lui Eugeniu Coșeriu" de Dumitru Cornel Vîlcu; conducător științific: prof. dr. Mircea Borcilă. 2007, februarie — Universitatea «Al. I. Cuza» din Iași, membru al comisiei de doctrorat pentru susținerea tezei "Dimensiunea ludica a limbajului uman" de Florin-Teodor Olariu; conducător științific: prof. dr. Maria Carpov. 2007, ianuarie — Universitatea «Emanuel» din Oradea, membru al comisiei de concurs pentru ocuparea postului de conferențiar, poziția 7, de la Catedră Științe economice și socio-umane, Facultatea de Management. 2007
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
proceselor informaționale la nivelul creierului. El reprezintă modul de organizare, integrare și funcționare a limbii la nivel individual sau, altfel spus, comportamentul comunicațional-verbal, structurat pe baza limbii. Limbajul îndeplinește urmatoarele funcții: de comunicare, de cunoaștere, de reprezentare, expresivă, de reglare, ludică și dialectică. Între limbaj și memorie este o strânsă legătură care comandă mișcările, înțelegerea limbajului și centrul vizual, auditiv și cel de scriere. Toate acestea duc la o strânsă conexiune între veriga de execuție și veriga de recepție. Limbajul influențează
Relația dintre limbaj și memorie () [Corola-website/Science/311331_a_312660]
-
capătul vederii", 1984; " Viața pe nemâncate", 1999) conțin poezii cu o tonalitate baladescă, de o nedezmințită ardoare etică și socială. În multe poezii, apare ca personaj epic Moș Pasăre, ale cărui „pilde” socratice sunt rostite în spirit folcloric, ironic sau ludic, el ironizând pe toți acei cărora le sunt străine idealurile naționale, adevărul și limba română . Începând din anul 1962 lucrează ca regizor și scenarist la studioul cinematografic "Moldova-film". În anii ’60-’70, el a scris scenariile și a regizat o
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
iar ora la care se petrec aceste întâmplări enigmatice este aproximativ ora trei. În plus, există în nuvelă mai multe motive de inspirație folclorică, mitologică și literară precum „nunta postumă” (călătoria lui Gavrilescu cu Hildegard către „lumea de dincolo”), obiceiurile ludice de înmormântare, traiul într-un spațiu atemporal, fără a sesiza că timpul s-a scurs diferit în lumea reală (ca în povestea folclorică „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”), factorii climaterici care produc halucinații și confuzii. Criticul literar Angelo
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
a jocului rămâne totuși în a găsi suita exactă a cifrelor rămase. Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă și folosirea lui într-un scop ludic îl aduc mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile și problemele de șah. Profesorii recomandă practicarea jocului Sudoku ca antrenament pentru gândirea logică. Nivelul de dificultate poate în acest caz să fie adaptat publicului. Grilele sunt
Sudoku () [Corola-website/Science/301481_a_302810]
-
și artefactelor populare, toate expresive în planul configurării identității noastre etnoculturale. Structura Academiei Artelor Tradiționale din România cuprinde secțiile: Arte plastice (meșteșugari și artizani populari), Arte mecanice (meșteri constructori și artefactori de geniu în domeniile civilizației tehnice populare tradiționale), Arte ludice (coregrafi), Arte muzicale (rapsozi populari și interpreți instrumentali), Arte literare (poeți și naratori populari) și Arte culinare. În zilele de 11-12 august 2007, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, a avut loc Adunarea Generală a Academiei Artelor Tradiționale
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
Osul sfânt. Sâmburul gol desfăcut, Ca din veștezi nori luna.. Poate s-ar furișa spre pământ... Temele cultivate în operele neomoderniste sunt: condiția omului, forța logos-ului, moartea, iubirea, nostalgia după optimismul tinereții, reflecția filozofică. Poeții neomoderniști adoptă o atitudine ludică, ironică sau chiar parodică. Neomoderniștilor li se adaugă poeții generației mai vechi, cărora le fusese interzis să publice anterior (Emil Bota, Șt.Aug. Doinaș, Geo Dumitrescu) și unii poeți ce renunță la realismul socialist și se întorc la adevărata poezie (Maria
Literatura română neomodernă () [Corola-website/Science/317931_a_319260]
-
cuprind azi constant tiraje de zeci de mii de exemplare) cu volumele "Minima moralia" (1988), "Jurnalul de la Tescani" (1993) și "Despre îngeri" (2003). Contrastul formal între o problematică gravă (cu deosebire morală, teologică și existențială) și abordarea ei relaxată, adesea ludică și de o frapantă veracitate, constituie elementul determinant al stilului său de autor. Ilustrativ în acest sens e propriul său portret: S-a născut la București, ca fiu al chirurgului Radu Pleșu și al soției acestuia, Zoe Rădulescu. În 1955
Andrei Pleșu () [Corola-website/Science/297564_a_298893]
-
procedeu este cunoscut sub denumirea de antanaclază (repetiție a unui cuvânt folosit succesiv cu alte sensuri, din motive stilistice). Acest procedeu permite jocuri de cuvinte care rup monotonia refrenului și creează efectul de surpriză. De aceea, rondelul are un caracter ludic foarte pronunțat. În Evul Mediu se scriau rondeluri în cadrul unor concursuri de poezie organizate de societățile literare puse sub ocrotirea Fecioarei Maria (în ), în care amatori și profesioniști rivalizau în ingeniozitate. De la începutul secolului al XVI-lea până la mijlocul celui
Rondel () [Corola-website/Science/297583_a_298912]