6,186 matches
-
tehnicii cu emoția și viziunea. În ordinea apariției lor, cărțile par a se înscrie într-un fel de proiect al cărui mesaj vizează ab initio transcendența, întorcându-se în final în același spațiu generos, de semnificații proteice: prelungirea luminii, craterul, lutul ars, floarea soarelui, lumina nemuritoare. Pentru U., poezia se definește ca o „febră esențială”, „o lege care te îngroapă de viu/în splendorile lucidității”. SCRIERI: În prelungirea luminii, București, 1976; Cratere, București, 1981; Lut ars, București, 1984; Heliante, București, 1987
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
de semnificații proteice: prelungirea luminii, craterul, lutul ars, floarea soarelui, lumina nemuritoare. Pentru U., poezia se definește ca o „febră esențială”, „o lege care te îngroapă de viu/în splendorile lucidității”. SCRIERI: În prelungirea luminii, București, 1976; Cratere, București, 1981; Lut ars, București, 1984; Heliante, București, 1987; Febra esențială, Timișoara, 1997; Ce-ar fi să-i dezbrăcăm sufletul? Fabula rasa II, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Tonalitatea imnică, LCF, 1977, 2; Nicolae Manolescu, „În prelungirea luminii”, RL, 1977, 13; Ulici
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
Visele în aparență strâng aripa să se culce,/ Parcă azi răsare pacea stinsă la-nceput de lume/ Când amurgul viscolește jar în pulberea de spume;/ Un plămân tăcut bea stele prin fisurile de iască,/ E o liniște-a durerii parcă lutul vrea să nască,/ Niciodată n-a fost iarba mai gătită pentru nuntă,/ Când lumina-n degradeuri cu nălucile se-nfruntă”. Unele cărți de versuri publicate după 1989, îndeosebi Orașul martir Timișoara (1990), ca și alte poeme apărute postum sunt documente
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
realizată prin coeziunea lui, dincolo de deosebirile de rang, odată cu perfecționarea omului prin adevăr, oglinda lui Dumnezeu, și prin iubire, forța care „arde” materia revelând veșnicia: „Când învăluit de Adevăr/ Va străluci ca soare,/Pe Dumnezeu în sine va simți!/ Și lutul său, ușor/ Va ști să-l poarte;/ Va fi în viață viu/ De moarte nu s-o teme!” V., care se știe vrednic de a-și purta neamul spre bine, îl vede pe poet ca pe un taumaturg: „Eu cuget
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
imnuri naturii. Se conturează astfel imaginea unui poet neoclasic, tradiționalist robust, adept al clarității, virtuoz al metaforei care nu își pierde din strălucire cu toată frecventa ei întrebuințare. După o tăcere de aproape două decenii, Z. scoate placheta Amfora de lut (1965). Părându-le unora „ultraapologetică”, prefața lui Tudor Arghezi nu face decât să îi fixeze locul: „E vorba de un poet autonom și de un spațiu de sensibilități inedit. [...] E un poet, un poet adevărat”. Sunt sesizabile în vers și
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
domolire a fanteziei. Totuși, sensibilitatea, delicatețea, melodicitatea rămân caracteristice, multe poezii având aerul unor romanțe. SCRIERI: Către țara ochilor mei, pref. Victor Papilian, Cluj, 1938; Murmură tăcerile, București, 1940; Dar de nuntă, Sibiu, [1944]; Nopți ardelene, Sibiu, f.a.; Amfora de lut, pref. Tudor Arghezi, București, 1965; Sonete, București, 1969; Lăsați vulturii să zboare, București, 1975; Asemeni lucrurilor, București, 1977; Trei „Z”, ed. bilingvă, pref. Vasile Lechințan și Fodor György, Cluj-Napoca, 1996. Repere bibliografice: V. Copilu-Cheatră, Imaginea în poezia lui Emil Zegreanu
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
Fodor György, Cluj-Napoca, 1996. Repere bibliografice: V. Copilu-Cheatră, Imaginea în poezia lui Emil Zegreanu, LU, 1942, 6; D.V. [Dragoș Vitencu], „Dar de nuntă”, „Revista Bucovinei”, 1944, 8; C.L. [Constantin Loghin], „Nopți ardelene”, „Revista Bucovinei”, 1945, 1-2; Camil Baltazar, „Amfora de lut”, GL, 1965, 40; Haralambie Țugui, „Amfora de lut”, O, 1965, 12; Perpessicius, Lecturi, 144-148; Dumitru Micu, „Sonete”, RL, 1969, 29; Zaharia Sângeorzan, „Sonete”, CRC, 1969, 43; H. Zalis, Emil Zegreanu sau Poezia discreției, RL, 1983, 10; Corneliu Ionescu, Un poet
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
Imaginea în poezia lui Emil Zegreanu, LU, 1942, 6; D.V. [Dragoș Vitencu], „Dar de nuntă”, „Revista Bucovinei”, 1944, 8; C.L. [Constantin Loghin], „Nopți ardelene”, „Revista Bucovinei”, 1945, 1-2; Camil Baltazar, „Amfora de lut”, GL, 1965, 40; Haralambie Țugui, „Amfora de lut”, O, 1965, 12; Perpessicius, Lecturi, 144-148; Dumitru Micu, „Sonete”, RL, 1969, 29; Zaharia Sângeorzan, „Sonete”, CRC, 1969, 43; H. Zalis, Emil Zegreanu sau Poezia discreției, RL, 1983, 10; Corneliu Ionescu, Un poet pentru iubirea noastră, „Viața medicală”, 1990, 51; Teohar
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
Petrescu, Teze și antiteze, București, 1936, 322-324; Sandu Teleajen, „Cuminecătura”, „Gândul nostru”, 1925, 3-4; Perpessicius, Opere, V, 188-192, VI, 166-171, VIII, 273, XII, 389, 550-551; George Baiculescu, „Gazda cu ochi umezi”, ALA, 1926, 286; Ion Pas, „Gazda cu ochi umezi”, LUT, 1926, 1 361; Ion Marin Sadoveanu, Scrieri, V, îngr. și introd. I. Oprișan, București, 1978, 410-414, 527; Lovinescu, Critice, III, 163-167; Adrian Maniu, G. M. Zamfirescu, RP, 1929, 3 456; Aderca, Contribuții, II, 290-291; Călinescu, Cronici, I, 261-262; Constantinescu, Scrieri
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
pini, / Când îți azvârli amurguri de vin peste tunică / Și beau centauri aur pe piscuri de lumini”. Asemenea lui Arghezi, autorul se mărturisește - în alți termeni lirici - obosit de a fi „înflorit numai cu focuri sfinte”, înfometat „de nisip și lut”: „Munte pur cu piscuri tăioase, / Urc în cer furtuna de stânci, / Dar râvnesc câmpul liniștii joase, / Mă roade dor de șesuri adânci”. Acum poezia parcurge o adevărată renaștere, în sensul de întoarcere la păgânătate. Senzuale încă din Destin, eroticele devin
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
sufletele copiilor care resping duritatea și severitatea, care deși nu se recomandă a fi folosite, din nefericre încă se mai practică. Este necesar pentru ca inima lor să se deschidă cu ușurință și să primească cu bucurie să fie modelate asemenea lutului ce devine vas ales în mâna olarului. Există părinți ce se plâng că, deși se jertfesc zilnic pentru fericirea copiilor lor, aceștia totuși nu ascultă și se întreabă de ce? Pentru că, deși copiii văd și știu acest lucru, ei doresc mai
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
de tip Dudești prezintă similitudini destul de vizibile cu cea din zonele de la sud de Dunăre, nu putem încă să descifrăm semnificația și mai ales să identificăm utilitatea acesteia. a. Statuete în poziție verticală a. 1. Statuete în poziție verticală, din lut Statuete în poziție verticală, fără steatopigie, neornamentate Modelate într-o manieră mai realistă, figurinele descoperite la Fărcașu de Sus au indicate diferite părți anatomice ale corpului, inclusiv sexul (M. Nica, 1976, fig. 17/1, 2) (Fig. 1/1, 2). Cea
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
o manieră mai realistă, figurinele descoperite la Fărcașu de Sus au indicate diferite părți anatomice ale corpului, inclusiv sexul (M. Nica, 1976, fig. 17/1, 2) (Fig. 1/1, 2). Cea feminină are sânii evidențiați prin două mici pastile de lut, brațele modelate ca niște cioturi la nivelul umerilor, posteriorul fiind puternic bombat, cu fesele despărțite. Personajul masculin, de la care se păstrează doar partea inferioară, are picioarele modelate din aceeași bucată de lut, fiind despărțite printr-o incizie fină, iar indicația
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
are sânii evidențiați prin două mici pastile de lut, brațele modelate ca niște cioturi la nivelul umerilor, posteriorul fiind puternic bombat, cu fesele despărțite. Personajul masculin, de la care se păstrează doar partea inferioară, are picioarele modelate din aceeași bucată de lut, fiind despărțite printr-o incizie fină, iar indicația sexului este realizată prin adăugirea, în zona inghinală, a unei pastile de lut, alungite (Ibidem,fig. 17/2). La Cernica a fost descoperit un alt fragment dintr-o figurină antropomorfă, din ea
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
cu fesele despărțite. Personajul masculin, de la care se păstrează doar partea inferioară, are picioarele modelate din aceeași bucată de lut, fiind despărțite printr-o incizie fină, iar indicația sexului este realizată prin adăugirea, în zona inghinală, a unei pastile de lut, alungite (Ibidem,fig. 17/2). La Cernica a fost descoperit un alt fragment dintr-o figurină antropomorfă, din ea păstrându se doar partea superioară a corpului, inclusiv capul (Gh. Cantacuzino, S. Morintz, 1963, pl. 10/3) (Planșa I/8). Capul
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
pandantivul/amuleta antropomorf(ă) de la Păuleni-Ciuc„Dâmbul Cetății” reprezintă primul artefact de acest tip realizat din corn de cerb, semnalat până în prezent în aria culturii CucuteniAriușd. Morfologia sa este identică sau apropiată de aceea a altor piese, confecționate însă din lut ars, metal (aur, argint, cupru) și os, din aria aceleiași culturi (regiunile estice ale României dintre Carpați și Prut - Moldova; Republica Moldova) sau în aria culturilor Tiszapolgár și Bodrogkeresztúr din Transilvania și Ungaria (H. Dumitrescu, 1961; Vl. Dumitrescu, 1974; Vl. Dumitrescu
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
violon» sau plate, de tip troian, reprezintă, foarte probabil, schematizarea extremă a imaginii marii Zeițe mame în ipostaze variate. Ele se prezintă sub formă de statuete (idoli) sau de piese de podoabă (pandantive, aplice, elemente de colier), fiind realizate din lut ars, materii dure animale (os, corn de cerb, scoici din specia Spondylus ș.a.), piatră (marmură, gresie), metal (aur, argint, cupru) și figurează siluete feminine în picioare sau având corpul ovoidal sau circular (schematizarea extremă a poziției de naștere pe pământ
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
elemente aplicate (cusute) pe veșminte/suporturi textile sau de piele; ● pandantive; ● elemente de colier (E. Comșa, ,1994, p. 71-75; D. Monah, 1997, p. 135-144). Caracteristice pentru faza Cucuteni A (etapele A2-A4), pandantivele amulete plate de tip troian sunt confecționate din lut ars, gresie, os, corn de cerb, cupru, aur, argint, în mai multe variante tipologice (D. Monah, 1997, p. 135; D. L. Buzea, Gh. Lazarovici, 2005, p. 31, 39). Piesele din materii dure animale (os; corn de cerb, în mod excepțional) sunt
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
exemplare, descoperite la: Hoisești; Igești; Isaiia; Păuleni-Ciuc; Poduri; Ștefănești; Târpești; Traian-Dealul Viei (România); Florești I; Florești III; Rogojeni (R. Moldova); Koszylowce (Ucraina) - pentru detalii și bibliografie a se vedea repertoriul. Nu este lipsită de interes ipoteza după care artefactele din lut ars, materii dure animale și piatră sunt imitații (din materii aflate la îndemână), ale celor mai prețioase, realizate din metal (mai ales cupru). Se pot evoca, astfel, spre exemplu, similitudinile clare între piesa de la Păuleni-Ciuc și piesele de aur provenind
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
această grupă este, fără îndoială, Dolni Vestonice. Reprezentările umane pot fi divizate în două grupe (B. Klima, 1995): Cele mai mari, adevărate opere de artă, reprezentând personaje feminine cu caractere sexuale accentuate. Însă, lucru cu totul excepțional, ele sunt din lut ars. Nu găsim analogii ale acestei materii prime decât la Predmosti, Pavlov și un mic exemplar al unei statuete antropomorfe, în localitatea siberiană Maininskaja, datată însă la 16.000 B.P (S. A. Vasiliev, 1995). Totuși, Dolni Vestonice este unic prin
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
funcționare a „cuptoarelor”. Realizarea lor era facilă, chiar dacă necesita un timp destul de îndelungat, și puteau fi utilizate de mai multe ori, asigurându-se temperaturi de 700-9000C, până la 10000C, în partea superioară. Celebra „Venus neagră” (fig. 5) este, de asemenea, din lut, dar diferă prin dimensiuni, forma sofisticată și stadiul relativ bun al conservării (doar o fractură la bază), de celelalte figurine. Aceasta poate sugera, mai degrabă, un rol mai important și, poate, un uzaj prelungit, decât o utilizare în cadrul unui singur
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
mai ales de patologia facială a craniului feminin, provenind dintr-un mormânt din același sit. Situl de la Pavlov a furnizat două tipuri de reprezentări umane: capete stilizate într-o formă biconică sau „de ciupercă”, pe care le găsim prelucrate în lut și fildeș (1 caz) și figurine care poartă centuri sau cordoane, în diverse părți ale corpului, sub forma unui decor geometric, asemănător celui figurat pe diademele din fildeș (J. Svoboda, 1997). O reprezentare feminină deosebit de interesantă este și cea de la
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
bazinul este deosebit de voluminos (ceea ce face din ea, probabil, cea mai „grasă” statuetă paleolitică); picioarele sunt clar reprezentate, cu genunchii redați, însă fracturați în partea inferioară. Surprinde faptul că este lucrată în calcar, în timp ce majoritatea statuetelor sunt în fildeș sau lut ars. O. Soffer (2000) consideră că decorul de pe capul statuetei pare a fi, mai degrabă, modelul unei „bonete” din fibre împletite, decât al unei coafuri. Examinarea acestui specimen indică o țesătură făcută cu mâna, în spirală sau radială, model ce
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Predmosti. Exemplarul de la Kostenki 13 reprezintă tot o femeie așezată, dar a fost realizată în calcar, cu picioarele repliate. J. K. Kozlowski (1992) o compară, prin modul realist de sculptare a triunghiului pubian, cu una din statuetele de la Pavlov, din lut ars. În cadrul acestei grupe, femeia apare gravată doar într-un singur caz, la Kostenki I, pe o plachetă din calcar. Torsul este înconjurat de o bandă reprezentată de două linii gravate, sânul stâng este enorm, în timp ce mâna stângă este îndreptată
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
în spate (sub fese). Tălpile sunt destul de plate, ceea ce ar presupune că statueta era modelată pentru a fi prezentă în poziție verticală, fără sprijin (fără a fi susținută într-un suport) la manifestările cultice. Întreaga statuetă are culoarea galbenă a lutului, cu decor pe ambele fețe și pe profil. Astfel, partea inferioară a picioarelor este „încălțată” cu culoare șocolatie, pe întreaga circumferință; aceeași culoare este folosită pentru a trasa, pentru a evidenția și mai bine, linia de demarcație dintre picioare, atât
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]