5,376 matches
-
a fost curtea lui Căliman pe 230 de zloți, sumă semnificativă, pentru a stabili “unde a fost curtea lui Căliman”. La 15 martie 1490, Isaia de la Răcătău și cei patru nepoți ai săi împart trei sate și jumătate, plus o mânăstire și poieni, în cinci părți, la doi inși revenindu-le o jumătate dintr-un sat și a treia parte din alt sat. La 18 mai 1497, două sate erau împărțite între patru inși, dar trei stăpâneau un sat și cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prin cumpărarea unor sate, așa cum face Clănău spătar sau Luca Arbure. Domeniile bisericești S-a afirmat că domnul a răscumpărat satele din domeniul domnesc, pentru a dărui biserica și păturile sociale, pe care se sprijinea autoritatea domniei. În ceea ce privește daniile făcute mânăstirilor, Ștefan a dăruit din domeniul domnesc 12 sate, o prisacă cu bălți, prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, balta Strâmba, iezerul Dobrovca, balta Chisca, braniște în jurul Putnei, 150 drobi de sare, 3 sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de ceară din târgul Siret, pietrele de ceară din Târgul Frumos. Domnul nu răscumpără sate. Ar însemna să dea bani pentru sate care au aparținut cândva domeniului domnesc. De fapt, domnul cumpără de la boieri și dă satele cumpărate, pe loc, mânăstirilor. Este vorba de 45 de sate și jumătate, dar cumpăratul și daniile sunt foarte diferite. Pentru mânăstirile vechi, domnul cumpără și dă: mânăstirii Neamț un sat și o prisacă; mânăstirii Bistrița trei sate și vii în dealul Hârlăului; domnul dă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să dea bani pentru sate care au aparținut cândva domeniului domnesc. De fapt, domnul cumpără de la boieri și dă satele cumpărate, pe loc, mânăstirilor. Este vorba de 45 de sate și jumătate, dar cumpăratul și daniile sunt foarte diferite. Pentru mânăstirile vechi, domnul cumpără și dă: mânăstirii Neamț un sat și o prisacă; mânăstirii Bistrița trei sate și vii în dealul Hârlăului; domnul dă două sate pe satul Vicovul de Jos, pe care îl dăruie mânăstirii Moldovița. Cumpără și dă o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au aparținut cândva domeniului domnesc. De fapt, domnul cumpără de la boieri și dă satele cumpărate, pe loc, mânăstirilor. Este vorba de 45 de sate și jumătate, dar cumpăratul și daniile sunt foarte diferite. Pentru mânăstirile vechi, domnul cumpără și dă: mânăstirii Neamț un sat și o prisacă; mânăstirii Bistrița trei sate și vii în dealul Hârlăului; domnul dă două sate pe satul Vicovul de Jos, pe care îl dăruie mânăstirii Moldovița. Cumpără și dă o jumătate de sat mânăstirii Moldovița, cumpără
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul cumpără de la boieri și dă satele cumpărate, pe loc, mânăstirilor. Este vorba de 45 de sate și jumătate, dar cumpăratul și daniile sunt foarte diferite. Pentru mânăstirile vechi, domnul cumpără și dă: mânăstirii Neamț un sat și o prisacă; mânăstirii Bistrița trei sate și vii în dealul Hârlăului; domnul dă două sate pe satul Vicovul de Jos, pe care îl dăruie mânăstirii Moldovița. Cumpără și dă o jumătate de sat mânăstirii Moldovița, cumpără și dă mânăstirii Humor un sat. După
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
daniile sunt foarte diferite. Pentru mânăstirile vechi, domnul cumpără și dă: mânăstirii Neamț un sat și o prisacă; mânăstirii Bistrița trei sate și vii în dealul Hârlăului; domnul dă două sate pe satul Vicovul de Jos, pe care îl dăruie mânăstirii Moldovița. Cumpără și dă o jumătate de sat mânăstirii Moldovița, cumpără și dă mânăstirii Humor un sat. După domn, biserica era cea mai importantă instituție a statului feudal românesc. Ea se bucura de o autoritate morală-spirituală, pe care i-o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și dă: mânăstirii Neamț un sat și o prisacă; mânăstirii Bistrița trei sate și vii în dealul Hârlăului; domnul dă două sate pe satul Vicovul de Jos, pe care îl dăruie mânăstirii Moldovița. Cumpără și dă o jumătate de sat mânăstirii Moldovița, cumpără și dă mânăstirii Humor un sat. După domn, biserica era cea mai importantă instituție a statului feudal românesc. Ea se bucura de o autoritate morală-spirituală, pe care i-o conferea credința. Respectată de toată lumea, începând cu domnul, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sat și o prisacă; mânăstirii Bistrița trei sate și vii în dealul Hârlăului; domnul dă două sate pe satul Vicovul de Jos, pe care îl dăruie mânăstirii Moldovița. Cumpără și dă o jumătate de sat mânăstirii Moldovița, cumpără și dă mânăstirii Humor un sat. După domn, biserica era cea mai importantă instituție a statului feudal românesc. Ea se bucura de o autoritate morală-spirituală, pe care i-o conferea credința. Respectată de toată lumea, începând cu domnul, care era „unsul lui Dumnezeu” în urma
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
putea apăra împotriva puterii și lăcomiei unor mari feudali. Pentru a ne da seama care a fost situația reală, am crezut că este firesc să trecem în revistă toate documentele-privilegiile acordate bisericii, începând cu primele care ni s-au păstrat. Mânăstirea Neamț, cu hramul Înălțarea lui Hristos, a fost socotită unul din principalele centre de cultură din istoria medievală românească. Primul document, care ni s-a păstrat despre mânăstirea Neamț, este din 7 ianuarie 1407. La această dată, mitropolitul Moldovei, chir
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toate documentele-privilegiile acordate bisericii, începând cu primele care ni s-au păstrat. Mânăstirea Neamț, cu hramul Înălțarea lui Hristos, a fost socotită unul din principalele centre de cultură din istoria medievală românească. Primul document, care ni s-a păstrat despre mânăstirea Neamț, este din 7 ianuarie 1407. La această dată, mitropolitul Moldovei, chir Iosif, împreună cu “fiul Vlădiciei mele, io Alexandru voievod” dăruiesc popii chir Domentian mânăstirea care este la Neamț cu hramul Sfintei Înălțări, și mânăstirea Bistrița cu hramul Adormirii Preacuratei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
centre de cultură din istoria medievală românească. Primul document, care ni s-a păstrat despre mânăstirea Neamț, este din 7 ianuarie 1407. La această dată, mitropolitul Moldovei, chir Iosif, împreună cu “fiul Vlădiciei mele, io Alexandru voievod” dăruiesc popii chir Domentian mânăstirea care este la Neamț cu hramul Sfintei Înălțări, și mânăstirea Bistrița cu hramul Adormirii Preacuratei Născătoare de Dumnezeu “să fie aceste mânăstiri nedespărțite una de alta, pentru că sunt amândouă ale Vlădiciei mele”. Petru Ureche, “boierul domnesc”, este trimis “să dea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ni s-a păstrat despre mânăstirea Neamț, este din 7 ianuarie 1407. La această dată, mitropolitul Moldovei, chir Iosif, împreună cu “fiul Vlădiciei mele, io Alexandru voievod” dăruiesc popii chir Domentian mânăstirea care este la Neamț cu hramul Sfintei Înălțări, și mânăstirea Bistrița cu hramul Adormirii Preacuratei Născătoare de Dumnezeu “să fie aceste mânăstiri nedespărțite una de alta, pentru că sunt amândouă ale Vlădiciei mele”. Petru Ureche, “boierul domnesc”, este trimis “să dea tot ce se găsește în acele mai înainte mânăstiri în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La această dată, mitropolitul Moldovei, chir Iosif, împreună cu “fiul Vlădiciei mele, io Alexandru voievod” dăruiesc popii chir Domentian mânăstirea care este la Neamț cu hramul Sfintei Înălțări, și mânăstirea Bistrița cu hramul Adormirii Preacuratei Născătoare de Dumnezeu “să fie aceste mânăstiri nedespărțite una de alta, pentru că sunt amândouă ale Vlădiciei mele”. Petru Ureche, “boierul domnesc”, este trimis “să dea tot ce se găsește în acele mai înainte mânăstiri în mâinile popii chir Domentian, sau cărți, sau odăjdii, sau vase, toate de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și mânăstirea Bistrița cu hramul Adormirii Preacuratei Născătoare de Dumnezeu “să fie aceste mânăstiri nedespărțite una de alta, pentru că sunt amândouă ale Vlădiciei mele”. Petru Ureche, “boierul domnesc”, este trimis “să dea tot ce se găsește în acele mai înainte mânăstiri în mâinile popii chir Domentian, sau cărți, sau odăjdii, sau vase, toate de la mare până la mic și iară și cele ce se găsesc în afară, două sate ale mânăstirii la gura Neamțului”, pe care le-a dăruit Petru voievod și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trimis “să dea tot ce se găsește în acele mai înainte mânăstiri în mâinile popii chir Domentian, sau cărți, sau odăjdii, sau vase, toate de la mare până la mic și iară și cele ce se găsesc în afară, două sate ale mânăstirii la gura Neamțului”, pe care le-a dăruit Petru voievod și două mori și vii, una dată de Petru voievod, alta cumpărată de Alexandru cel Bun și oile mânăstirii și boii și caii și stupii și totul fie mic fie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iară și cele ce se găsesc în afară, două sate ale mânăstirii la gura Neamțului”, pe care le-a dăruit Petru voievod și două mori și vii, una dată de Petru voievod, alta cumpărată de Alexandru cel Bun și oile mânăstirii și boii și caii și stupii și totul fie mic fie mare, în mâinile popii chir Domentian. Cele două sate de la gura Neamțului erau Crâstianești și Temeșești, așa cum se poate vedea dintr-un privilegiu din 14 septembrie 1427. Satele fuseseră
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mâinile popii chir Domentian. Cele două sate de la gura Neamțului erau Crâstianești și Temeșești, așa cum se poate vedea dintr-un privilegiu din 14 septembrie 1427. Satele fuseseră dăruite de către Petru voievod (1375-1392). La 7 noiembrie 1409, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii iezerul Luciu pe Prut. La 12 martie 1422, domnul dăruia Neamțului, unde era acum stareț Silvan, satele Budzești, pe Moldova, alt sat pe Topolița și seliștea lui Nenovici. La 14 septembrie 1427, erau întărite din nou satele de la gura Neamțului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Silvan, satele Budzești, pe Moldova, alt sat pe Topolița și seliștea lui Nenovici. La 14 septembrie 1427, erau întărite din nou satele de la gura Neamțului, Crâstianești și Temeșești, arătându-se și hotarele lor. La 4 decembrie 1428, Bașotă Manoil dăruia mânăstirii satul Bașoteni. La 31 august 1429, Alexandru cel Bun dăruia iezerul Zagorna, iar carele trimise de mânăstire după miere, sau “după oricare lucru, oricând să nu li se ia vamă nicăieri și nici la vad să nu li se ia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau întărite din nou satele de la gura Neamțului, Crâstianești și Temeșești, arătându-se și hotarele lor. La 4 decembrie 1428, Bașotă Manoil dăruia mânăstirii satul Bașoteni. La 31 august 1429, Alexandru cel Bun dăruia iezerul Zagorna, iar carele trimise de mânăstire după miere, sau “după oricare lucru, oricând să nu li se ia vamă nicăieri și nici la vad să nu li se ia nimic.” La 1 septembrie 1429, era reîntărit privilegiul anterior și domnul dăruia un obroc anual de 12
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iar călugărilor să li se dea în aceste zile câte o cupă de vin. Cât vor fi în viață să le cânte domnilor sănătate și, după moarte, mântuire. La 23 decembrie 1430, Alexandru cel Bun și soția sa Marina, întăresc mânăstirii Neamț iezerul Zagorna, la Nistru, și prisaca de la Zagorna cu o treime din venitul celor trei mori de la Baia și un obroc anual de 12 buți de vin din desetina de la Neamț. La 30 noiembrie 1436, domnul întărește mânăstirii satul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întăresc mânăstirii Neamț iezerul Zagorna, la Nistru, și prisaca de la Zagorna cu o treime din venitul celor trei mori de la Baia și un obroc anual de 12 buți de vin din desetina de la Neamț. La 30 noiembrie 1436, domnul întărește mânăstirii satul tătăresc de la gura Nemțului, anume Temeșești, cu zece bordeie de tătari. La 23 februarie 1438, i se dăruie mânăstirii Neamț satul Seucăuți la gura Cracăului, o prisacă, și o moară în gura Jijiei. La 25 noiembrie, îi era întărit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Baia și un obroc anual de 12 buți de vin din desetina de la Neamț. La 30 noiembrie 1436, domnul întărește mânăstirii satul tătăresc de la gura Nemțului, anume Temeșești, cu zece bordeie de tătari. La 23 februarie 1438, i se dăruie mânăstirii Neamț satul Seucăuți la gura Cracăului, o prisacă, și o moară în gura Jijiei. La 25 noiembrie, îi era întărit mânăstirii un obroc anual de două măji de pește și două berbânțe de icre. Un privilegiu însemnat este cel din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satul tătăresc de la gura Nemțului, anume Temeșești, cu zece bordeie de tătari. La 23 februarie 1438, i se dăruie mânăstirii Neamț satul Seucăuți la gura Cracăului, o prisacă, și o moară în gura Jijiei. La 25 noiembrie, îi era întărit mânăstirii un obroc anual de două măji de pește și două berbânțe de icre. Un privilegiu însemnat este cel din 11 martie 1446. I se întăreau mânăstirii satele: unde a fost Samoil vătăman, pe Bistrița și Dvorinești și Timișești și Cârstienești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o prisacă, și o moară în gura Jijiei. La 25 noiembrie, îi era întărit mânăstirii un obroc anual de două măji de pește și două berbânțe de icre. Un privilegiu însemnat este cel din 11 martie 1446. I se întăreau mânăstirii satele: unde a fost Samoil vătăman, pe Bistrița și Dvorinești și Timișești și Cârstienești și Băloșești și la Topoliță unde a fost Barbă Geamâră, și Bașoteni, și Fântănele, și Dragomirești pe Șumuz, și Telebecinți pe Siret. Satele mânăstirii erau scutite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]