3,738 matches
-
un apropiat al meu. Vino. Pornim amândoi, plutind într-o direcție necunoscută mie. Mă uimește ce aripi imense are. Cât stătuserăm de vorbă, le ținuse strânse, nu-mi dădusem seama de dimensiunile lor. Abia acum le pot admira în toată măreția lor strălucitoare. Zborul nu durează prea mult. Ajungem undeva pe malul înalt și stâncos al unei mări cu valuri înspumate. Lazarus strigă: -Truman, Truman! Cel chemat aude și își face apariția tot în zbor: este o pasăre, dar nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
departe, ha, ha, ha, apoi sfârșitul însuși cu neîncrederea sa bolnăvicioasă, nebunească, peste tot vedea comploturi, ca al medicilor evrei, și, în fine, moartea, în martie ’53, o, și pe deasupra tuturor, plutind ca o furtună veșnică, execuțiile, crimele, constantă a măreției sale... Studierea aceasta amănunțită și secretă a personalității lui Stalin a fost o șansă pentru Cameniță și din alt punct de vedere: așa a ajuns să-și oprească ochii pe paginile câte unei cărți, așa a ajuns să „teoretizeze“, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de-aci până-aci, nu să se lăbărțeze cât vrea ea... Acțiunea lui Cameniță de a-și afirma supremația asupra oamenilor din regiunea noastră nu s-a oprit la capitolul femei, ci a cunoscut noi episoade, pline de îndrăzneală și măreție. Sigur, în primul rând, s-a răzbunat și el, târziu, pentru anii cât îndurase atâta mizerie, când n-avusese nici după ce să bea apă, nici unde să-și odihnească oasele. Acum și-a tras cea mai frumoasă vilă din oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
era catastrofal în ochii lui. Din pricina acestei intempestive călătorii probabil își va pierde inspirația, va rata acest poem care se contura în mintea lui plin de strălucire, poate chiar o capodoperă. Cine o să-i mai redea vreodată clipa aceasta de măreție a inspirației, pe care el o irosea acum?... A luat totuși trenul și a pornit spre orășelul Serenite. A participat confuz, abulic la toată ceremonia funerară, desfășurată cumva în clandestinitate, oricum foarte discret (doar mama, el și o parte dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cuveni un comentariu mai amplu pentru tehnica impunătoare și calitatea sunetului. Dar și tălmăcirea Simfoniei nr. 1 în re minor op. 13 de S. Rahmaninov a fost pentru mulți un unic prilej de a-l descoperi pe compozitor în toată măreția creației sale. Redutabila orchestră a dat o interpretare de zile mari unui opus ce părea pentru mulți ceva obișnuit, dar claritatea și frumusețea temelor, precum și interpretarea cu vervă, într-un ambient sonor cu echilibru îngrijit de trecerea temelor cu măiestrie
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
omenire, neavând o soluție, apelează la zicale?“ Când a îmbătrânit, cu dascălul cel urât s-a petrecut un miracol: a devenit un moș frumos. Nasul nu îi mai era mare, ci impunător. Barba albă care-i invada fața îi conferea măreție, monumentalitate. Tot ceea ce până atunci fusese un necaz, devenise un motiv de admirație. „Dumnezeule, dar ce căpățână de taur comunal poate să aibă!“, spuneau înfiorate femeile care până mai ieri nu se grăbeau să i-o compare cu ceva. Colegii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
făcînd sugestii -, Închei cu imaginea glorioasă a lui Che, la sosirea În Caracas, Înfășurat În pătura de drum, privind de jur-Împrejur panorama sud-americană, „bolborosind tot felul de versuri, legănat de torsul camionului“. Vă las, acum, fără alte comentarii, fiindcă, În măreția sa teribilă, neîmpodobită, capitolul final, „Însemnare pe margine“, nici nu mai are nevoie și nici nu mai lasă loc pentru așa ceva. De fapt, nici nu sînt sigur dacă această „revelație“ negreșită trebuie așezată În deschiderea sau la finalul acestui „jurnal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
privirile către trecut, căutînd o explicație pentru superioritatea lor. În onoarea memoriei unui zeu a cărui omnipotență le-a permis să se ridice la statutul de dominatori, ei au construit temple și un castel pentru preoți. În acest fel, exprimîndu-și măreția În piatră, ei au transformat impozantul Cuzco În orașul cucerit, În cele din urmă, de spanioli. Chiar și azi, cînd furia animalică a gloatei cuceritoare transpare din fiecare gest făcut pentru a le imortaliza cucerirea, iar casta incașă nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
sale, stând în brațele tatălui, îi ia pălăria și i-o dă apoi ca un dar din partea lui. Dacă a greșit, nu se sfiește să mărturisească repede și sincer; Când e supărat se împacă repede, nu știe dori demnitățile și mărețiile, îi place să fie împreună cu alții și să se bucure de bucuriile lor. Acesta e copilul. Și Isus ne spune: de nu veți fi ca pruncii, nu veți intra în Împărăția cerurilor... Nici nu poate fi altfel. Împărăția cerurilor e
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
spusesem ceva mai sus că peste drum de locuința noastră se afla casa familiei Condor. Când am auzit pentru prima dată rostindu-se numele acesta, gândul m-a dus fulgerător la ceva maiestuos, regal, imperial, copleșitor prin dimensiune, frumusețe și măreție; la ceva unic, inegalabil și inimitabil în lumea păsărilor: vulturul pleșuv mut și uriaș având anvergura aripilor de peste trei metri! Emoția, uimirea, frica erau atât de mari, încât nu aveam curajul să întâlnesc pe nici unul din membrii acestei familii. Iată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Văsălie. Io nu mi-s bogat, din contră. Da' ce mânc io îț dau și ție. Ia și mâncă! Acestea fiind zise, bătrânul Danilov, sârbul sărac, singur cu desăvârșire în lumea asta ticăloșită, dând dovadă de un bun-simț de o măreție aristocratică, s-a prelins discret din căsuța lui săracă pentru ca bietului om flămând să-i tihnească mâncarea fără să-i stea bucătura în gât. S-a așezat scârțâind periculos din toată caroseria lui ciolănoasă și anchilozată pe minusculul trepied de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
nu mai folosise tata uneltele agricole? Furca juca în mâinile lui puternice și pricepute precum racheta în posesia unui tenisman consacrat. Corpul său vibra ca un instrument bine acordat, emițând cele mai limpezi și armonioase sunete în deplină concordanță cu măreția infinită și copleșitoare a naturii. Dintr-o grămadă de crengăraie din curte, aflată sub vișinul bătrân de la extremitatea grajdului, și-a făcut niște prelungitoare pe care le-a fixat lângă leuci pentru a înălța loitrele, mărind astfel capacitatea de încărcare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Ne-am luat sculele privind încă o dată cu satisfacție mărturisită și cu reală plăcere la cele patru rânduri de salcâmi frumos văruiți în alb strălucitor, aidoma unui batalion de militari echipați în uniformă de paradă, cu piepturile bombate, defilând cu o măreție imperială prin fața tribunei oficiale în mijlocul căreia se afla la loc de cinste Comandantul Suprem. Am intrat în curtea mică și am pus uneltele la locul lor. Tata încă nu venise de la muncă. Era sâmbătă; zi de lucru. Încă nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
că au o valoare documentară peste care ar fi nedrept să trecem cu vederea. A.R. Scrisorile sunt simple. Iris, la rândul ei, era o fe meie simplă, așa cum sunt toți oamenii mari. M-am convins cu ocazia asta că măreția înseamnă simplitate. Scrisorile lui Iris, după părerea mea, sunt nepublicabile din mai multe motive. În primul rând, sunt indeslușibile. Iris avea un scris teribil de greu de descifrat. Eu trebuia să le citesc de trei-patru ori până când îmi dădeam seama
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cu aceeași dăruire ca și până acum, cu mai mult curaj partinic și civic, ca un soldat al partidului, așa cum am fost, sunt și voi fi în întreaga mea viață.“ („Mari idei în care poporul se regăsește în întreaga sa măreție“, Scînteia, 4 iunie 1982) „Încercați în zilele noastre să pronunțați numele țării și o să aveți, imediat, asociația: România-Ceaușescu, devenită emblematică. Cum se explică mutația? Printr-o politică consecventă care a depășit granițele și nu datorită unor străduințe speciale cât, mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
din dicționar cuvintele: oboseală, inerție, stagnare, nepăsare, imposibilitate. Cel ce poate fi văzut zilnic, uneori dis-de-dimineață, pe unul din nenumăratele șantiere ale patriei. Cel care ascultă respirația țării și care, de peste cinci decenii și jumătate, își dăruiește fiecare clipă pentru măreția de azi și pentru măreția de mâine a României. Cel care transformă sub ochii noștri, ca un demiurg, un oraș cu ulițe chinuite și întortocheate într-o cetate cu bulevarde ample, cu linii de metrou și cu o Dâmboviță care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
stagnare, nepăsare, imposibilitate. Cel ce poate fi văzut zilnic, uneori dis-de-dimineață, pe unul din nenumăratele șantiere ale patriei. Cel care ascultă respirația țării și care, de peste cinci decenii și jumătate, își dăruiește fiecare clipă pentru măreția de azi și pentru măreția de mâine a României. Cel care transformă sub ochii noștri, ca un demiurg, un oraș cu ulițe chinuite și întortocheate într-o cetate cu bulevarde ample, cu linii de metrou și cu o Dâmboviță care abia acum are, vorba cântecului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în raport cu problemele vitale aflate în fața poporului. Este un principiu de inestimabilă valoare teoretică și metodologică pentru cunoașterea devenirii noastre, de la care se deslușesc cu limpezime trăsături și momente ale istoriei românești și prin care această istorie își dezvăluie culmile de măreție, iar știința istorică se așază pe fundamentul adevărului.“ („O unică istorie“, Contemporanul, 26 ianuarie 1984) „Întreaga politică internă și externă a țării noastre poartă amprenta puternicei personalități a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România, al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a sentimentelor de dragoste și profundă prețuire ale întregului nostru popor față de secretarul general al partidului, față de Partidul Comunist Român în rândurile căruia, timp de aproape 50 de ani, a luptat și a activat pentru bunăstarea și fericirea patriei, pentru măreția, libertatea și independența României socialiste.“ (Luceafărul, 28 ianuarie 1978) NEAGU Fănuș „Și pentru că-mi iubesc prea adânc neamul, cred nestrămutat în omul de bună cuviință Nicolae Ceaușescu, expresie strălucită a idealurilor voinței noastre.“ (Luceafărul, 3 iulie 1971) „Cinstindu-și numele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
atinge popularitatea pe care orice autor și-o dorește.“ (Luceafărul, 10 iulie 1971) NEGULESCU Mihai „Eroi, oșteni și meșteri, luptăm cu bărbăție, Partidului credință statornic am jurat; Spre comunista zare, slăvită Românie, Ne poartă Tricolorul eroic înălțat.“ („În veac de măreție“, Scînteia, 28 decembrie 1972) „Progresul comunist e vie rază Spre comunism chemându-ne în larg. Spre noi victorii! - viu semnalizată Fiece schelă, fiece catarg.“ (Scînteia, 27 ianuarie 1978) NETEA Vasile „S-au realizat condiții de viață demnă, de libertate și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
viitorul o stea de aur Și patria să fie mereu în sărbătoare.“ („Flori de Mai“, Scînteia, 3 mai 1987) „Îl sărbătorim pe Fiul cel mai iubit al Patriei, Cel care veghează asupra destinului nostru de aur, Nici un munte nu are măreția monumentului Pe care l-a închinat în sufletul nostru.“ („Fiul cel mai iubit al patriei“, Luceafărul, 16 ianuarie 1988) NICOLAESCU Sergiu „Atât filmul istoric (personal includ aici evocările «de epocă», rememorarea evenimentelor petrecute înainte de 1900), cât și 274 NICOLAE MERIȘANU
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aprilie 1989) ROLL Ștefan „[...] Semicentenar. Centaur de foc, de pasiuni, de eroism - Partid Comunist Român! Privesc de-a lungul a aproape tot atâtor decenii tinerețea mea, în robusta ta prezență, în care mă întrevăd - încrezător, sorbind din forța ta, din măreția ta Tinerețe și fericire a mea, a voastră tovarăși de drum, prieteni, Sângele poate fi și aur topit, poate fi catedrală, strigăt. A fost. Este.“ („Dedicație“, România literară, 6 mai 1971) ROMAN Elly, artist emerit De aproape treizeci de ani
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ceea ce este al nostru, aparținându-ne și definindu-ne, lucru știut de orice muzician. Realizarea lui presupune o mare forță de expresie, prospețimea și tinerețea în stare să înnoiască totul, sentimentul solidarității populare cu idealuri revoluționare căpătând în cântecele reușite măreția sa firească.“ (România liberă, 10 septembrie 1975) SILVESTRU Valentin „Observațiile noastre conjugându-se cu ale străinilor converg spre adevărul indiscutabil - exprimat limpede și în documentele de partid - că socialismul i-a dat teatrului românesc, în mod ireversibil, libertatea plenară de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai țăran dintre țărani, cum toți știm, noi suntem o patrie pe care adesea istoria a izbit-o din toate părțile. Prin conducătorul nostru și prin munca depusă de comuniști, asigurăm cu toții dezvoltarea națiunii noastre către o independență demnă, către măreție a statului nostru și demnitatea statului nostru între celelalte state ale lumii.“ (Radio București, 19 ianuarie 1978) STERIADE Mihail „Nicolae Ceaușescu e la curent cu totul. Orice activitate umană îl interesează și încearcă să se inițieze în cele mai recente
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și forme ale organismelor și organizațiilor care îl compun exprimă, de fapt, un tip original și inedit de pluralism, de democrație.“ („Partidul și Statul în sistemul politic al societății noastre socialiste“, Era socialistă, 10 iunie 1989) ANDRONACHE Vasile „Luminați de măreția ta, Noi cu Ceaușescu te zidim, Strălucind prin vreme ca o stea, Geniul tău politic îl iubim.“ („Pentru comunismul milenar“, Luceafărul, 21 august 1982) ANDRONIC Titus „În margine de zariști și destin El ne-a aprins o stea polară - Pădurii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]