18,601 matches
-
de istoricitatea existenței”. Esențializarea lui este, așadar, strâns legată de dialectica relației maestru-discipol. Prin inițiere, în virtutea unui „ritual al destinului” (formulă preluată de la psihanalistul jungian Erich Neumann), discipolul trăiește o „revelație fulgurantă”, al cărei conținut poate să întruchipeze însăși statuia Maestrului. Culianu se grăbește să precizeze că e vorba de discipolul ideal, deși se ferește să-l scrie cu majusculă. Într-un viitor concurs de statui pentru a-l reprezenta pe Eliade - se întreabă el -, care ar putea fi modelul său
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
scrie cu majusculă. Într-un viitor concurs de statui pentru a-l reprezenta pe Eliade - se întreabă el -, care ar putea fi modelul său ideal? Statuia discipolului există deja: „Țestoasa zburătoare”. Ea o fost creată în 1943 de către celălalt mare maestru al zen-ului românesc, Constantin Brâncuși. După aproape patru decenii, discipolul - candidat și el la toiagul de maestru al zen-ului românesc - dezvăluie modelul-tip al statuii Maestrului. Pentru aceasta el se folosește de două vechi texte buddhiste. Cel dintâi este o
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
el -, care ar putea fi modelul său ideal? Statuia discipolului există deja: „Țestoasa zburătoare”. Ea o fost creată în 1943 de către celălalt mare maestru al zen-ului românesc, Constantin Brâncuși. După aproape patru decenii, discipolul - candidat și el la toiagul de maestru al zen-ului românesc - dezvăluie modelul-tip al statuii Maestrului. Pentru aceasta el se folosește de două vechi texte buddhiste. Cel dintâi este o clasică antologie de koan-uri, Wúmén Guăn (Poarta cea fără de Poartă), alcătuită de maestrul zen chinez Wumen Hui-k
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
discipolului există deja: „Țestoasa zburătoare”. Ea o fost creată în 1943 de către celălalt mare maestru al zen-ului românesc, Constantin Brâncuși. După aproape patru decenii, discipolul - candidat și el la toiagul de maestru al zen-ului românesc - dezvăluie modelul-tip al statuii Maestrului. Pentru aceasta el se folosește de două vechi texte buddhiste. Cel dintâi este o clasică antologie de koan-uri, Wúmén Guăn (Poarta cea fără de Poartă), alcătuită de maestrul zen chinez Wumen Hui-k’ai (1183-1260) - pe care îl citează cu versiunea japoneză
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
el la toiagul de maestru al zen-ului românesc - dezvăluie modelul-tip al statuii Maestrului. Pentru aceasta el se folosește de două vechi texte buddhiste. Cel dintâi este o clasică antologie de koan-uri, Wúmén Guăn (Poarta cea fără de Poartă), alcătuită de maestrul zen chinez Wumen Hui-k’ai (1183-1260) - pe care îl citează cu versiunea japoneză a numelui său, Mumon Ekai. De aici preia metafora sunetului-fără-sunet sau a sunetului făcut de o singură mână care aplaudă (cum probabil își închipuia că face el
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
Wumen Hui-k’ai (1183-1260) - pe care îl citează cu versiunea japoneză a numelui său, Mumon Ekai. De aici preia metafora sunetului-fără-sunet sau a sunetului făcut de o singură mână care aplaudă (cum probabil își închipuia că face el însuși în jurul maestrului). Însă ea este departe de a-l satisface. Adevăratul model îl găsește într-o altă parabolă, dintr-un text compilat în India cândva între secolele I î.e.n. și I e.n., Saddharmapundarika Sūtra (Scriptura Lotusului Legii celei Adevărate). Tradus în Occident
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
astfel: „probabilitatea salvării unui om din oceanul existenței este egală cu aceea ca gaura unui buștean plutitor să treacă deasupra singurului ochi sănătos al unei broaște țestoase chioare, astfel încât, trecând prin gaură, broasca să se poată sălta la suprafața apei.” Maestrul este, prin urmare, cel care aruncă bucăți de lemn găurite pe apă pentru ca țestoasele cu un singur ochi să poată ieși la suprafață. Este rolul pe care Maestrul îl joacă în „viața poporului său”, ca și în viața lumii, de
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
astfel încât, trecând prin gaură, broasca să se poată sălta la suprafața apei.” Maestrul este, prin urmare, cel care aruncă bucăți de lemn găurite pe apă pentru ca țestoasele cu un singur ochi să poată ieși la suprafață. Este rolul pe care Maestrul îl joacă în „viața poporului său”, ca și în viața lumii, de altfel. În articol s-a strecurat o greșeală de culegere, altminteri evidentă cunoscătorilor, dar nu mai puțin grăitoare pentru cultul lui Eliade. Acesta apare ca „Mare Maestru al
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
care Maestrul îl joacă în „viața poporului său”, ca și în viața lumii, de altfel. În articol s-a strecurat o greșeală de culegere, altminteri evidentă cunoscătorilor, dar nu mai puțin grăitoare pentru cultul lui Eliade. Acesta apare ca „Mare Maestru al unui zeu [sic!] românesc”, ipostază care trebuia să-i fi părut lui Virgil Ierunca conformă imaginii zalmoxiene din omagiul precedent. Acest articol anticipează și face mai inteligibile alte texte publicate în anii următori. În Mircea Eliade și țestoasa chioară
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
precedent. Acest articol anticipează și face mai inteligibile alte texte publicate în anii următori. În Mircea Eliade și țestoasa chioară Culianu își asigură cititorii că nu avea deloc intenția să glumească atunci când afirma că Eliade seamănă mai degrabă cu un maestru taoist sau zen. De aici aflăm și adevărata sursă a parabolei din titlu: tot un florilegiu chinez de koan-uri, Bì Yán Lù (Colecția Falezei Albastre, 1125-1135), desigur în traducere engleză. Lăsat în uitare în paginile revistei pariziene, articolul din 1982
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
o garanție a ordinii lumii - așa cum afirmă în textul căruia i s-a dat citire în ședința de deschidere a conferinței -, săvârșirea lui din viață era, nici mai mult nici mai puțin decât „moartea unui Buddha”, mahăparinirvăna. De la un mare maestru zen la un Buddha, pasul era el însuși mare și neașteptat. Și mai mare va fi însă pasul înapoi. Prefața sa - datată 21 ianuarie 1987 - este foarte diferită de spiritul acestui text, ca și de cel al omagiilor din 1977
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
omagiilor din 1977 și 1982. Culianu nu mai este martorul marii veghi a unui mahătman, timp sacru, de adunare și de probă. El se întoarce la timpul începutului și evocă - din nou - primul său sejur la Universitatea din Chicago, în preajma maestrului. Atunci, în primăvara anului 1975, Eliade îi relatase ceva semnificativ: Nae Ionescu obișnuia să spună că nimeni nu este de neînlocuit. Se referea la faptul că el însuși, Eliade, era muritor, iar acest fapt nu trebuia luat ca o catastrofă
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
departe fără el este cu mult mai greu. Nu e imposibil. E în mod fundamental diferit.” Nu există nici o îndoială că aceste cuvinte se referă în primul rând la sine însuși. El este cel care călărește tigrul, așa cum îi scria maestrului său cu zece ani mai devreme. Expresia e preluată din titlul cărții lui Julius Evola, Cavalcare la tigre (1961), după cum metafora conducătorului orb vine de la titlul unei colecții de nuvele a lui Giovanni Papini, Il pilota cieco (1907). Aceste referiri
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
1961), după cum metafora conducătorului orb vine de la titlul unei colecții de nuvele a lui Giovanni Papini, Il pilota cieco (1907). Aceste referiri explicite la doi autori importanți pentru tânărul Eliade - reprezentând, cultural și politic, dreapta radicală -, ca și filiația de maeștri și discipoli avându-l drept întemeietor pe Nae Ionescu, dau mult de gândit. Față de tradiția lui vivere pericolosamente, școala Marilor Maeștrii ai zen-ului românesc, inaugurată de Constantin Brâncuși, pare acum foarte departe. Ultima propoziție este și mai greu de interpretat
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
referiri explicite la doi autori importanți pentru tânărul Eliade - reprezentând, cultural și politic, dreapta radicală -, ca și filiația de maeștri și discipoli avându-l drept întemeietor pe Nae Ionescu, dau mult de gândit. Față de tradiția lui vivere pericolosamente, școala Marilor Maeștrii ai zen-ului românesc, inaugurată de Constantin Brâncuși, pare acum foarte departe. Ultima propoziție este și mai greu de interpretat. Sensul prim - și cel pregnant în 1987 - exprimă un dat inexorabil: în absența lui Eliade totul va fi diferit. Această diferență
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
sa fizică, ci și de tezele sale. După cum Eliade însuși se îndepărtase de ideile lui Nae Ionescu, fără să renege modelul său formativ. De fapt, o „despărțire de Culianu”, de propria sa persoană așa cum se modelase în prezența directă a maestrului, cu acceptări, cedări și eventuale oportunisme. Șoferul orb Din nefericire, Culianu nu a mai apucat aniversarea din 1992 și nici pe cele succesive, din ce în ce mai asaltate de istorie. Nu știm cum ar fi arătat următorul său omagiu adus maestrului. Tonul acestuia
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
directă a maestrului, cu acceptări, cedări și eventuale oportunisme. Șoferul orb Din nefericire, Culianu nu a mai apucat aniversarea din 1992 și nici pe cele succesive, din ce în ce mai asaltate de istorie. Nu știm cum ar fi arătat următorul său omagiu adus maestrului. Tonul acestuia ar putea fi configurat, virtual, pe baza textelor publicate după moartea lui Eliade. Înainte, între momentele când îl vedea ca pe un maestru taoist sau zen, Eliade era un șaman sau un mistagog. Uneori îi scotea în evidență
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
succesive, din ce în ce mai asaltate de istorie. Nu știm cum ar fi arătat următorul său omagiu adus maestrului. Tonul acestuia ar putea fi configurat, virtual, pe baza textelor publicate după moartea lui Eliade. Înainte, între momentele când îl vedea ca pe un maestru taoist sau zen, Eliade era un șaman sau un mistagog. Uneori îi scotea în evidență fața de „sfânt”. Într-unul din primele texte publicate după moartea lui, Culianu îl compară cu un călugăr creștin, așa cum era înțeles de Meister Eckhart
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
îl compară cu un călugăr creștin, așa cum era înțeles de Meister Eckhart. El insistă asupra înțelepciunii sale (cea tainică, a inimii, opusă celei lumești), a bunătății sale și a capacității de a iubi toate ființele în mod egal. Totuși, profilul maestrului zen se strecoară printre rânduri, atunci când discipolul amintește acele povestiri despre Eliade care au structura unui koan. În 1987, va relua parabola buddhistă într-o comunicare prezentată la cel de-al 12-lea congres anual al Academiei Româno-Americane și pe
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
În 1987, va relua parabola buddhistă într-o comunicare prezentată la cel de-al 12-lea congres anual al Academiei Româno-Americane și pe care o va intitula din nou Mircea Eliade și țestoasa chioară. Totuși, precaut, nu îl desemnează ca maestru zen, ci doar ca mistagog. Cu șapte luni înaintea tragicului său sfârșit, Culianu publică un articol intitulat Eliade koan. El susține acum că spusele maestrului vor trebui adunate într-o zi și păstrate ca niște prețioase koanuri. Afirmație care se
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
va intitula din nou Mircea Eliade și țestoasa chioară. Totuși, precaut, nu îl desemnează ca maestru zen, ci doar ca mistagog. Cu șapte luni înaintea tragicului său sfârșit, Culianu publică un articol intitulat Eliade koan. El susține acum că spusele maestrului vor trebui adunate într-o zi și păstrate ca niște prețioase koanuri. Afirmație care se contrapune simbolic celei dintr-o variantă inițială a primului său studiu despre Eliade, scrisă în 1974, în care, pentru a nu-i fi exagerate remarcile
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
inițială a primului său studiu despre Eliade, scrisă în 1974, în care, pentru a nu-i fi exagerate remarcile despre caracterul de fragmentaritate fulgurantă a însemnărilor din jurnalul acestuia, își prevenea cititorul că el nu conține „poeme zen”. Imaginea (statuia) maestrului nu pare să se fi schimbat în mod esențial. Doar tonul devine ceva mai temperat și mai prudent. În schimb cea a discipolului suferă serioase retușări. În altă parte și luând un alt termen de referință vom urmări cum a
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
și luând un alt termen de referință vom urmări cum a evoluat atitudinea lui Culianu față de Eliade în acești ultimi ani.Deocamdată să ne întoarcem la articolele omagiale. Până în 1986, discipolul se raporta la „poporul său” prin prisma relației cu Maestrul. Inițiat, el pătrunde în inima acestuia, în care se strânsese întregul popor. La rândul lui - effigies in effigie - Maestrul devine o statuie în inima propriului popor. Însă discipolul ține să dea acestei statui forma ideală, cea pe care Maestrul o
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
ultimi ani.Deocamdată să ne întoarcem la articolele omagiale. Până în 1986, discipolul se raporta la „poporul său” prin prisma relației cu Maestrul. Inițiat, el pătrunde în inima acestuia, în care se strânsese întregul popor. La rândul lui - effigies in effigie - Maestrul devine o statuie în inima propriului popor. Însă discipolul ține să dea acestei statui forma ideală, cea pe care Maestrul o lua în raport cu el însuși. Conștient sau nu, el încerca să fie reprezentantul exemplar al „poporului”. Ce s-a schimbat
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
cu Maestrul. Inițiat, el pătrunde în inima acestuia, în care se strânsese întregul popor. La rândul lui - effigies in effigie - Maestrul devine o statuie în inima propriului popor. Însă discipolul ține să dea acestei statui forma ideală, cea pe care Maestrul o lua în raport cu el însuși. Conștient sau nu, el încerca să fie reprezentantul exemplar al „poporului”. Ce s-a schimbat după 22 aprilie 1986? Dacă Maestrul este fără vârstă și nemuritor, discipolul ideal ar trebui să-i semene. Dacă Maestrul
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]