3,350 matches
-
Caragiale se împarte în trei perioade: întîia e a comediilor, în care atacă liberalismul; a doua, de care încă n-am vorbit, e a Năpastei, a Făcliei de Paști și a nuvelei Păcat; a treia, a Momentelor etc., când satirizează mahalaua, produs al liberalismului. Această operă întreagă se poate clasifica, apoi, în două categorii: în perioada întîi și a treia, Caragiale e un scriitor satiric; în perioada a doua, e un scriitor tragic. Mai departe: ca satiric, Caragiale e un pictor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pictor de stări sufletești, cu alte cuvinte, satira lui e socială, tragedia lui e psihologică. În Năpasta și în Păcat, personajele sunt luate din clasa țărănească. Niciodată în opera sa tragică el n-a luat personaje din clasele noi, din "mahala". În operele lui satirice, dimpotrivă, niciodată n-a luat personaje din clasa țărănească. Așadar, Caragiale nu și-a bătut joc niciodată de țără-nime; iar când a scris tragedii, niciodată n-a crezut că clasele noi merită onoarea de a servi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
tărănime, și numai atunci, îl vedem într-o atitudine de simpatie pentru tipurile sale. În Dăomnulî Goe, în Vizită etc. se știe cu câtă antipatie zugrăvește Caragiale pe copii, pe mame, raporturile dintre copii și mame - din clasele ce formează "mahalaua". Acum iată începutul nuvelei Păcat: " Un băietan voinic - barba de-abia-i mijește, și sub căciula de oaie părul creț și des... și niște ochi blânzi - și mintos tânăr. Când a plecat de-acasă să meargă la București, p-atîția ani în școli
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e justiția celor de sus față de țărănime. În Momente, unde e vorba de clasele noi, când atinge justiția, ca în Boris Sarafoff!, Caragiale numai o ridiculizează. Ce-i pasă, pare-că, de chipul cum se face justiția între dânșii, cei din "mahala"? Când e vorba însă de țărănime, Caragiale nu mai râde. Cine n-a tremurat de indignare, ori n-a plâns de milă, la Năpasta, de suferințele bietului Ion nebunul, victimă a unei erori judiciare, căruia i s-au smuls prin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
caracter care apare ca într-o sinteză, chiar și în opera unui singur scriitor, dl Sadoveanu, care ne-a zugrăvit atâtea aspecte ale vieții naționale, din vremurile aproape legendare până în zilele noastre, de la țărani până la protipendadă, de la viața tihnită din mahalaua moldovenească până la tumultul de pe câmpul de bătaie... Vom mai găsi apoi că influența excesivă a literaturilor străine a redus importanța unor însemnați scriitori munteni și mai ales a lui Bolintineanu, ale cărui romane ar umplea altfel un gol în proza
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în franțuzește) ar fi acceptabilă și azi. Și aceea ce o face absolut inacceptabilă pentru noi și-i dă un caracter chiar cam ridicol e limba, limba boierească de atunci, din care a rămas până azi un ecou în limba mahalalelor - suprema nenorocire a poeziei lui Conachi. În epoca următoare, să-i zicem epoca Alecsandri, asupra poeziei române se exercită influența altei literaturi străine, a unei mari literaturi, a poeziei romantice franceze. Această literatură convenea perfect spiritului public din România din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
numai veselie.” În sumar intră versuri și versificări patriotice, populare, religioase, soldățești. Sunt antologate poezii de Artur Stavri, N. Thomescu-Baciu, Iuliu Cezar Săvescu și mulți alții, ascunși sub pseudonime, printre poeme numărându-se, bunăoară, unele înscrise sub genericele „Mărășești” și „Mahalale”. Alte rubrici: „Satira zilei”, „Capitala”. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289248_a_290577]
-
profesor de liceu avusese plăcerea să-l modifice, în urma unei mângâieri meditative a bărbiei („barbilia”, pe latinește). Modificând, acum, mai vechea modificare, B. ajunge așadar în punctul inițial - mai ales că bunicul pe linie paternă, meșter zidar trăgându-se din mahalaua bucureșteană Omul de Piatră, fiu de român macedonean, se numise el însuși Ion Barbu. Luându-i numele, scriitorul va considera că e de datoria lui să-i lase glasul „să se facă auzit” în poemele sale de atmosferă balcanică. Aflat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
peltică), V. strecoară câteva descrieri cu valoare documentară asupra fizionomiei epocii: demolările și evacuările din locuințe, concediile de odihnă ale salariaților la Mamaia ș.a. Stilistic, obține o singură izbândă, tot de ordin descriptiv: prezentarea minuțioasă a interioarelor din imobilele de mahala. La polul negativ, comparațiile stârnesc hazul și destabilizează tonul dramatic, iar filosofia de viață intră în picajul monologului antirăzboinic („Planeta noastră rotundă nu este o nucă al cărei miez s-a uscat; iar noi, miliarde, nu sugem din pământ mucegai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290405_a_291734]
-
nici un fel de răspundere. De ce subliniez acest lucru? Pentru că este necesar, așa cum s-a spus în material, să punem capăt o dată pentru totdeauna acestor stări de lucruri. Nu este vorba să începem acum să ne dăm, cum se spune în mahala, poalele peste cap - mă scuzați de expresie -, dar este vorba, totuși, să vedem lucrurile așa cum sunt, să vedem că în activitatea organelor noastre de securitate au existat și anumite neajunsuri. Dacă judecăm acum lucrurile, trebuie să spun că o serie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
triumf? tor c? Dreyfus era nevinovat: �Nici vorb? de tr? dare�, ? i �l consideră pe colonelul Piquart drept �un caracter nobil�35. Lui Iorga �i pl? ceau cel mai mult evreii sefarzi. Avea totu? i cuvinte aspre despre emigran? i, pe care �i numea Mahalaua (un cuv�nt de origine turc? cu sensul de �pleava cea mai de jos�). Asuprirea demoralizeaz? , dar nu numai evreii erau demoraliza? i. Dac? un evreu manifestă cel mai mic interes fă?? de cultură rom�neasc? , Iorga �l prezenta drept un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un strig? ț: �avem nevoie de un român rom�nesc! �. Iorga era convins c? nouă literatur? trebuia s? zugr? veasc? armonia organic? a vie? îi satului ? i s? evite subiectele referitoare la �odioasele� oră? e ale secolului al XX-lea: mahalalele industriale, �mirosul pestilen? ial� al acestora ? i �vulgaritatea locuitorilor mahalalelor� cu �accentele lor oribile� nu puteau constitui izvorul de inspiră? ie al unui asemenea român. El credea c? literatura nu trebuie s? se concentreze asupra �zbaterilor sau a pl? cerilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga era convins c? nouă literatur? trebuia s? zugr? veasc? armonia organic? a vie? îi satului ? i s? evite subiectele referitoare la �odioasele� oră? e ale secolului al XX-lea: mahalalele industriale, �mirosul pestilen? ial� al acestora ? i �vulgaritatea locuitorilor mahalalelor� cu �accentele lor oribile� nu puteau constitui izvorul de inspiră? ie al unui asemenea român. El credea c? literatura nu trebuie s? se concentreze asupra �zbaterilor sau a pl? cerilor fiin? elor umane patetice ? i nefericite� sau asupra �sufletelor mizere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Cern? u?iul, cu masivă lui populă? ie evreiasc? , r? m�nea dup? p? rerea lui Iorga �un oră? str? în�. Vedea peste tot imagini ale lui Franz Joseph I ? i ale altor habsburgi. Vechiul �Cern? u?i moldovenesc� supravie? uia doar �n mahalalele m? rgina? e ? i �n s? r? cia de la periferia oră? ului85. Nici numero? îi evrei din Basarabia nu erau mai prieteno? i. Dar evreii din Transilvania manifestau cea mai mare ostilitate, �ns? nu baza? i pe o platform? Chasidic?! Majoritatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
jos). Cei care �l acuzau acum pe Iorga �l �mpro? cau cu noroi pe un om (proverbial de curat) de faptul c? �s? a v�ndut evreilor... �. A? a cum o numeau membrii familiei Iorga �n discu? iile cu autorul acestei c? r? i138. Mahalaua bucure? tean? a �nceput s? exagereze contribu? iile lui Blank, estim�ndu? le de la 10 la 20 de ori mai mari dec�ț sumele reale. ?i, dat? fiind pozi? ia politic? a lui Iorga, aceste atacuri veneau at�ț din partea regimului liberal, c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
20 ? i 138; vol. 306, documentele 55 ? i 78; vol. 309, documentele 3,4, 396 ? i 548; vol. 314, documentul 143 136�BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 278 (1919), doc. 519 137�Ibidem, vol. 284 (1919-1920), doc. 142 138�Mahalaua (cuv�nt de origine turc?) are sensul de cartier al unui oră? , dar �n rom�ne? te �nseamn? drojdia celor dec? zu? i. Totu? i, mahalaua bucure? tean? nu se refer? at�ț la oamenii s? rmani, c�ț la societatea care b
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
N. Iorga, vol. 278 (1919), doc. 519 137�Ibidem, vol. 284 (1919-1920), doc. 142 138�Mahalaua (cuv�nt de origine turc?) are sensul de cartier al unui oră? , dar �n rom�ne? te �nseamn? drojdia celor dec? zu? i. Totu? i, mahalaua bucure? tean? nu se refer? at�ț la oamenii s? rmani, c�ț la societatea care b�rfe? te �n mod iresponsabil 139��Neamul rom�nesc�, 6 decembrie 1924 140��Neamul rom�nesc�, 16 februarie 1923 141�Memorii, vol. III, pp. 92, 97
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
deslușit pe Caragiale. Năpasta e piesa simplității și profunzimii tulburate de misteriosul ecou al tăcerii". Iar în Noaptea furtunoasă propune un unghi nou de atac: o stare de somnambulism: Piesa este oribila tragedie a mistificării. Adunate într-o cameră de mahala, invadată pentru totdeauna de noroiul ce se revarsă din maidanul lui Bursuc, aceste ființe se devorează într-o ciclică disperare inconștientă. Nu întîmplător, acțiunea se desfășoară noaptea. O noapte ploioasă, de septembrie, cînd totul miroase a mucegai, a stătut, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o tragicomedie cu umor veninos și se desfășoară ca o noapte de groază. Nu mai asistăm la comoda furtună într-un pahar cu apă, la farandola spumoasă, elegantă, la cadrilul înțepat și cu fasoane, ci urmărim o cumplită întâmplare din mahala, unde oamenii se zbat în măruntaiele politicii, în fustele și în furourile clevetirilor și bârfelor de gang, în noroiul și în maldărul de resturi de ziare aruncate în scenă ziare care seamănă unul cu altul până la exasperare. Totul devine în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și le comunică Woyzeck. (Victor Parhon) ...Spectacolul regizat de Alexa Visarion e impresionant. El plasează dilema lui Woyzeck în "restul lumii", el face un spectacol politic în care se simt rezonanțe din cronica evenimentelor internaționale, din cronica faptului divers de mahala, din cronica conflagrațiilor teutone, din culisele circului și vieții cazone. Spectacolul lui Alexa Visarion calcă totul în picioare în ritm infernal de dans și marș forțat. O lume ca aceasta nu merită să supraviețuiască, spune spectacolul. Și ea se scufundă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
După adagiul că omul învață să vorbească în doi ani și să tacă în șaizeci, auzit la televizor. Prostul termină și-i strînge mîna. Licheaua deschide și el gura: îmi pare rău, rînjește, cu rînjetul lui atît de cunoscut în mahala. Prostul o ia pe stradă în sus, măcinîndu-și creierii să ghicească cine i-a putut-o face; o fi cel din colț, căierul? o fi vidanjorul? o fi măgarul cu tocila, de lîngă cișmea? Iată și Hahalera. Strîngere de mînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de aia: din cînd în cînd, chiar dacă țara arde, baba să se pieptene... Pam, pam. 5 mai La Veneția, birjar! Așa trebuie să fi sunat (către scapetul de pe capra trăsurii) comanda ieșeanului cu țilindru și ghetre, doritor să ajungă în mahalaua smîrcoasă a tîrgului, botezată... Veneția. Ehe, ce vremuri! Acu? Ies, flamboiat, în urbe, să spun că formidabil! plec la Veneția. Chiar la Veneția. Aaa, la Veneția, îmi zice unu', am fost. Mai dau un colț și altu-mi silabisește sotto voce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o secundă fericită, "trouvaille"-ul meu a stat în a "decupa" de pe ilustra fațadă doar ușa, simbol greu de sensuri... Dar pașii nostalgici m-au purtat nu numai spre ușile celebre ale bătrînului oraș, ci și spre ușile umile din "mahalalele celeste", uși contrapunctînd atît de pitoresc, celelalte, orgolioasele, contribuind, și ele, la unicitatea emblemei generice... Aceste "uși" au întrupat simeza expoziției mele din 3 mai 1995, la galeria ieșeană Cupola, iar acum, aici, cu firească umilitate, dau replică faimoaselor uși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al irisului atacă și învăluie. Magnific! Și-atunci, ca să ne explicăm totuși inexplicabila fascinație contaminantă a vedetei, să concedem că: și zîmbetul vag nătîng, și dantura precară, și buzele provocator vulgare, și mersul needucat, și mîinile nerasate, și coafura de mahala, ei bine, tocmai aceste "carențe" au făcut din B.B. mitul care ne-a înfierbîntat imaginația acum patruzeci de ani. Iar dacă Marilyn Monroe, pandantul american al franțuzoaicei, nu s-a bucurat decît de eternizarea capului ei dumnezeiesc și a bustului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
însoțit pe individ de la Altamira pînă-n computerlandul de azi. Cu mici diferențe. Care? Cînd vărul Ciuciuriciu își făcea intrarea în circul meu din Dorohoiul copilăriei imitînd trînta cu nasul de nisip a celuilalt Gioni, de la circul mare din piață toată mahalaua caracudească se tăvălea de rîs pe băncile din tulpini de floarea-soarelui. Doar să ieșim din casă și rîsul spontan, sănătos, ne așteaptă la colț. Numai să-i dăm curs, alternîndu-l, profilactic, nu?, cu încruntarea ce ne e hărăzită în restul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]