4,894 matches
-
produs de fermentație de Glarea lozoyensis . Acetatul de caspofungină inhibă sinteza beta ( 1, 3 ) - D- glucanului , un component esențial al peretelui celular al multor fungi filamentoși și de tip drojdie . Beta ( 1, 3 ) - D- glucanul nu este prezent în celulele mamiferelor . Activitatea fungicidă a caspofunginei a fost demonstrată față de fungii tip drojdie din specia Candida . Studiile in vitro și in vivo demonstrează că expunerea Aspergillus la caspofungină duce la liza și moartea capetelor hifelor și a punctelor de ramificație unde se
Ro_163 () [Corola-website/Science/290923_a_292252]
-
produs de fermentație de Glarea lozoyensis . Acetatul de caspofungină inhibă sinteza beta ( 1, 3 ) - D- glucanului , un component esențial al peretelui celular al multor fungi filamentoși și de tip drojdie . Beta ( 1, 3 ) - D- glucanul nu este prezent în celulele mamiferelor . Activitatea fungicidă a caspofunginei a fost demonstrată față de fungii tip drojdie din specia Candida . Studiile in vitro și in vivo demonstrează că expunerea Aspergillus la caspofungină duce la liza și moartea capetelor hifelor și a punctelor de ramificație unde se
Ro_163 () [Corola-website/Science/290923_a_292252]
-
de pădure ("Lilium martagon"), trânji ("Neottia nidus-avis"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), șofrănel ("Carthamus tinctorius"), ruginita ("Asplenium ruta-muraria"), iarba-cășunăturii ("Saxifraga cuneifolia") sau curpen de munte ("Clematis alpina"). Fauna rezervației are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Direcția Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
o gamă diversă de specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Direcția Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"); Specii de păsări protejate prin "Directivă Consiliului European" 2009/147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): uliu păsărar
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
mai valoroase ornitologice regiuni ale Europei. Există numeroase păsări de pradă în zonă, cele notabile sunt: Vultur pescar, Șerpar, Acvila de munte, Acvila porumbaca și Soim călător. Alte păsări de interes sunt Vultur-bufnița eurasiatica, Prigoare și Vulturul pleșuv sur. Printre mamifere, există 18 specii de lilieci, care sunt, în general, pe cale de dispariție sau în apropiere de dispariție în restul Europei și altă specie amenințată este Vidra. Atunci când ești în Parcul National Krka , există mai multe locuri de interes turistic . Spre
Parcul Național Krka () [Corola-website/Science/335255_a_336584]
-
1 Proprietăți farmacodinamice Emtricitabina este fosforilată de către enzimele celulare , cu formarea de emtricitabină 5 ' - trifosfat , care inhibă competitiv reverstranscriptaza HIV- 1 , determinând astfel întreruperea lanțului de ADN . Emtricitabina este un inhibitor slab al ADN- polimerazelor α , β și ε la mamifere și al ADN- polimerazei γ mitocondriale . In vitro , emtricitabina nu a avut efect citotoxicic asupra celulelor mononucleare din sângele periferic ( CMSP ) , asupra liniilor celulare stabile de limfocite și monocite- macrofage sau asupra celulelor progenitoare din măduva osoasă . Nu au existat
Ro_300 () [Corola-website/Science/291059_a_292388]
-
Proprietăți farmacodinamice 20 Emtricitabina este fosforilată de către enzimele celulare , cu formarea de emtricitabină 5 ' - trifosfat , care inhibă competitiv reverstranscriptaza HIV- 1 , determinând astfel întreruperea lanțului de ADN . Emtricitabina este un inhibitor slab al ADN- polimerazelor α , β și ε la mamifere și al ADN- polimerazei γ mitocondriale . In vitro , emtricitabina nu a avut efect citotoxicic asupra celulelor mononucleare din sângele periferic ( CMSP ) , asupra liniilor celulare stabile de limfocite și monocite- macrofage sau asupra celulelor progenitoare din măduva osoasă . Nu au existat
Ro_300 () [Corola-website/Science/291059_a_292388]
-
lor natural, ceea ce dă un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate probleme de ocrotire a naturii, de taxonomie, filogenie și ecologie. Parterul muzeului prezintă colecția cinegetică. Animalele vertebrate sunt prezentate în ordine evolutivă: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere. De asemenea, muzeul include un interior vânătoresc (realizat cu obiecte din coarne căzute, blănuri, fazani și capete de căprior naturalizate) și Sala Trofeelor (unde sunt expuse trofee de blană, trofee de coarne și trofee de colți de mistreț, adunate din
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
și animale ajunse accidental în peșteri; de obicei sunt găsite în zona vestibulară: insecte, scorpioni, mici rozătoare, broaște, șerpi, șopârle, melci... Troglofile sunt plante și animale care folosesc peștera doar ocazional - pentru reproducere, adăpost sau hibernare cum ar fi liliecii, mamifere mai mari care caută culcuș: iepuri, vulpi, urși, jderi, care vânează lilieci, vidre în peșterile active... Troglobionte sunt plante și animale complet adaptate vieții cavernicole: alge, coleoptere, diptere, arahnide, crustacee...
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), didițelul ("Pulsatilla albă"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus"), ghiocel ("Galanthus nivalis") sau pâștița ("Anemone nemorosa"). Fauna ariei naturale este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, si amfibieni (unele aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere: căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus vulgaris
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
toamnă ("Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus"), ghiocel ("Galanthus nivalis") sau pâștița ("Anemone nemorosa"). Fauna ariei naturale este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, si amfibieni (unele aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere: căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelina ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
dunga închisă între ochi și colțul gurii. Se mișcă lent, dar se cațără foarte bine în copaci. Când este prins, se repede furios și mușcă. Exemplarele tinere și semiadulte se hrănesc cu șopârle, iar adulții cu rozătoare (șoareci, șobolani) și mamifere insectivore (cârtițe). Împerecherea are loc în mai-iunie. La o lună după acuplare, femela depune 5-8 ouă albe, alungite. Puii eclozează în luna septembrie și au o lungime de 22-25 cm. Este simbolul medicinei și farmaciilor. este un șarpe mare cu
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
vizuini, galerii, sub trunchiuri de copaci sau sub stânci. De obicei se întâlnesc indivizi izolați. Hrana este diferențiată în funcție de vârstă. Exemplarele juvenile sau semiadulte se hrănesc cu șopârle. Exemplarele adulte se hrănesc aproape exclusiv cu rozătoare (șoareci, șobolani) și cu mamifere insectivore (cârtițe), mai rar cu păsări mici și ouăle lor. Împerecherea are loc în lunile mai-iunie și este precedată de jocuri prenupțiale - masculul se încolăcește în jurul corpului femelei, pe care o imobilizează apucând-o cu gura de ceafă. Fecundația este
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
l ("Panthera tigris") este o specie de mamifere carnivore din familia felidelor, fiind una dintre cele patru specii ale genului "Panthera". Este cel mai mare reprezentant al subfamiliei "Pantherinae" și unul dintre cei mai mari răpitori tereștri (după ursul polar și cel brun). Dimensiunile unui tigru siberian la
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
extrem al Siberiei. Pe continentele americane n-au fost făcute niciun fel de descoperiri în ce privește tigrul. Conform analizelor anatomice comparative, dimensiunile medii ale tigrului s-au micșorat din pleistocen până în prezent (excepție face subspecia tigrilor siberieni). Acest fenomen este caracteristic mamiferelor din pleistocen și oferă informații despre scăderea bioproductivității sezoniere a mediului și/sau despre micșorarea dimensiunilor medii ale prăzii ( în cazul răpitoarelor ). Oseminte din holocen au fost descoperite în insulele Java și Borneo. Colții de tigru aflați în posesia băștinașilor
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
a pereților ei. Vederea diurnă a tigrului este apropiată de cea a omului, diferită fiind acuitatea, mai scăzută la tigri. Vederea nocturnă este de șase ori mai bună decât cea a omului. Laringele este situat mai adânc decât la majoritatea mamiferelor și este legat printr-o conexiune sinovială de osul hioid. Structura coardelor vocale și a laringelui îi permit tigrului să scoată sunete tipice felinelor, cum ar fi răgetul sau mârâitul. El poate emite și recepta infrasunete. Tigrii pot cădea victimă
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
le ("Canis lupus familiaris") este una dintre subspeciile lupului cenușiu, fiind un mamifer carnivor din familia canidelor. le este posibil să fie primul animal domesticit și cel mai folosit pentru muncă, vânătoare și companie din istoria oamenilor. Cuvântul „câine” denumește masculul speciei, iar termenul „cățea” este folosit pentru femelă. Linia prezentă de câini
Câine () [Corola-website/Science/299193_a_300522]
-
Rând, 1993), discriminând masculii cu culori terne. Există o teorie a ornamentației care definește că evoluția speciei se bazează în preferințele discriminatorii ale femelei în alegerea partenerului. În anumite specii de insecte, paianjeni, anumiți pești, păsări de pradă și anumite mamifere precum hiena sau balenă albastră, femelă este mai mare decât masculul. În anumite specii femelele sunt sedentare și rar distribuite, iar masculuii au sarcina de a le găsi. Vollrath și Parker argumentează că această diferență de comportament rezultă în diferențe
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
spate prin care hrănește masculul care este agățat de ea. Masculii pot supraviețui și separați de femele, dar în general nu trăiesc singuri. Diferențierea indusă de către cantitatea de hormoni sexuali a fost demostrată experimental pe mai multe animale. La anumite mamifere, comportamente adulte sexuale pot fi modificate prin suplimentarea sau depravarea de hormoni androgeni la nivel fetal sau în periada infantilă, chiar dacă nivelele la adult sunt normale. În 1871 Charles Darwin a emis teoria selecției sexuale, care conectează dimorfismul sexual selecția
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
că genele sale sunt „bune”. Dacă masculii cu gene „rele” nu ar supraviețuii handicapului, femelele ar evolua în a alege masculi cu acest tip de handicap, aceasta trăsătură acționând că un semnal de succes. Creierul multor specii de păsări și mamifere, incluzând oamenii, este semnificativ diferit între mascul și femelă. Atât genele cât și hormonii afectează formarea creierului animal înainte de naștere sau de eclozare. Hormonii afectează semnificativ formarea creierului, precum și dezvoltarea acestui la pubertate. Un articol din 2004 "Nature Reviews Neuroscience
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
ca fiind cantitatea de enzimă necesară pentru hidroliza unui micromol de substrat ( 4- MUI ) pe minut . Laronidaza este o formă recombinată a α- L- iduronidazei umane și este produsă cu ajutorul tehnologiei de ADN recombinant , folosindu- se culturi de celule de mamifer provenite din ovare de hamster chinezesc ( OHC ) . Fiecare flacon de 5 ml conține sodiu 1, 29 mmol . Pentru lista tuturor excipienților , vezi pct . 6. 1 . 3 . FORMA FARMACEUTICĂ Concentrat pentru soluție perfuzabilă . Soluție transparentă sau ușor opalescentă , incoloră sau cu
Ro_50 () [Corola-website/Science/290810_a_292139]
-
o pontă ce plutește pe suprafața apei. Larvele se pot dezvolta în tot felul de ape, chiar și foarte murdare, unde, pentru a respira, stau atârnate cu capătul posterior de suprafața apei, fiind metapneuste. Femela se hrănește cu sângele pasărilor, mamiferelor, inclusiv omul. Masculul consuma suc și nectar vegetal. Este o specie comună în România și Republica Moldova. Complexul "Culex pipiens" include 4 specii specii de țânțari: "Culex pipiens" L. , "Culex quinquefasciatus" Say, "Culex australicus" Dobrotworsky & Drummond și "Culex globocoxitus" Dobrotworsky, răspândite
Țânțarul comun () [Corola-website/Science/337111_a_338440]
-
orașe, pivnițele inundate, canale de scurgere, apa fiind aici bogată în material organic, temperatura menținând-se destul de ridicată în tot timpul anului, ceea ce permite dezvoltarea permanentă a larvelor. Această formă trăiește în case sau apartamente și înțeapă noaptea în principal mamiferele și mai ales omul. Pătrunderea țânțarilor în apartamente se face prin ferestrele deschise, casa scării și prin canalele termice de la un bloc la altul, chiar și în cele cu subsoluri uscate. Pe lângă disconfortul pe care îl produc prin înțepăturile lor
Țânțarul comun () [Corola-website/Science/337111_a_338440]
-
Roxoia curvirostra), pasărea de jir (Melancorypha leucoptera) și corbul - ocrotit (Corvus corax). Mierla neagra - sau sură (Turdus merula) și ce de padure - sau gulerată (Turdus torquatus), precum și cea numită sturz popesc (Turdus viscivorus) pot fi văzute "la toate etajele silvice". "Mamiferele" care apar sunt: cerbul (Cervus elaphus) - în special în pădurile de fag, jderul (Maries martes), lupul (Canis lupus) - ocazional, pârșul cenușiu (Glis glis) - în făgete și alunișuri, pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), râsul (Lynx lynx) - ocrotit, șoarecele de padure (Apodemus
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
o serie de păsări răpitoare, mai ales care se hrănesc cu rozătoare precum: vânturelul roșu ( Falco tinnunculus), șoimul rândunelelor ( Falco subbuteo), uliul porumbar și uliul păsărar. Dintre răpitoare de noapte: cucuveaua (Athene noctua), ciuful de pădure ( Asio otus) etc. Dintre mamifere putem aminti căprioara ( Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea ( Canis vulpes), iepurele de câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și pășuni sunt caracteristice o serie de rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), hârciogul ( Cricetus cricetus), șoarecele
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]