3,623 matches
-
King a primit ajutor și a renunțat cu succes la toate formele de droguri, medicamente și alcool la sfârșitul anilor '80. În vara anului 1999, King lucra la volumul „On Writing: A Memoir of the Craft” ("Despre scris: mărturie asupra meșteșugului"). În după-amiaza zilei de 19 iunie, a ieșit la o plimbare pe marginea drumului local 5 din Center Lovell, Mâine. Conducătorul auto Bryan Smith, distras de rottweilerul sau de pe bancheta din spate a mașinii, un Dodge Caravan din 1985, l-
Stephen King () [Corola-website/Science/303635_a_304964]
-
mureșan. Primele discuții pe tema înființării unei instituții muzeale au fost purtate în 1874 la o ședință a Asociației Secuiești de Cultură, dar ideea s-a concretizat abia în 1885, când s-a vorbit despre un Muzeu al Industriei și Meșteșugurilor, ce urma a fi construit pe un teren dat de către edilii orașului din terenurile de exercițiu ale pompierilor (pe fosta stradă a Luntrașilor, azi Horia). Proiectul construcției a aparținut arhitectului Kiss István (profesor universitar), iar lucrările au demarat în 1890
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
rămas va fi inclus la secția de istorie și etnografie (găzduită în Palatul Culturii). Clădirea va funcționa până în 1957 ca internat, devenind apoi din nou muzeu, și anume Muzeul Județean din Tg-Mureș, expunând o expoziție amalgam, de artă industrială, istorie, meșteșuguri și etnografie, iar din 1968 a adăpostit o expoziție de istorie (incluzând perioadele neolitic și până la sfârșitul orânduirii feudale). În clădire ființează un muzeu de științe ale naturii începând cu anul 1988. Istoricul unui muzeu se dezvăluie în oglinda activității
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
și François-Édouard Picot, fără ca vreunul să aducă vreo referință documentară. De altfel, unii dintre ei comentând aspectele artistice ale creației lui Iscovescu ulterioare studiilor de la Paris, au recunoscut că nu se vede în opera sa vreo îmbunătățire în ce privește compoziția și meșteșugul picturii, astfel încât ipoteza studiilor în capitala Franței rămâne a fi plină de ambiguitate. Opera lui este împărțită, după părerea istoricului Ionel Jianu, în două faze distincte: prima fază este cea a uceniciei care a parcurs perioada anilor 1839 - 1848 și
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Nicolau a publicat biografia lui Barbu Iscovescu, acesta s-a pus de acord cu majoritatea criticilor (după propriile declarații din biografie) și a acceptat data de 24 noiembrie 1816 ca fiind data nașterii artistului. Încă de copil, el a învățat meșteșugul zugrăvitului de la tatăl său și de la meșteri mari nemți din București. În acele vremuri, Bucureștiul trecea prin mari transformări edilitare datorită cărora aspectul său începea să-i dea aliura unui oraș mare. Provenind dintr-o familie numeroasă și săracă, Barbu
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Barbu Iscovescu ar fi fost un autodidact într-ale picturii, tocmai pentru că fundamentul său artistic s-ar regăsi în îndeletnicirea de iconar și pictor de biserici a tatălui său. După cum se știe, în acele vremuri era de notorietate obiceiul ca meșteșugul de zugrav să se moștenească în mod tradițional din tată-n fiu, ca principală ocupație meșteșugărească. Biografii menționați mai sus, au presupus că Iscovescu ar fi văzut lucrările lui Carol Wallenstein de Vella în muzeul pe care acesta l-a
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
galbeni, această valoare convertită în franci francezi fiind o sumă destul de importantă în acele timpuri. Mai departe, Jianu a considerat că Iscovescu nu ar fi avut timp pentru valorificarea învățămintelor pe care maeștrii francezi i le-ar fi transmis în meșteșugul picturii. El a menționat faptul că din puținele lucrări care au rămas posterității din această perioadă pariziană, nu se poate aprecia cu certitudine vreo influență a studiilor pe care artistul le-ar fi făcut în capitala Franței. Totuși, Jianu a
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
al XI-lea). Regii anglo-saxoni erau deosebiți de războinici și dispuneau de mari bogății (unii dintre ei fiind înmormântați în bărci, înconjurați de comorile lor), în timp ce populația de rând trăia în sate, ocupându-se cu vânătoarea, pescuitul, agricultura, creșterea animalelor, meșteșugurile casnice și metalurgice. Pe la anul 800, triburi de danezi (vikingi) au cucerit micile regatele de aici, în afară de Wessex. Alfred de Wessex i-a alungat pe danezi, dar aceștia au revenit în secolele următoare, determinând pe Alfred cel Mare să le
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
cu venituri pe anii 1568, 1576, 1582, 1584, 1587). Secolul al XVI-lea - ceramică românească din Țară Bârsei, olăritul din Tohan, centrul de ceramică Tohan, care este în continuare stabil, toate elemente importante. În acest centru s-a practicat acest meșteșug timp de sute de ani. 1619 - un alt document prevede că: "„Persoana lui Nicu Bucur din Tohan este permis a aduce lunar un car cu oale în Târgul Brașovului pe tot timpul vieții sale.”" (se poate conclude că la Tohan
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
acest prilej despre obiecțiile tohănenilor între care una legată direct de ocupația de bază, anume despre pericolul de incendiu de la cuptoare. De fapt la 28 mai 1828 un incendiu de la cuptoarele de vas mistuie complet 15 gospodării. Dezvoltarea și menținerea meșteșugului olăritului la Zărnești și mai ales la Tohan, de-a lungul a aproape o jumătate de mileniu și poate și mai mult, își găsește explicația în faptul că Tohănenii nu beneficiau de pământ suficient pentru agricultură, sătul fiind așezat la
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
De asemenea capitularul îl evidențiază și pe Theodulf, episcopul de Orléans, cel care i-a îndemnat pe clericii aflați în subordinea sa să deschidă școli în orașe și sate unde să primească toți copiii care vor să fie instruiți în meșteșugul literelor, fără însă să perceapă o taxă pentru acest lucru. Din spusele episcopului Theodulf rezultă că învățământul era general și gratuit pentru toți oamenii liberi. Datorită învățământului practicat în noile școli înființate, care viza în deosebi interesele nobililor, ce-și
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
unul dintre primele (cronologic vorbind) genii ale lumii. La templele închinate lui Imhotep veneau bolnavi cărora el le apărea noaptea în vis, la fel cum ulterior avea să se întâmple la templele lui Asclepios din Grecia Antică. Asemeni multor altor meșteșuguri, practica medicala se transmitea din tată în fiu. Completarea învățăturii, perfecționarea se realiza într-una din "Casele vieții", întemeiate, conform legendei, chiar de Imhotep. Acestea vor deveni marile centre medicale de mai târziu. Medicii egipteni erau strict specializați, printre domenii
Medicina în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/312041_a_313370]
-
Casele vieții", întemeiate, conform legendei, chiar de Imhotep. Acestea vor deveni marile centre medicale de mai târziu. Medicii egipteni erau strict specializați, printre domenii enumerându-se: stomatologie, obstretică, specialități care dovedesc gradul de dezvoltare a civilizației egiptene. Dupa ce învăța meșteșugul vindecării, medicul putea căpăta și o funcție. După cum relata Diodor din Sicilia, existau medici militari care însoțeau expedițiile și caravanele de călători. Cei mai buni tămăduitori erau luați în serviciul curții faraonului. Exista astfel o întreagă ierarhie medicală. Medicamentele folosite
Medicina în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/312041_a_313370]
-
de epocă se povestește cum a fost lansat în vara lui 1818, în prezenața unei numeroase asistențe aflate pe Dealul Spirii și a domnitorului Ioan Gheorghe Caragea. „Bășica avea în interior un buriu cu spirt de cinci vedre, prins cu meșteșug. Dându-se foc spirtului cu ajutorul unui fitil, aerul din interior s-a încălzit, iar bășica s-a înălțat în slăvi cât abia se mai vedea, căzând mai apoi lângă satul Cățelu”. Prima înălțare a balonului «Mihai Bravul» a avut loc
Balonul Mihai Bravul () [Corola-website/Science/312126_a_313455]
-
unor alte mijloace de producție de natură să le aducă unele câștiguri suplimentare, cum ar fi tractoare, batoze, cazane de țuică, darace de lână, sau cele legate de practicarea unor meserii din sfera serviciilor, cârciumărit, măcelărit, ori de practicarea unor meșteșuguri rurale, cum sunt croitoria, blănăria, tâmplăria, olăritul etc. ----Într-un instructaj elaborat de Direcția Generală a Poporului, în iulie 1950, se cerea ca lucrătorii de Securitate să răspundă direct de adunarea cotelor de produse agricole, de colectări și înscrieri în Gospodăriile
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
Bucovina (aflată atunci în Imperiul Austro-Ungar), într-o familie de evrei. Tatăl său se numea Meir Tzvi Schärf, iar mama sa Rachel, născută Pomerantz. După ce a învățat la școli tradiționale evreiești "heder", a urmat școala elementară și apoi a invatat meșteșugul aurăriei. S-a alăturat de tânăr mișcării de tineret socialist sionist „Poaley Tzion”(Muncitorii Sionului) -C.S din România și a ajuns în conducerea ei. În anul 1925 a emigrat împreună cu familia sa în Palestina,aflată pe atunci sub regimul
Zeev Sherf () [Corola-website/Science/311039_a_312368]
-
economică și politică. Țăranii, lucrători ai pământului, și-au pierdut, în număr tot mai mare, libertatea, ajungând în șerbie. Alături de aceste categorii, locuitorii orașelor au început să joace un rol tot mai important în viața societății, pe măsură ce s-au dezvoltat meșteșugurile și comerțul. Feudalismul se întâlnește, în forme diferite, atât în Asia (China, Japonia, Persia), cât și în Europa, în condițiile în care statul, incapabil să plătească cu bani serviciul militar al celor care-l apărau, le distribuia pământ. Într-o
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
și animale și a se căuta metode pentru tratarea și profilaxia lor; a se cerceta apicultura, sericicultura, creșterea vitelor și, mai ales, a oilor.După aceasta, a se concentra atenția pe bogățiile minerale și pe calitatea apei minerale, pe cultura, meșteșugurile fiecărei provincii, pe flora, fauna, forma și structura munților și, în sfârșit, pe toate ramurile naturalismului... A se face observări geografice și meteorologice, a se determina locația fiecărui punct geografic important și a se strânge orice informație ce ține de
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
economie naturală, caracterizată de schimburi produs contra produs (troc). Populația era rară, diferite regiuni erau izolate, iar orașele decăzuseră. Între secolele X-XIV, continentul european a cunoscut o mare expansiune economică și demografică; au apărut tehnici noi, în agricultură, comerțul și meșteșugurile s-au dezvoltat, orașele au înflorit, s-a extins folosirea monedei, a crescut numărul de locuitori. Aceste progrese însă nu au fost liniare, din cauza calamităților naturale, a epidemiilor și a războaielor care au frânat dezvoltarea europeană. După decăderea Romei, barbarii
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
mai bun loc de-a sesiza dezvoltarea țiglelor este „Museu Nacional do Azulejo” (din ), în Lisabona. Secolul al XV-lea Această artă, a faianței pictate, a pătruns în Portugalia și Spania prin intermediul maurilor care, la rândul lor, au deprins acest meșteșug de la perși. Denumirea de "azulejo" derivă de la cuvântul arab: الزليج ("al zulayj") : Zellige, însemnând „piatră mică”. Acesta orgine explică puternică influență arabă în multe plăci pictate: încrucișarea curbiliniilor, geometria și motivele florale. Orașul spaniol Sevilia a devenit principalul centru al
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
ai bunicului (1970), Străbunul (1971), Platforma magică, Cele trei Marii din vale. Noi cei din vale. Din pragul vremii (1983), Suflete în furtună (1986). Premiul Academiei 1949, Premiul de Stat (1950,1953), Premiul Academiei Scriitorilor din București 1983 Posedând un meșteșug al spectacolului teatral, Davidoglu surprinde si reprezintă de la început cerințele noii drame realist-socialiste- personaje bine conturate „pozitive”- mineri conștienți de necesitatea făuririi noii societăți, și „negative”, burghezi „foști” care se opun, sabotează. Conflicte puternice care se rezolva optimist prin triumful
Mihail Davidoglu () [Corola-website/Science/311933_a_313262]
-
tabloul "Portretul unui tânăr", care este de fapt un autoportret. Concluzia asupra perioadei de studii de la Buda este că, pictorul Lecca și-a format acolo o cultură istorică, și-a format deprinderi manageriale în conducerea unei reviste și a învățat meșteșugul tipografic. În anul 1834, revista "Biblioteca românească" și-a încetat activitatea deoarece majoritatea colaboratorilor săi au părăsit activitatea publicistică desfășurată la Buda. Așa cum cărturarii formați de către Școala Ardeleană au trecut Carpații și au început reformarea învățământului românesc din Moldova, Oltenia
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
de manifestare similară literaturii tradiționale existente până la începutul secolului al XIX-lea. Ea era preponderent de esență religioasă și tributară scopului împodobirii edificiilor bisericești și uneori a caselor boierești sau domnești. Așa numiții zugravi se formau în familiile în care meșteșugul se moștenea din tată-n fiu. De abia în jurul anului 1785 s-au format în Țara Românească primele școli de zugravi, tot în această perioadă au apărut și iconarii. Și zugravii și iconarii au fost de factură laică, meșteșugul lor
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
care meșteșugul se moștenea din tată-n fiu. De abia în jurul anului 1785 s-au format în Țara Românească primele școli de zugravi, tot în această perioadă au apărut și iconarii. Și zugravii și iconarii au fost de factură laică, meșteșugul lor fiind unul deosebit de rentabil. În plus față de acești artiști, oameni ai pământului românesc, au mai existat în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea puțini artiști cu studii în străinătate. Nicolae Iorga a afirmat că în jurul
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Florian Potra scria la 10 ani de la premieră că "Nemuritorii" este „un excelent hibrid între filmul istoric propriu-zis, genul de capă și spadă și cel de aventuri, cu striațiuni parodice de tipul «Armata lui Brancaleone», al lui Monicelli, împletind cu meșteșug clișeele de succes sigur, o anumită duioșie nostalgică și o solidă interpretare actoricească. Sergiu Nicolaescu, ca regizor, dă frâu liber unei narativități fluide, sprințare chiar, bogată în notații psiho - etno - folclorice, ca și în accente de umorism popular, realizând ceea ce
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]