4,239 matches
-
ne-am putea teme ca urmele acestei devastări să nu dureze și să nu rămînă vizibile, dacă providența divină nu ar veghea cum știe mai bine asupra lucrurilor acestei lumi. Tot ceea ce se putea cultiva în acele timpuri pe aceste meleaguri, era numai în jurul și în interiorul orașelor, piețelor sau castelelor, destul de aproape pentru ca, din vîrful turnului sau al gheretei de pe terasa castelului, ochiul pîndarului să-i poată zări pe hoții pe cale să sară pe ele. Atunci, la sunetul de clopot sau
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unde „buciumă vise” își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a satului arhetipal. Nostalgia alpestră este cel mai adesea în legătură cu sentimentul pierderii meleagului originar al copilăriei și reluarea imaginilor în care seninătatea ascensională ficționează cu tentă edenică, transformă spațiul poetic în priveliște mitică: „În munții noștri astăzi zăpezile torc leneș Izvoarele îngheață în clinchete subțiri Și caprele de munte nervoase prin poene-și Urmează
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pârâului Provița); d) pietrișuri, nisipuri, argile (de culoare vânătă); e) lăcoviști (se întâlnesc azonal), Elementele componente ale cadrului natural, prezentate succint, indică un grad deosebit de favorabilitate pentru desfășurarea vieții și activităților umane, fapt confirmat și de prezența omului pe aceste meleaguri. III POPULAȚIA III 1. CONSIDERAȚII ISTORICO - GEOGRAFICE Cel mai vechi document despre satul Provița se referă la întărirea stăpânirii asupra moșiei Provița. Provine de la voievodul Pătrașcu cel Bun (1554-1557), tatăl lui Mihai Viteazul, hrisovul datând din ultimul an al domniei
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mare moșier care a rămas și după 1864 a fost Grigore Cantacuzino, care cu timpul înghite și moșia mai sus menționată. În anul 1864, prin reforma agrară din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, s-au împropietărit țăranii de pe aceste meleaguri. Împropietărirea nu s-a făcut la fel pe ambele moșii. Mai avantajați au fost țăranii împropietăriți din moșia lui Grigore Cantacuzino, pentru că era mai mare și legea prevedea că trebuie lăsat moșierului o treime din moșie. În 1921 satul Drăgăneasa
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
descântecul, învârtindu-se pe loc. La sfârșit, gazda o răsplătea cu ceva. Se considera că acest descântec ritual deschidea poarta ploilor. Era deci un obicei magic. III.4 .5 DESCÂNTECELE Alte manifestări tradiționale, care au avut o largă aplicare pe meleagurile provițene au fost descântecele. În lipsă de personal sanitar, pentru vindecarea celor bolnavi se face apel la forțele magice ale descântecelor. Practicate, de regulă, de femei de femei bătrâne, existau descântece pentru vindecarea unor boli, pentru dragoste, pentru aducerea sau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
De partea noastră s-a aflat întotdeauna dreptul istoric și dreptul moral și nimeni nicicînd n-a cedat de bunăvoie o palmă din trupul Țării. Nu la fel simt și gîndesc cei străini sau înstrăinați, fie și trăitori pe aceste meleaguri: Nu sînt dezmoșteniți cei cari prin munca mîinilor lor contribuie la înflorirea unei societăți naționale, a căreia cultură și vază se răsfrînge și asupra lor; nu nu sînt dezmoșteniți acei ce se pot lăuda că au o patrie de iubit
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dificile, excesive - zăpadă de înălțimea unui stat de om, apoi prin contrast, "trei luni de infern" după care, în sfîrșit, ploi mocănești care nu se mai opresc, ca un fel de teroare. Climă trăită din plin de trăitorii pe aceste meleaguri - una vag schimbată în ultimii ani "grație" încălzirii globale. "Dar nimeni nu exprimă mai bine Moldova, spune autoarea Abisului ontologic, decît Bacovia, cu atmosfera ei de ploaie și descompunere, cu marea sa melancolie aproape endemică". Speranța la Bacovia a murit
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cunoscut astăzi sub denumirea de Dumnezeu. Interesant aici este faptul că civilizația geto-dacică contemporană celorlalte două, vorbea de existența unui singur ,,zeu” suprem - Zamolxe - cel care ,,ne-a dat nouă oamenilor mai multe vieți “. Astfel, conceptul de ,,reîncarnare” există pe meleagurile românești încă de acum 3000 de ani. Ca un simplu muncitor (-,,lucrat” toată viața pe la spate de securimea torționară ), despre civilizația dacică cunosc aproximativ ceea ce am învățat la școală. Și la școală (la școala bolșevică) , am învățat că dacii erau
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
plecăm din această viață, spre alta în care ni se vor dezvălui alte taine ale cerului și pămîntului ? Plîngînd și văitîndu-ne ? Ori rîzînd ca Zamolxe să vadă bucuria și mulțumirea noastră?! “ Trebuie spus că această concepție exprimată de strămoșii acestor meleaguri încă de acum 3000 de ani, se regăsește și astăzi în civilizația orientală. Conceptul de REÎNCARNARE își face loc tot mai mult în gîndirea omului occidental, iar la unele popoare, atunci cînd se naște un copil oamenii plîng (pentru că știu
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
și mizeria de acasă. Imensa majoritate o formau țăranii. Dar printre ei erau destui vagabonzi și criminali și un grup de feudali, mici cavaleri sărăciți, care se grăbeau și ei spre Orient și care se apucaseră să prade încă pe meleagurile Europei. - Cruciada sărăcimii eșuează astfel cu totul !” Și mai vorbim în continuare, puțin despre ,,cruciadele” care au durat cîteva secole. ,,Toți musulmanii prinși în oraș au fost uciși. Nobilii au pus mîna pe o pradă uriașă. N-au luat nici un
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Ioan Cuza a fost cel care a pus bazale Statului Național Român chiar dacă pentru asta a trebuit să-și facă dușmani printre boierimea ticăloasă și în cele din urmă să fie înlăturat. Mai departe, chiar și dinastia adusă de pe alte meleaguri s-a comportat cu demnitate, a susținut interesele poporului român și a acționat pentru modernizarea țării. în comparație cu aceștia, Iliescu marele ,,inginer hidrolog” (care nu și-a dovedit nici o competență în acest sens), a atins marea ,,performanță” de a lăsa țara
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
faptul că oamenii se pot desăvîrși în spirit (se pot Mîntui !) doar prin calea și învățăturile arătate de el ! De altfel se spune foarte clar în Texte, că la sfîrșitul mandatului său pe pămînt, Isus a trimis apostolii pe diferite meleaguri spunîndu-le : ,, Mergeți în lume și răspîndiți învățătura pe care v-am dat-o !” Iar de la acești apostoli a rezultat astăzi Biserica Creștină. Iar Biserica Creștină are menirea de a reprezenta o școală pentru restul oamenilor ! ,, De ce ne pedepsește Dumnezeu ?” este
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
C. ION (1884-1940) OM POLITIC Includerea printre personalitățile ieșene a acad. Ion C. Inculeț este motivată de legăturile politice și de familie ce le-a avut cu orașul Iași, precum și de faptul că își doarme somnul de veci pe meleagurile noastre, în comuna Bârnova. Reprezentant de frunte al generației Unirii, Ion Inculeț s-a născut la 5 aprilie 1884, în satul Rezeni, din județul Lăpușna. După absolvirea Școlii Teologice (1899) și a Seminarului Teologic din Chișinău (1905), urmează studiile universitare
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Eternitatea din Iași. RUSANOVSCHI, VASILE (1929-1999) INGINER AGRONOM În complexa și îndelungata sa activitate științifică, dr.ing. Vasile Rusanovschi a contribuit, prin multiple modalități și căi diversificate, la dezvoltarea cercetării agricole românești, în domeniul ameliorării plantelor. A văzut lumina zilei pe meleagurile Basarabiei, în comuna Ruseni, județul Soroca, la 2 ianuarie 1929, într-o familie de agricultori apreciați pentru viața și munca lor. A urmat școala primară în localitatea natală, după care, evenimentele din vara anului 1940 îl obligă să se stabilească
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ca o consecință firească, acordarea creditelor cu buletinul, consumul irațional al unor produse de import și rostogolirea în viitor pe umerii generațiilor viitoare a unei datorii publice din ce în ce mai mari, ștrangularea inițiativei private românești și trimiterea firavului capital 4 românesc pe meleaguri apusene pentru a susține acolo inițiativa privată, încurajarea lipsirii de ocupație prin ajutoare de stat, asigurarea complicității muncitorilor prin mituirea cu salarii compensatorii, incapacitatea de a construi o infrastructură absolut necesară transportului, un sistem de administrație publică greoi, inert, fără
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
strămoșilor noștri, încântându-i cu versurile sale la diverse serbări pe tomitanii ce ascultau vrăjiți, considerându-l poetul lor național. În anul 17 sau 18, Ovidius a murit, fiind înmormântat la Tomis, un alt mister, iar prezența sa pe aceste meleaguri a fost eternizată prin înfrățirea orașului Constanța cu orașul natal al poetului Sulmona, în cele două orașe existând statui identice ale poetului. Epitaful de pe statuia din vechiul Tomis reprezintă propriile versuri trimise din exil soției sale: „Sub astă piatră zace
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
element determinant masiv - mediul privit ca determinant fizic sau. social, ca o forță pe care individul nu o poate influența decât într-o foarte mică măsură. Acest -cadru poate fi Egdion Heath din The Return of the Native (întoarcerea pe meleagurile natale) al lui Hardy sau orășelul Zenith din 'romanul Babbitt de Sinclair Lewis. * * în acest loc în versiunea germană (p. 25), s-a adăugat și orașul Lübeck, locul acțiunii romanului Casa Buddenbrook de Thomas Mann. Marea metropolă (Paris, Londra, New York
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Hurezi, ridicată la Începutul domniei sale, unde și-a pregătit și loc de veșnică odihnă. De purtarea de grijă și dărnicia Voievodului Constantin Brâncoveanu s-au bucurat și frații români din Moldova și Transilvania, precum și creștinii aflați În suferință pe meleagurile siriene, caucasiene și arabe. De asemenea, a trimis ajutoare la toate locurile sfinte ale Răsăritului. În toată lucrarea sa, Voievodul Constantin Brâncoveanu a fost susținut de soția sa, Marica Brâncoveanu. Amintim În acest sens, tipărirea de cărți În limbile română
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
istorie cultural-socială prin care se recuperează creații și activități din trecut 9. Remarcăm apoi dicționarele și enciclopediile care grupează personalități născute sau care au profesat în zonă, provincia revendicându-și orice nume din cultură și știință care a interacționat cu meleagurile nord-moldovenești10. Nici presa locală nu este ignorată, arhivele și bibliotecile păstrând periodice apărute încă din secolul XIX, explorate în studii care redau culoarea epocii trecute 11. Pentru cercetătorii locali, dar și pentru cei din mediul academic, provincia nord-moldovenească, și mai
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
țara românească are un trecut așa de glorios ca cetatea lui Eminescu?" - ce ar trebui să fie izvor de regenerare pentru un oraș precum Botoșanii, "care n-a păcătuit cu nimic ca să fie oropsit"41. Orice revenire a iluștrilor pe meleagurile natale este receptată mereu cu entuziasm, dar și cu o anumită nostalgie a unei faime ce planează asupra ținutului, dar care dispare odată cu finalizarea vizitei. În amintirile sale, scriitorul bucovinean Eugen Pohonțu, fost elev al Liceului Laurian din Botoșani, rememorează
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
căi ferate. Dacă ritmul greoi al schimbărilor caracterizează pe deplin acest colț provincial, activitățile culturale par a fi singurele manifestări prin care Moldova septentrională încerca să iasă din negura vremurilor. Botoșani - orașul pentru care cei patru corifei originari de pe aceste meleaguri - Eminescu, Luchian, Iorga, Enescu - sunt puncte de reper în trasarea istoricului zonei. Apărut în secolul XV, la intersecția unor drumuri comerciale, Botoșaniul se formează ca un târg cu o viață economică bogată, alimentată de schimbul de mărfuri dintre Polonia și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în secolul XIII, Vatra Dornei se remarcă mai ales prin potențialul turistic și prin atmosfera păstrătoare de vechi tradiții românești ce nu s-au perimat pe timpul stăpânirii austro-ungare. Din punct de vedere instituțional, prima societate de promovare a culturii de pe meleaguri dornene a fost reprezentată de o filială a Școlii Române din Suceava, la final de secol XIX. De o mai lungă activitate s-a bucurat însă Reuniunea de Citire și Cântări "Sentinela" ce organiza conferințe, cabinete de lectură, biblioteci, spectacole
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ce includea și Sindicatul ziariștilor din Dorohoi 94. Presa locală botoșăneană amintește și de o Asociație a ziariștilor botoșăneni ce îl felicita pe Nicolae Iorga cu ocazia aniversării a 60 de ani, prilej cu care a fost sărbătorit și pe meleagurile natale 95. Adăugăm și că la nivelul orașului Botoșani, cele 184 de titluri și cele 19 tipografii ce au funcționat în perioada 1866-194496 sunt un motiv suficient să considerăm că presa a constituit un motor cultural al zonei. În publicistică
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ales domeniul didactic, contribuind la rândul lor la culturalizarea tineretului feminin. 3.3.3 Institutul Modern de domnișoare "I. G. Duca", Botoșani O știre din paginile ziarului Neamul Românesc anunța, în 1920, deschiderea porților unei noi instituții de învățământ pe meleagurile botoșănene: Institutul Modern de Domnișoare din Botoșani de supt direcțiunea d-nei Cristina St. Goraș - Instalat în casă proprie, în cea mai splendidă posițiune a orașului, având un internat de 200 de paturi, 26 saloane spațioase și un parc admirabil, își
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publicului a fost considerabil, dovadă stând și apariția tot mai frecventă a revistei ce a tipărit nu doar creații literare, ci și o cronică bogată a evenimentelor culturale din zonă sau a presei culturale locale sau centrale. În 1926, pe meleaguri sucevene, Leca Morariu și Bucur Orendovici vor pune bazele unei reviste de literatură și folclor - Făt-Frumos - la care vor colabora și scriitori bucovineni ce semnau în Junimea literară sau Glasul Bucovinei. Mișcarea literară regională îngloba astfel și celălalt centru cultural
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]