6,725 matches
-
șocant, prin care lirismul scurtcircuitează un poem, altfel discursiv sau evaziv ca semnificație: „lumea se strâmtează/ cu fiecare naștere/ câinii rămân tot mai des în două picioare/ ce oglinzi credeți voi/ ce oglinzi sunt mai fine/ decât pupilele dilatate de mirare sau ștreang/ a venit moș gerilă gol/ fără daruri/ fără globuri/ cu orbitele neîmpodobite/ a venit moș gerilă/ trupule/ ți-a adus cămașă de forță cu fir de borangic/ pe creierul rozaliu s-a așezat un greier” (Poemul meu se
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
și alte povești (1992), precum și două piese de teatru, Ana lui Manole și Ulise a rămas la Troia, editate în 1995. Postum vor fi publicate Taina cenușii de stele (2000), volum ce propune „o proză simbolică, mitică”, Privind înapoi cu mirare (2001) - o carte de memorii având ca moto versul eminescian „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată”, precum și poezii. SCRIERI: Corturile neliniștei, București, 1968; Cântece și descântece de piatră, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1972; Transparența subpământului, București, 1972; Târziul
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
sfârșit, București, 1984; Taina munților de aur și alte povești, Sibiu, 1992; Două piese de teatru, Sibiu, 1995; Fără puncte cardinale, Sibiu, 1995; Lupta cu îngerul, Sibiu, 1996; Nanu, Sibiu, 1998; Taina cenușii de stele, Sibiu, 2000; Privind înapoi cu mirare, postfață Ana Selejan, București, 2001; Din cele mai frumoase poezii, Sibiu, 2003; Poezii postume, Sibiu, 2003. Repere bibliografice: Streinu, Pagini, IV, 90, 92-93; Ion Oarcăsu, „Corturile neliniștei”, TR, 1968, 51; Sergiu Adam, „Corturile neliniștei” ATN, 1969, 2; Mircea Iorgulescu, „Cântece
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
gândire, corp și lumea exterioară; este vârsta descoperirii propriului Eu și a unor cenestezii noi, de o altă natură; cenesteziile tulbură și îmbunătățesc imaginea de sine, în special cele din sfera sexuală; personalitatea, în acest caz, suferă o mutație (dilatare, mirare, autoadmirație, pudoare etc.); descoperirea Eului este o fază dramatică în evoluția personalității; adolescentul caută, se autoanalizează, încearcă să se găsească pe sine; apar ezitări și îndoieli, scrupule și angoase, apare sentimentul de pudoare; e) Depresia și plictiseala; adolescentul trăiește adesea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de Fonthon era transmisă Încă din martie 1891. Se aprecia că noul diplomat rus era „de l’ecole de M. de Giers” și că nu va crea probleme guvernului de la București. Totodată, trimisul român din capitala Rusiei nu-și ascundea mirarea, care caracteriza de altfel și cercurile politice rusești, conform căreia Giers numea Într-o țară ortodoxă un ministru catolic. Dar ce mirare sau critici pot fi aduse, când Însuși Giers era protestant? <ref id="84">84 AMAE, fond Arhiva Istorică
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
și că nu va crea probleme guvernului de la București. Totodată, trimisul român din capitala Rusiei nu-și ascundea mirarea, care caracteriza de altfel și cercurile politice rusești, conform căreia Giers numea Într-o țară ortodoxă un ministru catolic. Dar ce mirare sau critici pot fi aduse, când Însuși Giers era protestant? <ref id="84">84 AMAE, fond Arhiva Istorică - Rusia, vol. 270, fila 67 (telegramă din 30 martie 1891). </ref> Ne-am fi așteptat ca relațiile româno-ruse să iasă din starea
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
cultivă demnitatea umană, respectul reciproc și respectul față de sine. Bucuria succesului obținut prin realizarea unei sarcini de lucru determină creșterea încrederii în forțele proprii și oferă elevilor criterii concrete de autoevaluare, necesare în competiția cu ceilalți. Experimentul aprinde imaginația, stârnește mirarea, dar creează și situații credibile, care permit stabilirea de conexiuni între fenomene și dezvoltă capacitatea de sinteză. Adaptarea elevului la situații date sau nou create se va face mai rapid. Potențialul formativ al experimentelor chimice nu se rezumă numai la
Importanţa metodei experimentale în studiul chimiei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1133]
-
se apropie de ϕ atunci când n crește, adică șirul lui Fibonacci se leagă de Secțiunea de Aur! Cu alte cuvinte, aproximările succesive pe care le găsim pentru Secțiunea de Aur sunt egale cu rapoartele numerelor lui Fibonacci. Nu e de mirare deci că pe măsură ce trecem la termeni ai șirului de ordin din ce în ce mai mare, raportul converge către Secțiunea de Aur. Această proprietate a fost descoperită în 1611 de J. Kepler, dar au trecut mai bine de o sută de ani până când legătura
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
tânărul S. are un grup de prieteni cu care umblă tot timpul. Într-o zi apare în clasă cu o sprânceană rasă. Este modul lui de a se manifesta în spiritul avangardei ploieștene. Apare, apoi, zvonul că S. scrie poezie. Mirarea este mare pentru că, în imaginația junilor ploieșteni, poetul trebuie să aibă geniu și geniul este, se spune în cărți, nefericit prin definiție. Or, colegul lor nu arată deloc a fi nefericit și nici nu lasă impresia că trece prin crize
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
o intrigă rocambolescă, într-o manieră înrâurită de dicția torențială a lui Frédéric Dard. Semnată cu apropont Freddy Dardara, narațiunea își trădează autorul nu doar prin coloritul întorsăturilor de condei, ci și prin ispititoarele liste de gustări. Nu e de mirare, un rol pe care U. îl interpretează cu talent fiind acela de... maestru bucătar. E, cum singur se prezintă, un „Pierrot cu bonetă”, duhliu, cordial și rafinat (Gastronomice... à la Păstorel, 1998). În „gastronomicele” lui sfârâie conotațiile, aromesc aluziile culte
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
recopiate (aproximativ cincizeci și opt de manuscrise). Textul include pasaje cu imagini tipice scrierilor ascetice, păstrându-și încă puterea de convingere: „Când [monahul] sângur de sine, fără socoteală să nădăjduiaște, atunce ca lăstunul să sfăramă și cade cu cădere de mirare”; „Precum sabia cea cu doao ascuțituri ori încotro o vei întoarce taie cu ascuțitul său cele ce să întâmplă, așa lucrează și rugăciunea lui Iisus Hristos”; „Nu [te lua] după basne proaste, adecă temăndu-te de lupi să nu mergi în
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
bine mâna dreaptă, stângă, / Dă-mi o înfățișare cât mai protocolară, / să nu mai zică lumea: și ăsta-i de la țară...”. Contrapunctic sunt celebrate universul vegetal, anotimpurile, momentele zilei - toate având conotații de auroral. U. este un sensibil poet al mirărilor și al gesturilor suave, aproape inextricabile; de aceea el și evită să le gloseze, limitându-se la momentul prim, de luare la cunoștință și de încântare. E o poezie exclamativă, nu și retorică, ci discretă: o lirică a confesiunii șoptite
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
pentru a cerși de la el?” Eram încurcat și stăteam nedumerit; nu știam ce să fac... într-un târziu am scos, încet din desagă, un bob micuț de grâu și ți l-am dat... Seara târziu, nu mică mi-a fost mirarea, când, deșertându-mi sacul, am găsit un bob de aur printre bietele grăunțe... Atunci am plâns amar și m-am întrebat trist și deznădăjduit: De ce n-am avut oare puterea să-ți dăruiesc totul? (după R. Tagore) 6. Când mustrăm
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
a spus: - Ascultă Socrate, trebuie să-ți povestesc, cum s a purtat prietenul tău ieri... - Oprește-te! I-a tăiat vorba înțeleptul. Ai trecut, ceea ce vrei să-mi spui, prin cele trei site? - Trei site? a întrebat celălalt plin de mirare. - Întocmai, prietene, trei site. Să cercetăm, dacă ceea ce vrei să-mi spui e trecut prin cele trei site... prima este a adevărului. Ai căutat, să afli, dacă tot ce vrei să-mi spui, e adevărat? - Nu, am auzit și eu
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
regiunea de munte, a coborât din nou pe tot cursul rîului 50. Pentru denumirile medievale ale Jiului este de observat de la început dificultatea de a reproduce în italiană litera "j", ca și în greacă și germană. Nu este deci de mirare că în hărțile și documentele medievale ia numirea de Zi (genetiv Zi-cho), sau Si (genetiv Si-ona); mai târziu Zi-l sau Zu-l (articulat) sau Zios (în scrierea greacă a Stolnicului Cantacuzino), Syill la Schwantz, iar aproape de zilele noastre, la Specht
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
încins tot acest câmp, pe marginea pârâului care forma aci o meandră cuprinzătoare, cu un fel de îngrăditură, formată din mâl adus de pârâu și din lut scobit din malul acestuia, silind pârâul să fie mai cuminte. Dar lucrul de mirare pentru toți a fost că făcuse toată treaba asta fără să întrebe pe nici unul din "ăi mari", ajutîndu-se numai cu copilandrii așezării punând semănătura la adăpost de năzbâtiile pârâului pentru o agoniseală din cele mai bogate. Numai ceva ploaie trebuia
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
1878), Anexa II.</ref>. Iată cum, ipoteticul sprijin al Germaniei În beneficiul cauzei române, la care năzuiseră Domnitorul și Guvernul său, era pur și simplu năruit. Dacă avem În vedere atitudinea mai sus amintită a Puterilor europene, nu este de mirare că Mihail Kogălniceanu și Ion C. Brătianu, În cursul unor noi Întrevederi cu diplomații acreditați la Congres, au primit din partea tuturor „manifestări de simpatie”, care se dovedeau a fi Însă „pur convenționale”. Dincolo de „bunăvoința platonică, adică sterilă”, doar ministrul de
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
subiectului, reprezentate prin: - regretul pentru acțiunea comună, - remușcarea pentru modul în care a reacționat și pentru consecințele acestui comportament, - dorința sau tentativa de a încerca să repare actul comis, - repulsia față de actul comis asociată cu sentimentul de rușine și culpabilitate, - mirarea ca atitudine legată de imposibilitatea de a înțelege și explica „de ce ?” sau „cum a fost posibil ?” să se manifeste în „acel mod” persoana respectivă, - dorința de stingere a conflictelor cu împăcarea părților. Dezvoltările anormale Cadrul general al problemei Problema definirii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
meu. Cât despre aceia care vin să stea în preajma mea, la început, îmi par chiar neînvățați; unii chiar de-a binelea; cu toții însă, stând mai mult împreună cu mine și cu ajutorul pe care Divinitatea îl dă cui vrea ea, este de mirare cât de mult înaintează, după cum li se pare și lor înșiși, ca și celorlalți; și este limpede că de la mine nu au învățat nimic, ci ei află și nasc din sinea lor multe frumuseți. În ceea ce privește moșitul lor, Divinitatea și cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost membră în Comisia Superioară de Diplome o conferențiară care nu avea titlul de doctor în științe. Ea trebuia însă să se pronunțe privitor la valoarea tezelor de doctorat și la numirea de noi profesori. De fapt, nu e de mirare într-un stat unde o semianalfabetă ajunsese membră a Academiei. Numirea de noi cadre în învățământul superior a dus la înrăutățirea climatului universitar. S-a realizat astfel o infiltrare de agenți printre cadrele didactice. A apărut o sursă de tensiune
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
procesele altor persoane implicate, au pronunțat aceeași sentință, cu aceleași argumente. Aproape toți psihologii rămași fără alternativă s-au supus ordinelor și s-au dus în fabrici ca muncitori necalificați, indiferent de vârsta și starea sănătății lor. Nu este de mirare că, sub presiune și stres, una dintre persoanele implicate a murit de apoplexie (I.Ciocan). Un altul, G. Nicola, care lucra ca electrician, a suferit ca urmare a unui puternic șoc electric o moarte clinică, a fost readus în viață
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Mi-a spus că și el este gălățean. Era un tinerel care purta pecetea originii. Am vorbit despre Galați, despre ocupația lui anterioară, la care foarte senin mi-a spus că a fost calfă de cizmar. Mai este ceva de mirare? Totuși, a fost foarte sincer cu mine și mi-a spus că nu pot să dau examenul- mi-a dat multe amănunte pentru care i-am mulțumit, mi-am luat dosarul și am plecat. După încă un an, unul dintre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sferelor” în sinele lăuntric sau în sinea lucrurilor nu echivalează cu un act de cunoaștere metafizică. Distinct este tocmai sentimentul de abis, de întuneric, de neant chiar, pe care îl comunică lirica sa. Energetismul, enorm, ia forma unor stări de mirare sau de întrebare în fața misterelor lumii, steaua începând să fie un termen de referință. Versul din Frunze, pomi, arbori (1968) nu reușește să iasă din siajul anterior, balastul descriptivo-baladesc fixând, mai mult decât era cazul, imaginea poetului în spațiul tradiționalismului
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
încercare de expurgare a răului existențial și artistic reprezentat de presiunea ideologiei oficiale. Destinul lui P. se frânge neașteptat, în plină maturitate creatoare. După 1991 este redescoperită o latură ignorată, și anume ipostaza de sonetist. Spectator al lumii, din avanpostul mirării naive autorul se îndreaptă către o poezie specială, dialogând cu un homo universalis, căruia îi comunică o viziune heraclitică asupra existenței. Sensibilitatea scrutează tot mai acut răul universal, orizontul e tot mai întunecat, sub semnul tulburător al tragicului. Strămutarea pe
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
ci aspectele tragice: „moartea calcă dreaptă peste trupuri/unindu-ne prin foc cu inamicul”. Este sensibil la „frunțile enigmatice de soldați”, la oamenii care nu înțeleg ce se întâmplă cu ei, la întâlnirea cu „arhanghelul negru”, sentimentul dominant fiind de mirare și oboseală: „Atâtea izbânzi ne-au obosit/prea mult sânge am irosit” (Revedere). Clamor (1968) are profilul unei ediții de autor, fiind o selecție din versuri scrise de-a lungul a trei decenii. De la Toamna-n hlamide cenușii, datând din
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]