3,317 matches
-
Rădăcina indoeuropeană este, după I. I. Russu, tibh, înseamnă mlaștină, preluat mult mai târziu de limba română din slavă sub forma "tină". Este cunoscut faptul că în câmpia comună a Begăi, Timișului și Bîrzavei au existat până în secolul XVIII imensele mlaștini ale Alibunarului și Ilancei, datorate inundațiilor anuale provocate de aceste cursuri de apă. Oltul este redat de Herodot ca Atlas, la Ptolemeu și Iordanes - Aluta, în Tabula Peutingeriană - Alutus (existînd și un Pons Aluti), pentru ca în secolul XVI, olandezul Peter
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
poduri plutitoare, sau prin vaduri, după sezon. *** În concluzie, până la adoptarea numelui Craiova, legat probabil într-un fel de Banatul crăiesc al Severinului, dar cu siguranță anterior constituirii Marii Bănii a Craiovei, între dealurile din vest și est și între mlaștinile din nord și sud, pe urmele anticei Pelendava se afla un conglomerat de așezări rurale, poate cu un centru meșteșugăresc și comercial cu caracter de târg, în preajma viitoarei reședințe a Băniei, pe malul de nisipuri din lunca largă a Jiului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
100 grade C,ele se numesc izvoare termale. Apa este foarte mult răspândită în natură, în toate trei formele de agregare: sub formă de gaz sau vapori de apă ceața, aburii și nori în atmosferă, sub formă lichidă în râuri, mlaștini, lacuri, mări sau oceane și sub formă solidă,zăpada sau gheața. Ea acoperă mai mult de 70% din suprafața Pamântului, atât lichidă cât și solidă fiind necesară vieții și constituie o mare parte a organismelor vii. Apele de suprafață se
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
foarte bine în bazinele artificiale cu apă geotermală, făcute cu scop decorativ. Alternanthera reineckii În acvaristica a fost introdusă sub numele de Telanthera osiris. Planta este răspândită în zona tropicală a Americii de Sud. Este o planta erbacee mică, care trăiește în mlaștini, având două forme: emersă (la care frunzele se întind la pământ), submersă (la care frunzele cresc în sus). Frunzele sunt în cruce late, lanceolate până la eliptice, care se îngustează în zona în care ar trebui să fie pețiolul sau au
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
oliv deschis sau verde roșcat în care apar zone roșii, iar partea inferioara este de la roșu deschis până la roșu închis. Anubias nana Specia face parte din familia Araceae genul Anubias, fiind studiata de Engler în 1899. Este o planta de mlaștină cu rizom. Frunzele pornesc din rizom și au formă lanceolata de un verde închis cu o suprafață lucioasă, ca și cum ar fi cerate. Crește foarte lent, având nevoie de foarte multă lumină, o apă limpede și o temperatura în jur de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
unde o găsim în ape lent curgătoare, în zone mai umbroase. Forma frunzei este ovala, lunguiață, cu o culoare verde închis până la verde roșcat. Bacopa amplexicaulis Face parte din familia Scrophulariaceae. Este răspândită în sudul și centrul Americii de Nord, unde populează mlaștinile, zonele inundabile, aici crescând mai mult emers. Bacopa caroliniana Este cunoscută și sub numele de Obolaria caroliniana, Monniera amplexicaulis, Bacopa amplexicaulis. Aparține familiei Scrophulariaceae. Originară din America Centrală, este o plantă care crește destul de greu. Frunzele sunt ovale și opuse, de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
procese anaerobe cum sunt denitrificarea, dezaminarea, reducerea sulfatului, fermentarea. Acestea produc oxigenul necesar descompuneri substanțelor organice dar și compuși nedoriți precum hidrogenul sulfurat, metanul etc. Aceste procese anaerobe sunt rare în râuri dar frecvente în lacuri adânci și comune în mlaștini. Suspensiile în râuri și lacuri. Suspensiile sunt un transportator major de nutrienți și poluanți organici și anorganici. Particulele transportate de râuri nu sunt doar suspensiile clasice ci și particulele târâte / rostogolite pe fundul apei ("bed load"). Suspensiile provin din poluare
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
spectaculos exemplu fiind Stonehenge. În funcție de regiuni și climă, se remarcă sanctuarele apelor, În sud (puțurile sacre din Sardinia construcțiilor conice preistorice etc.), și jertfele umane din turbăriile nordice. Mai exact, sacrificiile sau execuțiile punitive care constau din aruncarea cadavrelor În mlaștini pentru ca spiritele criminale să nu Întineze pământul bun: credința În supraviețuirea sufletelor ca fantasme și stafii a rămas multă vreme familiară În Europa nordică. Aceste practici coexistă În Danemarca alături de depunerea armelor și a obiectelor de lux În lacuri și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dețin un rol important, fie pentru că au fost acceptate de toți, fie pentru că s-au bucurat de un mare respect Într-o anumită regiune sau cetate. Cât despre divinitățile principale ale panteonului sumerian, se pot distinge patru zone: 1) Regiunea mlaștinilor sud-estice - de la Golful Persic până În sud, la Lagaș. Aici, divinitățile reprezintă forțele productive din mlaștini (ape, pești, păsări etc.) În raport cu omul. Aici sunt venerate divinități precum zeul Enkixe "Enki"/Ea (Eridu), zeul Asallu¿i/Mardukxe "Marduk" (Ku’ar, nu foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
bucurat de un mare respect Într-o anumită regiune sau cetate. Cât despre divinitățile principale ale panteonului sumerian, se pot distinge patru zone: 1) Regiunea mlaștinilor sud-estice - de la Golful Persic până În sud, la Lagaș. Aici, divinitățile reprezintă forțele productive din mlaștini (ape, pești, păsări etc.) În raport cu omul. Aici sunt venerate divinități precum zeul Enkixe "Enki"/Ea (Eridu), zeul Asallu¿i/Mardukxe "Marduk" (Ku’ar, nu foarte departe de Eridu), zeița Dumuzixe "Dumuzi"-Abzuxe "Dumuzi-Abzu" (Kinirșa, la sud-est de Lagaș), zeița Nanșexe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Nanșexe "Nanșe" (Nina/Șurgul), zeița Ninmarxe "Ninmar" (Gu’aba) etc. 2) Regiunea terenurilor cultivate și a grădinilor meridionale - pe cursul de jos al Eufratului, de la Uruk la Ur. Această zonă cunoaște trei tipuri diverse de economie primitivă: cea a locuitorilor mlaștinilor, a păstorilor xe "Ninazu"și a cultivatorilor de diferite plante. Divinitățile regiunii reprezintă aceste tipuri de agricultură și au un pronunțat caracter htonian. Principalele divinități sunt zeița Ninazuxe "Ninazu" (Emeghir, Între Larsa și Ur), zeul Ningișzidaxe "Ningișzida" (Ghișbanda, lângă Ur
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cult. Pe lângă aceasta, prezența unei sitopotinija (MY Oi 701), „Stăpâna grâului” sau „a orzului”, a unei upojo potinija (PY Fn 187.8, Fr 1225, 1236), „Stăpâna din *Upo”, a unei potinija asiwija (PY Fr 1206), „Stăpâna Asiei” sau, poate, „a mlaștinii”, a unei potinija iqeja (PY Anxe "An" 1281), „Stăpâna cailor” sau „Stăpâna ecvestră”, pune problema univocității sau cel puțin a figurii ascunse sub epitetul potnia. Ideea unei mari zeițe, moștenitoarea unei nu mai puțin ipotetice Mari Zeițe cretane, asimilabilă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
incerte, ceramica aparținând civilizației apenine, găsită În Forum Boarium, ne asigură că Roma a avut o istorie proprie deja În epoca bronzului. (Mie mi) se pare destul de evident că acel cult din grota Lupercale, cultul Iunonei Caprotina, În apropiere de mlaștina caprelor pe Câmpul lui Martexe "Marte" (7 iulie), oracolul copacului În crângul Iunonei Lucinaxe "Lucina" pe Esquilin sunt instituții care Își au originea În epoca bronzului (Gjerstad, 1962). Acest fapt ar rămâne valabil chiar dacă prin metoda lingvistică nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
frontiera de est a țării pentru a supraveghea infiltrarea nomazilor proveniți din peninsula Sinai sau fuga sclavilor scăpați din Egipt. În acest raport, oficialul spune că unii sclavi au reușit să scape de supraveghere ascunzându-se noaptea între trestiile din mlaștinile din regiune. Trebuie să amintim că, înainte de construirea Canalului de Suez, istmul care separa Marea Mediterană de Marea Roșie era în parte o regiune lagunară și mlăștinoasă. Alte texte antice egiptene documentează fuga sclavilor care părăseau Egiptul pentru a se întoarce să
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
a apelor freatice au coborât nivelul pânzei de apă freatică. Ecologiștii au arătat că o dată utilizată, apa nu mai poate fi înlocuită iar fântânile vor seca. În locurile în care apa freatică apare la suprafață, apa se ridică formând lacuri, mlaștini sau oaze - în deșert. Oazele sunt orificii naturale de apă în sol sau lacuri în care oamenii au săpat fântâni până la nivelul pânzei apei freatice. Terenul din jurul oazelor este fertil fiind intens cultivat și dens populat. Una din regiunile care
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
1995, se remarca prin reticența față de liberalizarea piețelor interne și reducerea rolului statului În economie. În septembrie 1995, Kucima Își apăra poziția - cu un argument bine cunoscut istoricilor regiunii - invocând riscul de „a copia orbește experiența străinilor”. După ce trecuseră prin mlaștina disperării economice la Începutul anilor ’90, statele foste comuniste din primul grup au ieșit la liman pe o fundație mai stabilă, capabile să atragă investitori occidentali și să aspire la o eventuală intrare În Uniunea Europeană. Succesul strategiilor economice ale Poloniei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai lasă celor rămași plânsul inimii Lui Iisus, care topește în picuri nevăzuți plânsul etern cu care noi, pământenii, facem legătura cu morții noștri dragi și cu Dumnezeu. Moartea camarazilor noștri nu trebuie să ne clatine, să ne cufunde în mlaștina deznădejdii. Ea înseamnă îndemn la credință și luptă. Iisus cu moartea Sa a biruit moartea și celor din morminte, dăruindu-le viață veșnică. Neamul nostru românesc, prin jertfă și moarte, a creat istorie și va trăi pururi, iar peste călăi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trebuie să ardă adevărul în care să se regăsească fapte de bun român și bun creștin. Când Dumnezeu va trimite îngerii lui să culeagă faptele noastre pământești pentru care ați depus legământ de slujitor și apostol, vei fi găsit în mlaștina minciunii, pe drumul pierzării, nu pe cărarea Crucii lui Hristos cu inima curată. Prea Sfinția Ta, întoarce-te la adevăr, la conștiință. Legionarii au dat râuri de sânge pentru Hristos și Neam. Au zidit altare, nu au pângărit cele sfinte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
multe hoarde nesătule. Cei care ne conduc acum au fabricat legi prin care tot străinul poate cumpăra nelimitat pământ românesc și slujesc pe străin, în loc să slujească pe cei care i-au ales, mințindu-ne cu slogane perfide, împingându ne în mlaștina pieirii. Moartea unui neam începe cu deposedarea de pământ, care înseamnă Patrie. Mintea celor care ne conduc azi e puțină, și o folosesc, cât o au, pentru jefuire și distrugere a tot ce a mai rămas din vechiul nostru patrimoniu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
povestirile lui Mihail Sadoveanu, care refac un spațiu fabulos, mitologic, Nada Florilor, sunt populate cu ființe înzestrate cu o periculoasă putere de seducție. Zâna lui Artachino poartă o coroană făcută din lujerul unui nufăr alb, frumoasa floare care crește în mlaștini. Lujerul se împletește ca un șarpe în jurul capului fetei, părul îi acoperă o treime din chip și aproape în întregime unul dintre ochi, decupaj cu efect de mască, acordând o și mai mare vizibilitate intensității tulburătoare a privirii. De o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în interior: parc/teren comun [] în interior: câmpie/pășune/pajiște [] în interior: teren arabil/culturi/vii/livezi [] în interior: pădure; predominant sau total plantată [] în interior: pădure; predominant sau total naturală [] în interior: vegetație de câmp/bărăgan/munte [] în interior: mlaștină/stufăriș [] în apă dulce: rezervor cu apă dulce [] în apă dulce: iaz/lac [] în apă dulce: apă curgătoare/afluent [] apă dulce: râu [] la mal: mlaștină sărată/terenuri noroioase [] la mal: nisip/dune/depresiunile dintre dune [] la mal: plajă cu pietriș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213607_a_214936]
-
interior: pădure; predominant sau total naturală [] în interior: vegetație de câmp/bărăgan/munte [] în interior: mlaștină/stufăriș [] în apă dulce: rezervor cu apă dulce [] în apă dulce: iaz/lac [] în apă dulce: apă curgătoare/afluent [] apă dulce: râu [] la mal: mlaștină sărată/terenuri noroioase [] la mal: nisip/dune/depresiunile dintre dune [] la mal: plajă cu pietriș [] la mal: mal stâncos [] în larg: lagună sărată [] în larg: estuar [] în larg: mare/fundul mării [] altele ┌──────────────────────────────────────┐ 5.3.3. Cantitate/efect │ │ pentru fiecare tip
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213607_a_214936]
-
sunt împădurite; ... d) sărături cu crustă - terenuri puternic sărăturate, care formează la suprafața lor o crustă albicioasă friabilă; ... e) mocirle și smârcuri - terenuri cu alternanțe frecvente de exces de apă și uscăciune, pe care nu se instalează vegetație. Terenurile cu mlaștini cu stuf nu se înregistrează la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape și stuf; ... f) gropile de împrumut și cariere - terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol și rocă pentru diverse nevoi de construcții; ... g) halde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261811_a_263140]
-
în interior: parc/teren comun [] în interior: câmpie/pășune/pajiște [] în interior: teren arabil/culturi/vii/livezi [] în interior: pădure; predominant sau total plantată [] în interior: pădure; predominant sau total naturală [] în interior: vegetație de câmp/bărăgan/munte [] în interior: mlaștină/stufăriș [] în apă dulce: rezervor cu apă dulce [] în apă dulce: iaz/lac [] în apă dulce: apă curgătoare/afluent [] apă dulce: râu [] la mal: mlaștină sărată/terenuri noroioase [] la mal: nisip/dune/depresiunile dintre dune [] la mal: plajă cu pietriș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261171_a_262500]
-
interior: pădure; predominant sau total naturală [] în interior: vegetație de câmp/bărăgan/munte [] în interior: mlaștină/stufăriș [] în apă dulce: rezervor cu apă dulce [] în apă dulce: iaz/lac [] în apă dulce: apă curgătoare/afluent [] apă dulce: râu [] la mal: mlaștină sărată/terenuri noroioase [] la mal: nisip/dune/depresiunile dintre dune [] la mal: plajă cu pietriș [] la mal: mal stâncos [] în larg: lagună sărată [] în larg: estuar [] în larg: mare/fundul mării [] altele �� ┌──────────────────────────────────────┐ 5.3.3. Cantitate/efect │ │ pentru fiecare tip
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261171_a_262500]