3,411 matches
-
cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"), Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat) și Mlaștini alcaline. Fauna sitului are în componență o gamă diversificată în specii de [mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva C.E.
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
aluviale din "Cnidion dubii", Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"), Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat) și Mlaștini alcaline. Fauna sitului are în componență o gamă diversificată în specii de [mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
pomarina"), cristeiul de câmp ("Crex crex") și barza albă ("Ciconias ciconia"). Reptile și amfibieni: șarpele de apă ("Natrix tessellata"), năpârcă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca de mlaștină ("Rana arvalis"). Situl adpostește și protejază doi pești din speciiile "Cottus gobio" (zglăvoacă) și "Misgurnus fossilis" (chișcar); precum și doi melci din speciile "Vertigo angustior" și "Vertigo moulinsiana". Vegetația arboricolă a sitului este constituită din specii de: mesteacăn pitic ("Betula nana
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
care: roua cerului ("Drosera angelica"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), bumbăcăriță ("Eriphorum vaginatum"), „Scara Domnului” ("Polemonium caeruleum"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), o garofiță (din specia "Dianthus superbus") cunoscută sub denumirea populară de "barba ungurului", ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), cununiță ("Spiraea ulmifolia") sau trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
lor sunt roșii-maronii. Un trib bazat pe flexibilitate care trăiește în Sproingylands. Își folosesc talentele elastice pentru a înfrânge nixelii. Un trib bazat pe goo. Toți trei sunt feminini și locuiesc într-un castel în cea mai adânca parte a mlaștinii adânci. Un trib bazat pe piroane. Toți trei sunt defensivi și se învârt rapid. Un trib bazat pe magie. Toți trei pot deveni invizibili și au diferite desene pe corpurile lor. Un trib care locuiește pe partea întunecată a lunii
Mixels () [Corola-website/Science/331447_a_332776]
-
inundă zona până la o distanță de jumătate de oră de mers. Pentru că malurile din zona mai joasă a platoului sunt mici, iar locul din apropiere este șes, la sfârșitul secolului al XIX-lea zona era foarte mlăștinoasă. Cea mai mare mlaștină era între satele: Logovardi, Novați, Ribarți și Opticeari. Acestea se află pe ambele maluri ale râului. În primește trei mari afluenți: Șemnița, Dragov și Sakuleva. În satul Skocivir, Cerna iese din platou și intră în Mariovo. El taie platoul în
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
de la sora ei, Jennet Humfrye (Liz White), care aparent avusese tulburări mentale. Jennet susținea că Alice i-a furat fiul, pe Nathaniel, și îi cerea să o lase să îl văd. Scrisorile dezvăluie faptul că băiatul s-a înecat în mlaștină și că Jennet a acuzat-o pe Alice că nu l-a salvat pe Nathaniel. După ce a subliniat că nu o va ierta niciodată pe Alice, Jennet s-a spânzurat. Deodată jucăriile încep să facă zgomot la etaj în camera
Femeia în negru (film din 2012) () [Corola-website/Science/328477_a_329806]
-
că Joseph, care era așteptat să vină împreună cu dădaca lui, ar putea fi o țintă pentru „Femeia în negru”. Într-o încercare de a ridica blestemul, Arthur decide să îi reunească pe Nathaniel și Jennet prin găsirea corpului băiatului în mlaștină cu ajutorul lui Sam. Cei doi îi aduc cadavrul la Marsh Eel House, unde fantoma lui Jennet îl găsește culcat în patul lui, înconjurat de diverse obiecte personale; Arthur este convins că ea este satisfăcută. Cu toate acestea ea nu poate
Femeia în negru (film din 2012) () [Corola-website/Science/328477_a_329806]
-
extind pe o jumătate din suprafața ventrală a corpului și se umflă aprope cât dimensiunea corpului în timpul vocalizării. Această specie se întâlnește pe un areal restrâns în regiunea de sud a Africii, în sud-vestul regiunii Capului. Colonizează regiuni umede din apropierea mlaștinilor cu un pH mediu acid de 4.0-7.0, în iazuri, lacuri. Este o specie sensibilă la amenințările urbane și agricole, la plantele invazive și animale. Cele mai multe dintre zonele populate sunt cu o alternare de sezoane, astfel în sezonul secetos
Microbatrachella capensis () [Corola-website/Science/328503_a_329832]
-
trasează originea acestei o mare cursa ". Se află mai ales în regiunea de pădure Lowland din Nigeria, cu părți minore din Niger-Delta, în cazul în care fanii fluviului Niger în ocean într-o rețea de Atlantic vastă de sahale și mlaștini de mangrove. Cele mai vechi așezări găsite în data de Igboland înapoi la 4500 î.Hr., în zona centrală, de unde se crede că majoritatea populației Igbo de limbă au migrat. Nordul Igbo ,Regatul Nri, care a crescut în jurul secolului al 10
Igboland () [Corola-website/Science/336433_a_337762]
-
suprafață de 7,40 de hectare. Aria protejată "Tăul fără fund" este inclusă în situl Natura 2000 - "Băgău" și reprezintă o arie naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește floră și faună specifică mlaștinilor. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor specii floristice (arbori, arbusti și ierburi), printre care stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), păducel ("Crataegus monogyna"), roua-cerului ("Drosera rotundifolia") sau moșișoare ("Liparis loeselii"). În
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
pe suprafața teritorială a sitului aflându-se și Lacul Bistreț. Situl Bistreț (începând din iulie 2012) este protejat prin "Convenția Ramsar" ca zonă umedă de importanță internațională . Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, pajiști) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege), aflate pe coridorul de migrație al râului Jiu. În arealul sitului este semnalată prezența mai
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
și în partea mijlocie și inferioară a bazinului Amazonului (Venezuela, Surinam, Peru, Guiana, Guiana Franceză și Brazilia). Țiparul electric este un pește tropical de apă dulce, bentopelagic. Trăiește în apele lente, pe funduri mâloase ale râurilor, pâraielor, bălților, lacurilor și mlaștinilor. Preferă zonele foarte umbrite, în care apa are o temperatură de 23°-28 °C, pH de 5,5-7,5 și o duritate de 2-20° grade germane. Reprezintă peste 70 la sută din biomasa de pește din varzea (pădurile inundate din
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
de semănătură ("Corvus frugilegus"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cioc-întors ("Recurvirostra avosetta"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola") sau egretă mică ("Egretta garzetta"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Vitănești - Răsmirești (sit SPA) () [Corola-website/Science/331083_a_332412]
-
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 25.903 hectare. Situl include rezervatia naturală Cotul Turzunului, o zonă umedă (mlaștini turboase eutrofe dezvoltate pe strate de nisipuri și bogată în vegetație) aflată în lunca Oltului, care adăpostește și asigură condiții de cuibărire, hrana și viețuire pentru mai multe specii de păsări aflate pe traseul transilvan, în migrația lor prin Europa
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Oltului, care adăpostește și asigură condiții de cuibărire, hrana și viețuire pentru mai multe specii de păsări aflate pe traseul transilvan, în migrația lor prin Europa. Aria naturală reprezintă o zonă (râuri, lacuri, păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pajiști) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Hârtibaciului (subunitate geomorfologica a Podișului Târnavelor, ce aparține Depresiunii colinare a Transilvaniei) și a bazinului mijlociu al Oltului. Situl este fragmentat de cursurile mai multor râuri, printre care
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.627 hectare. Situl include rezervațiile naturale: Lacul Știucilor (lac populat cu știucă, un pește ce aparține subspeciei teleosteanilor), Stufărișurile de la Sic (zonă umedă alcătuită din mlaștini, iazuri și luciu de apă, cu vegetație de stuf și papură) și Valea Legiilor. Aria protejată aflată în bazinul râului Fizeș (afluent de dreapta al Someșului Mic) și încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Transilvaniei (subunitate geomorfologică a Depresiunii
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
și papură) și Valea Legiilor. Aria protejată aflată în bazinul râului Fizeș (afluent de dreapta al Someșului Mic) și încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Transilvaniei (subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pășuni, terenuri arabile și culturi, păduri de foioase și păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl prezintă o arie naturală cu nouă tipuri
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl prezintă o arie naturală cu nouă tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"), Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Vegetație forestieră panonică cu
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
svecica"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), viespar ("Pernis apivorus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cresteț creț ("Porzana parva"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), cresteț pestriț ("Porzana porzana"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), huhurezul mare ("Strix uralensis") sau fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"). Mamifere cu specii protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN: cerb ("Cervus elaohus"), căprioară
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum" și Turbării cu vegetație forestieră) și adăpostește specii importante din fauna și flora lanțului carpatic al Orientalilor. „Comad - Balvanyos” prezintă un areal (pajiști naturale, stepe, pășuni, mlaștini oligotrofe, turbării, păduri de foioase, păduri de conifere și păduri în tranziție) cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
zonele Văii Iordanului se pot întâlni turme de antilope, de asemenea porcul spinos indian (Hystrix indica). În lunca Iordanului trăiesc și mistreți, în locurile stâncoase se pot găsi colonii de damani de stâncă, iar în regiunea șoselei Allon și în mlaștina Malha - iepuri de Cap (Lepus capensis). Pe tot cuprinsul văii sunt prezente și mamifere carnivore ca de exemplu vulpea, lupul și într-o măsură mai mică hiena. În lunca Iordanului se mai pot găsi pisica de stuf (Felis chaus), bursucul
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
Lepus capensis). Pe tot cuprinsul văii sunt prezente și mamifere carnivore ca de exemplu vulpea, lupul și într-o măsură mai mică hiena. În lunca Iordanului se mai pot găsi pisica de stuf (Felis chaus), bursucul, șacalul și nevăstuica. În mlaștina Malha trăiește caracalul și mangusta egipteană. În zona șoselei Allon se gasesc jderi. În mlaștina Malha și la Eyn Samia s-au văzut arareori leoparzi. Valea Iordanului este unul din principalele popasuri pe itinerariul păsărilor migrătoare. La sfârșitul anilor 1980
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
lupul și într-o măsură mai mică hiena. În lunca Iordanului se mai pot găsi pisica de stuf (Felis chaus), bursucul, șacalul și nevăstuica. În mlaștina Malha trăiește caracalul și mangusta egipteană. În zona șoselei Allon se gasesc jderi. În mlaștina Malha și la Eyn Samia s-au văzut arareori leoparzi. Valea Iordanului este unul din principalele popasuri pe itinerariul păsărilor migrătoare. La sfârșitul anilor 1980 trăiau în Valea Iordanului circa 2500 evrei și 23,000 arabi. Circa 700 familii de
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
pentru a elibera sclavii din oraș. Mama ei vitregă, Madeleine de L'Isle, a devenit conștientă de ocupațiile ei și a întrebat-o dacă poate să ajute un sclav, pe nume George, să fugă în nord. În timp ce îl escorta prin mlaștină, ea s-a întâlnit cu aliații săi, Élise Lafleur și Roussillon, pe care i-a ajutat în furnizarea proviziilor pentru Patrioții Americani care luptau în Războiul revoluționar american. Vázquez a încercat să o oprească pe Aveline și aliații ei prin
Assassin's Creed III: Liberation () [Corola-website/Science/331192_a_332521]