6,604 matches
-
constituțională ereditară. Totuși, România continua să rămână sub suzeranitate otomană. Retensionarea "Problemei orientale", precipitată de izbucnirea răscoalelor anti-otomane din Balcani, și decizia Rusiei de a reglementa relația cu Imperiul Otoman în favoarea sa, au constituit fundalul în care românii s-au mobilizat în sensul dobândirii independenței. La 12 aprilie 1877 Rusia declară război Turciei, obținând în prealabil permisiunea României de a traversa cu armatele sale teritoriul românesc. La 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu, în calitate de Ministru de Externe, proclamă independența României, iar la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în detrimentul urmăririi idealului național. Reforma agrară din 1864, deși a inițiat procesul de reglementare a relațiilor de proprietate funciară, nu a fost nici pe departe soluția definitivă a problemei. Tensiunile structurale acumulate au erupt în 1907, când armata a fost mobilizată pentru reprimarea răscoalei țărănești. Mai bine de 11.000 de țărani au fost uciși în restabilirea ordinii de către forțele represive (Chirot, 1975, p. 434). O soluție mai favorabilă problemei agrare avea să fie dată doar în 1921, când țăranii care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Cartea Românului fiind "autorizată și recomandată de Marele Stat Major al Armatei, corpurilor de trupă și școlilor militare". Partea întâi, ce stă sub semnul tripticului ideologic Naționalism-Patriotism-Militarism, așază bazale teoretice printr-o expoziție de concepte elementare care vor fi ulterior mobilizate întru croirea antropologică a Românului patriot. Națiunea este, pe de o parte, înrădăcinată biologic, arătându-i-se evoluția pe filiera Rasse-Ginți-Națiuni în care s-au precizat gradual în decursul timpului deosebirile inițiale dintre oameni (pp. 7-9). Pe de altă parte
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
noii teze a național-comunismului sunt instrumentate probe textuale constând în citate prelevate din opusurile canonice ale marxist-leninismului. Engels și Lenin sunt invocați recurent ca indicând calea cea dreaptă în chestiunea națională. Eșantioanele textuale culese din scrierile celor doi clasici sunt mobilizate în scopul pacificării doctrinare și în vederea raționalizării ideologice a formulei hibride a național-comunismului. Eforturile hermeneutice, adiționate de strădanii exegetice, sunt îndreptate înspre împăciuirea "preocupării pentru înflorirea națiunii socialiste și a statului național" cu solidaritatea socialistă și internaționalismul proletar (Programul PCR
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politice de la Moscova. Schimbările din centrul politic moscovit erau ulterior modelate în periferia românească prin adoptarea de politici strâns corelate directivelor Kremlinului. Istoriografia nu face excepție. Transformată în armă de propagandă politică și aliniată frontului ideologic socialist, istoria a fost mobilizată, mai mult ca niciodată, ca sursă de legitimare și resursă simbolică pusă în slujba partidului devenit unic. Prefigurată în teoria lui J.V. Stalin a "socialismului într-o singură țară", apoi din ce în ce mai manifestă în secvența de evenimente politice care s-au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
înscris în clasa cultului instituțional din care fac parte cultul ecleziastic (a instituției bisericii) și cultul monarhic (a instituției regalității). Cultul personalității poate fi interpretat prin prisma puternicului concept weberian al "autorității charismatice" ca fiind programul cultural sponsorizat statal care mobilizează întregul aparat propagandistic în scopul îmbrăcării simbolice a liderului în aureola charismei în vederea consolidării legitimității politice a acestuia. M. Weber a gândit charisma ca pe o calitate intrinsecă a unei persoane, certificată empiric prin "fapte eroice de vitejie" încununate cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
încordat de acuzațiile lansate de opoziție la adresa FSN. Acestea imputau faptul că FSN este o forță neocomunistă care a grăbit organizarea alegerilor, plecând astfel cu un uriaș avantaj organizațional față de adversari, care nu au avut suficient timp pentru a se mobiliza. Ținând cont de faptul că FSN a moștenit infrastructura organizațională a fostului PCR, acuzația era pe deplin justificată. Concurând împotriva unei opoziții cu "spinarea frântă", fărâmițată și sub-organizată, FSN a beneficiat și de controlul asupra televiziunii de stat și a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a continuității, care a ațâțat atâtea pasiuni politice în istoriografiile celor două țări, a cunoscut un nou capitol. În aceleași cadențe discursive ale istoriei militantiste de secol al XIX-lea, manualele postcomuniste au reinstrumentat cazul istoriografic împotriva "netemeiniciei teoriei imigraționiste", mobilizând o impresionantă colecție de probe moștenite de la acțiunile similare întreprinse de A.D. Xenopol, care ar atesta "continuitatea lor în spațiul carpato-danubiano-pontic" (Daicoviciu et al., 1992, p. 59). Mărturiile epigrafice ale continuității, dovezile arheologice ale continuității, dovezile numismatice ale continuității și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin prisma faptului că reprezintă instrumente conceptuale utile în facilitarea înțelegerii unor aspecte complicate ale realității sociale prin raportarea lor analogică la aspecte familiare. Metaforele conceptuale, spre deosebire de metaforele stilistice, își justifică existența nu pe criterii estetice, ci ca unelte analitice mobilizate în scopul teoretizării realității socioumane. Memoria - atât ca facultate individuală cu care este înzestrată mintea umană, cât și ca practică socială de aducere aminte împreună a trecutului colectiv - a făcut obiectul unor metafore celebre, de mare notorietate în istoria ideilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu numai resurse econo-mice, ci și juridice și politice, și dacă statul intervine în sistemul social-economic, atunci este destul de mare probabilitatea să se înregistreze serioase orientări către participarea politică și către structurile adecvate ei. Chiar dacă în sens opus s-ar mobiliza toate eforturile, tensiunea participării politice n-ar putea fi anulată întru totul. Demobilizarea nu reușește să aibă definitiv cîștig de cauză, în era participării. 4. UN PROCES CU MAI MULTE FAZE Politizare și receptivitate Odată stabilită tendința către participarea politică
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care alegătorii o atribuie reușitei acestora și cu propria per-cepție a influenței asupra acelei reușite. Multe alegeri în circumscripțiile uninominale au rezultatul asigurat, tocmai prin avantajul natural al unuia dintre candidați, așa cum se întîmplă în SUA și în India, deci mobilizează mai puțini alegători. În Elveția, alegătorii știu că votul lor nu va schimba componența executivului (prestabilită prin acordul între partide), deci nu sînt așa de interesați să meargă la urne. În consecință, în aceste țări procentul de abținere de la vot
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
considerabilă. Trebuie spus că în organizații se înregistrează unele dezechilibre ale influenței, care își află rădăcinile în diferențele preexistente de statut. În același timp, aceste organizații, și mai ales cele ale claselor inferioare, pot avea un efect pozitiv dacă își mobilizează tot, sau cea mai mare parte a potențialului lor în diminuarea inegalităților dintre sectoarele cu statut socio-economic superior și sectoarele cu statut social-economic inferior. Persoane și grupuri În acest punct se întîlnesc variabilele pe care le-am putea numi personale
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
suplimentare pentru anumite campanii și obiective, subscripțiile pentru susținerea, de exemplu, a unor greve lungi. Firește că disponibilitățile financiare pot fi în funcție de natura unui grup specific, adică de tipul de aderenți pe care îl are sau pe care îi poate mobiliza. Astfel, pot fi bogate nu numai asociațiile întreprinzătorilor, dar și cele mai mici, dar specializate, ca cele profesionale de medici, avocați, comercianți, notari. Resursele financiare se pretează la o folosire directă, în mod deliberat transparentă, cu efect incisiv, imediat (pentru
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
fie inferioară din punct de vedere cantitativ și calitativ informației ascunse. Unica garanție în procesele decizionale atît de complexe și de amestecate, o constituie transparența, care poate fi garantată dacă toate interesele aflate în joc au posibilitatea de a se mobiliza în orice stadiu al procesului decizional și astfel de a compensa respectivele informații. Plasarea strategică d) Uneori, pentru un grup de presiune nu sînt necesare nici un mare număr de înscriși, nici o puternică reprezentativitate, nici o prea mare disponibilitate de resurse financiare
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de la schema analitică structural-funcțională elaborată de Talcott Parsons, sociologul american sintetizează astfel poziția sa: "Episoadele comportamentului colectiv constituie adesea un prim stadiu al transformării sociale; ele se manifestă cînd apar condiții tensionate, dar înainte ca mijloacele sociale să fi fost mobilizate pentru un atac specific și probabil eficient al surselor de tensiune. E rezonabil să definim comportamentul colectiv ca fiind neinstituționalizat; aceasta verificîndu-se atunci cînd acțiunea socială organizată este sub tensiune și cînd mijloacele instituționalizate ce ar putea anihila tensiunea se
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
să exploreze căi alternative" [1981, 71]. Alberoni adaugă o importantă distincție, adesea neglijată de analizele empirice, între cei care pornesc mișcarea și cei care profită de avantajele ei, distincție la care se va adauga și aceea dintre cei care se mobilizează în prima fază a stării incipiente și cei care se asociază într-o fază ulterioară. Nu cei marginalizați N-ar fi oportun să lăsăm deoparte această tematică pentru că printre problemele mai interesante se află tocmai cele legate de participanții la
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
stării incipiente și cei care se asociază într-o fază ulterioară. Nu cei marginalizați N-ar fi oportun să lăsăm deoparte această tematică pentru că printre problemele mai interesante se află tocmai cele legate de participanții la mișcările colective. Cine se mobilizează în prima fază? Ce indivizi sau grupuri pot să îndeplinească și și-au asumat funcția de leadership? De ce resurse trebuie să dispună? Teza dominantă bazată pe indicațiile însușite în urma lecturii teoreticienilor mulțimilor și maselor și pe o interpretare distorsionată a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mod convingător Alberto Melucci [1977, 109]: "Cei care se răzvrătesc primii nu sînt grupurile mai oprimate și neomogene, ci cele care experimentează o contradicție intolerabilă între o identitate colectivă existentă și noile raporturi sociale impuse de transformare. Ei se pot mobiliza mai ușor, pentru că: 1) au deja experiența participării, cunosc adică procedurile și metodele de luptă; 2) au deja lideri proprii și un minimum de resurse organizatorice, care provin din angajamente comunitare sau asociative preexistente; 3) pot folosi rețele de comunicare
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
că "poate exista o contradicție între egalitatea politică și armonia politică". De fapt, acolo unde există instituții politice puternice care au legături clare cu anumite grupuri specifice de populație în care partidele nu intenționează să coopteze toți cetățenii, ci să mobilizeze propriile grupuri de susținere poate crește egalitatea politică, dar, în egală măsură, și conflictul". Această concluzie vine în consonanță cu o concepție asupra participării politice, orientată către influențarea alegerilor politice și a selecției liderilor, participare care, dacă este ridicată, poate
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
electorală și politică și, pe de altă parte, de a se alia cu alți candidați care împărtășesc aceleași opinii. Așa cum a arătat Maurice Duverger, acest fenomen poate să pornească de la parlament, și atunci vor exista grupuri de parlamentari care să mobilizeze organizațiile de partid, începînd de la propriile circumscripții electorale; sau vor exista opozanți la grupurile deja intrate în parlament, care să se organizeze în afara parlamentului, înscriindu-se în unele rețele sociale preexistente, cum ar fi asociațiile pentru apărarea drepturilor muncitorilor, asociațiile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
nu pot fi numite de mase, din nici un punct de vedere; acestea rămîn eventual organizații, așa cum ar spune Weber, pentru "patronajul funcțiilor politice", partide de cadre, cu personalități influente, specialiști în organizare și finanțatori, partide de reprezentare individuală care se mobilizează pentru a învinge în alegeri și îi lasă pe aleși liberi în fața propriilor conștiințe și a votului lor în Congres. Într-adevăr, și în sistemele multipartidiste europene rămîn vii și viabile, numeroase partide de reprezentare individuală mici, dar nu lipsite
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
din exterior (sub forma ingerinței), cînd devine importantă remotivarea susținătorilor regimului. Totuși, în general, regimurile autoritare, chiar în varietatea lor, diferă de regimurile totalitare tocmai prin rezistența lor (de natură ideologică), și prin incapacitatea lor (de natură organizatorică) de a mobiliza mase mari. Odată instaurat, un regim autoritar renunță la întruniri grandioase, depolitizează masele, menține în mod deliberat un grad scăzut de intervenție politică în societate, favorizează și uneori încurajează refugierea în viața privată. Dimpotrivă, regimurile totalitare cer o angajare continuă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
autoritar, prin colaborarea tutror instituțiilor și tuturor organizațiilor care se simt amenințate de o democratizare iminentă, dezordonată, neregulată. Dimpotrivă, cînd procesul democratizării rămîne deschis și deținătorii puterii politice acceptă intrarea în scena politică a grupurilor care, rînd pe rînd, se mobilizează, rezultatul va fi chiar un regim democratic [pentru o amplă frescă istorico-sociologică în acest sens, Moore 1969]. Democratizarea întreruptă Pe de altă parte, regimurile autoritare apar în urma democratizării încercate într-o manieră prea rapidă, rămasă incompletă și întoarsă asupra ei
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
modern pentru acele timpuri, în partidul unic, a fost percepută drept o revoluție. Totuși, partidul unic (de exemplu cel mexican sau cel bolșevic) poate să ajungă minoritar în țară. Constrîns să-și asume anumite sarcini în vederea modernizării socio-economice de către sectoarele mobilizate pentru susținerea sa, ca în Mexic, sau de însăși ideologia sa, ca în Rusia, partidul unic a creat în prima țară un regim autoritar, iar în cea de-a doua un regim autoritar care s-a transformat într-unul totalitar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
facă parte din guverne, împărțind, uti singuli, puterea cu civili ce au aceleași afinități politice, dar pentru o perioadă de timp relativ limitată. Nivelul de violență va fi scăzut, pentru că civilii din opoziție nu sînt organizați, nu știu să-și mobilizeze puținii susținători și nu vor să-și riște integritatea. Pretorianismul radical Se poate vorbi despre un pretorianism radical atunci cînd participarea politică este atît de extinsă, încît cuprinde și clasele medii. Ori de cîte ori intervin în sfera politică, militarii
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]