4,567 matches
-
a legendelor etiologice. Din ele aflăm cum au fost stabilite, o dată pentru totdeauna, „caracteristicile etnice”. Gândirea stereotipă este dusă În acest caz până la limită. Totul este redus la un singur „semn cultural” (șurubul pentru neamț, cetera pentru țigan, munca pentru moldovean etc.) sau numai la câteva astfel de „semne”, considerate a fi definitorii pentru o etnie. Această „determinare etnoculturală” stă sub semnul dublei autorități. Pe de o parte, ea este Înfăptuită de Însuși Dumnezeu și, pe de altă parte, ea se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
naționale ?” <endnote id=" (765, p. 248)"/>. Într-o legendă populară autentică, culeasă tot În nordul Moldovei, se relatează ce „talanturi” [= talente] a Împărțit Dumnezeu, la Începutul lumii, „celor Întâi popoare”. Conform legendei, cele dintâi nații ar fi jidanii, țiganii și moldovenii (aceștia din urmă fiind Împărțiți, la rândul lor, În „boieri” și „țărani”). Sosiți primii În fața lui Dumnezeu, boierii moldoveni au cerut „avere”. „Dumnezeu le-a dat avere.” „Apoi au mers jidanii, că ei s-au Îmbrăcat mai degrabă.” Aceștia au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Polonezii erau convinși și ei că un evreu, chiar și mort, poate aduce sau Îndepărta grindina de pe ogoare <endnote id="(70, pp. 135 și 142)"/>. În 1859, după o călătorie În Moldova, medicul francez Eugène Léger scria următoarele despre credințele moldovenilor : „Totdeauna nenorociții evrei. De plouă, de bate vântul, de grindină. Evreul e pricina” <endnote id="(164, p. 152)"/>. Acest tip de receptare a evreului/străinului a supraviețuit până În zilele noastre : „Ca de obicei, În România, chiar și de secetă erau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
consumă carne de vacă. A mânca astfel de carne e „mare păcat” și o fac doar cei „de liftă rea” (necreștini), cred țăranii moldoveni, care „au greață de carne de vită ; mai bine postesc” <endnote id="(259, p. 236)"/>. Dezgustul moldovenilor de a consuma carne de vită, și mai ales „carne de la evrei”, este atestat Într-un act redactat la Fălticeni În 1837 : „[românii] cu dezgust sunt siliți a cumpăra carne de la evrei” <endnote id="(276, p. 82)"/>. Nu trebuie să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adunat la dânsul, Înșelătorul, vasele de argint și de aur și pietrele scumpe și Împodobite cu mărgăritare ale sfintelor icoane din toate mănăstirile și s-a Împodobit pe sine” (călugărul Azarie) <endnote id="(822, p. 579)"/>. În fine, dom nitorul moldovean Ilie Rareș (1546-1551), convertit la islamism și devenit Iliaș Mahmet, nu doar a călcat În picioare „crucea pe care jurase”, așa cum am văzut mai sus. În letopisețul său, egumenul Eftimie atestă și iconoclasmul domnitorului „turcit” : „Sfintele icoane, chipul lui Hristos
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Germania - a semnat În 1912 un protest colectiv Împotriva judecării lui Beilis <endnote id="(790, p. 207)"/>. Se consideră că, Într-un fel, autorul moral al pogromului de la Chișinău este politicianul de extremă dreaptă Păvălachi A. Crușevan. Acesta era un moldovean rusificat, care de câțiva ani - prin intermediul ziarului său Bessarabetz (Basarabeanul) - susținea o Întreagă campanie pentru expulzarea și exterminarea evreilor din zonă. Crușevan l-a invitat la Chișinău chiar și pe parlamentarul român ultranaționalist A.C. Cuza, profesor la Universitatea din Iași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Așa s-a Întâmplat, de exemplu, la Galați, În zilele de Crăciun ale anului 1846, În timpul și după jocul ritual cu măști „Turca”. Iată un fragment din descrierea acestor „ecscesuri urâte”, preluat din publicația brașoveană Gazeta Transilvaniei (nr. 5, 1847) : „Moldovenii Întărâtați se aruncară asupra caselor evreești, le sfărâ mară prăvăliile, le prăpădiră mărfile, călcându-le cu picioa rele. Persoanele evreești Începură a fi rău tratate, fără osebire de secsu și de vârstă. Către seară numărul turburătorilor sui la mai multe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 24-25 ; vezi și 321, pp. 52- 54)"/>. Evenimentele de mai sus au izbucnit atunci când, fiind hărțuiți și batjocoriți de către cei mascați, câțiva evrei au ripostat : „Niște evrei - scrie ziaristul - luară lucrul Într- adins și Începură a se brânci cu moldovenii [mascați]” <endnote id="(100, p. 24)"/>. Pentru mentalitatea românească a epocii, o astfel de reacție din partea unor „străini” era de neacceptat. Când, În 1823, de exemplu, niște evrei din Țara Românească - fiind bătuți de români - au Îndrăznit să se apere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
5, p. 65)"/>. Un călugăr francez scria În 1620 că turcii permit creștinilor din sud-estul Europei „să Îi omoare [pe evrei] fără a fi pedepsiți” <endnote id="(455, I, p. 168)"/>. La Începutul secolului al XVIII-lea, vorbind „despre năravurile moldovenilor”, Dimitrie Cantemir consemna următoarele : „Să omoare sau să prade un turc, un tătar sau un evreu, [moldovenii] socotesc că nu este un păcat și, cu atât mai puțin, fărădelege” (Descriptio Moldaviae, XVII). Să ucizi un necreștin deci părea să fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi omoare [pe evrei] fără a fi pedepsiți” <endnote id="(455, I, p. 168)"/>. La Începutul secolului al XVIII-lea, vorbind „despre năravurile moldovenilor”, Dimitrie Cantemir consemna următoarele : „Să omoare sau să prade un turc, un tătar sau un evreu, [moldovenii] socotesc că nu este un păcat și, cu atât mai puțin, fărădelege” (Descriptio Moldaviae, XVII). Să ucizi un necreștin deci părea să fi fost pentru moldoveni o datorie creștinească, iar despre cel ce s-ar fi purtat mai blând cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
consemna următoarele : „Să omoare sau să prade un turc, un tătar sau un evreu, [moldovenii] socotesc că nu este un păcat și, cu atât mai puțin, fărădelege” (Descriptio Moldaviae, XVII). Să ucizi un necreștin deci părea să fi fost pentru moldoveni o datorie creștinească, iar despre cel ce s-ar fi purtat mai blând cu necreștinul considerau că s-a abătut de la „dreapta credință” (idem). Cu alte cuvinte, pentru astfel de crime - doar pentru că erau comise Împotriva unor străini necreștini - nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și bandiții credeau, În vremile trecute - scria Iuliu Barasch, În urma traversării Moldovei În 1841 -, că nici nu trebuie să fie dați judecății pentru un omor săvârșit asupra unor evrei” (194 ; <endnote id="vezi și nota 266"/>). La vecinii răsăriteni ai moldovenilor, la ucraineni, cre dința populară era că uciderea unui „jid” nu numai că nu te Încarcă de păcate, dar chiar „Îți mântuie sufletul de 40 de păcate” <endnote id="(3, p. 63 ; 70, p. 175)"/>. Credința nemților era foarte asemănătoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea, Anton Verancsics afirma că „oamenii [din Țara Românească] sunt foarte puțin primitori”. Pe la 1653-1657, Paul de Alep susținea că „[muntenii] Îi iubesc pe străini, nu ca În Țara Moldovei”, În schimb la 1742 Markos Antonios Katsaitis observa, dimpotrivă, că „[moldovenii] sunt iubitori de străini, ceea ce nu se observă la valahi [= munteni]” (652, pp. 16, 24, 29). 655. Călători străini despre Țările Române, volum Îngrijit de Maria Holban et alii, vol. V, Editura Științifică, București, 1973. 656. Antim Ivireanul, Opere, ediție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
I, 1915]. 755. Într-un articol din 10 octombrie 1876, M. Eminescu susținea că există și o variantă a acestei zicale cu referire la greci : „Grec de treabă nu se găsește” (754, p. 115). De o percepție similară aveau parte moldovenii În ochii muntenilor și ai oltenilor, cum observa folcloristul Grigore Jipescu În 1888 : „Moldovean și om de treabă anevoie găsești” (772, p. 91). 756. Jacob Katz, Die Hep-Hep-Verfolgungen des Jahres 1819, Metropol Verlag, Berlin, 1994. 757. Michaela Haibl, Zerrbild als
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
există și o variantă a acestei zicale cu referire la greci : „Grec de treabă nu se găsește” (754, p. 115). De o percepție similară aveau parte moldovenii În ochii muntenilor și ai oltenilor, cum observa folcloristul Grigore Jipescu În 1888 : „Moldovean și om de treabă anevoie găsești” (772, p. 91). 756. Jacob Katz, Die Hep-Hep-Verfolgungen des Jahres 1819, Metropol Verlag, Berlin, 1994. 757. Michaela Haibl, Zerrbild als Stereotyp. Visuelle Darstellungen von Juden zwischen 1850 und 1900, Metropol Verlag, Berlin, 2000. 758
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și de la subordonatul său din Despărțirea a II-a, comisarul Holban, care scrisese un text parcă tras la indigo după cel al colegului de la prima Despărțire. g. Nici trăsurile rechiziționate pentru front nu erau prea de soi... Deoarece, atât moldovenii cât și muntenii nu mai avuseseră de foarte mult timp vreun conflict militar cu inamici externi, În cazul Războiului de Independență lucrările ordonate de Înaltul Comandament se mișcau destul de greu și cu mari deficiențe. Chiar și din cele 100 de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -LUTIC, MARCEL, In memoriam. Gheorghe Bodor (19292002) - o viață închinată muzeului, Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, Iași, 2002, p.345-346. -ARHIP, ION și LUTIC, MARCEL, Un ardelean cu inimă de moldovean. In memoriam Gheorghe Bodor (1929-2002). Complexul Muzeal Național Moldova Iași , Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași, 2003 BOIȘTEANU, IOAN (1924-1993) MEDIC VETERINAR Reputat fiziolog, profesor universitar doctor Ioan Boișteanu a fost o distinsă personalitate ce a desfășurat o valoroasă activitate didactică
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și îndeplinind, totodată, însărcinarea puterilor imperialiste din Europa de a crea la Nistru un avanpost contra U.R.S.S., au cucerit Basarabia, Transilvania, Bucovina și Banatul și supun unei asupriri naționale nemaipomenite și unei exploatdri semicoloniale pe cei 8 milioane de moldoveni, unguri, ruși, ucraineni, bulgari, nemți, turci și alții." (Bibliotecă Academiei Romine, Arhiva Istorică, Cota Ab XIII-3). Conform însă recensământului din 1930, România prezenta următoarea structura minoritara, raportată la un număr total de 18.057.074 locuitori: 7,9% maghiari; 4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
rodul era îmbelșugat. Chiar și soarele parcă se bucura, nu era umbrit de nici un norișor, cât de mic. Pe la prânzul cel mare iată că sosi și Maria cu Maricica aducând hrana culegătorilor. Aceștia au cinstit cum se cuvine mămăliga nelipsită moldovenilor cu o mâncărică de cartofi cu carne de pui, foarte gustoasă, brânză de oi cu ceapă pentru cine a dorit și au încheiat masa sățioasă cu câte o bărdacă de must negru, stors din poamă tirazie, busuioacă și coarnă. După
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de apărători ai patriei apoi continuă: - Eu împreună cu încă doi premilitari, voi exprima și prin alte mijloace, gândurile și sentimentele unor mari personalități, ce-au făcut mult bine acestei țări, respectiv marele poet Mihai Eminescu și compozitorul Ciprian Porumbescu, doi moldoveni care reprezintă cu cinste poporul nostru Pentru aceasta vă rugăm să mai zăboviți un pic. Gheorghiță Gheorghiu și Costică Abaci, veniți aici. Cei doi știau despre ce e vorba. Toți trei, la circa un metru de prezidiu se așezară în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
evolua paza porțiunii ce-mi era încredințată... Trece o perioadă foarte agitată, apoi totul se desfășoară fără alte evenimente. Mă fixez într-o stație la mijloc și de aici controlam sectorul atât cât puteam. Eram cunoscut printre localnici, majoritatea români moldoveni, care, după ce s-au dumirit asupra comportării mele au început să-mi ceară să le rezolv unele probleme personale. Oamenii aceștia veneau la mine și-mi spuneau „ofițerul nostru”. În august 1942 plec în concediu și sunt înlocuit la comandă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
șefului SMG. Din 92 de absolvenți de promoție 17 eram generali, colegi. Am fost comandant de armată la Buzău. Primul meu locțiitor, generalul Palaghia, coleg de bancă din liceu, a fost Șef de stat major (Dumnezeu să-l odihnească); un moldovean, generalul Zăpor, coleg; comandantul corpului de la Iași, generalul Chelaru, coleg; comandantul corpului de la Brăila, generalul Apostu Nicu, coleg. Deci, oameni cu care de altfel lucram. Dar am avut și un coleg, jucător de handbal, care, invidios că soția mea și-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
care de obicei nu faceau obiect de studiu la Universitatea " Doi și un sfert " de la Băneasa, decanul a început să se uite altfel la mine. A desfăcut sticla de țuică, mi-a spus "noroc", eu i-am răspuns "lahaim" (ca moldovean crescut alături de evrei, știam câteva cuvinte-"cheie"), așa că ne-am despărțit în cele mai bune condiții. Cu albumele pe care i le-am dat și cu altele aduse ulterior mi-a organizat o frumoasă expoziție la Facultate, a prezentat filmele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
adeptul formulei latinului Flavius Vegetius Renatus, "si vis pacem , para bellum" dacă vrei pace, pregătește-te de război, ci al formulei "si vis pacem, para pacem" dacă vrei pace, pregătește pacea. Așa că am fost eu însumi, cel din totdeauna, un moldovean care nu ține supărarea sau dușmănia mai mult de 5 minute, aceasta neînsemnând că eram dispus să accept orice și de la oricine, vorba cântecului, nu cu moldoveni, ci cu olteni, "Cin' se ia cu mine bine, / Îi dau haina de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vrei pace, pregătește pacea. Așa că am fost eu însumi, cel din totdeauna, un moldovean care nu ține supărarea sau dușmănia mai mult de 5 minute, aceasta neînsemnând că eram dispus să accept orice și de la oricine, vorba cântecului, nu cu moldoveni, ci cu olteni, "Cin' se ia cu mine bine, / Îi dau haina de pe mine, / Cin'se ia cu mine rău, / Să-l ferească Dumnezău, / Că sunt șarpe de dudău, / D-ăl galbin de mușcă rău"! Cred ca așa cum eu aflasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]