5,593 matches
-
acum de la aceste genuri "fundamentale" - liric, epic si dramatic - la ceea ce am putea considera subdiviziunile lor. Thomas Hankins, un critic englez din secolul al XVIII-lea, tratează despre drama engleză așa cum este ilustrată de "diferitele ei specii, si anume : misterul, moralitatea, tragedia și comedia". în secolul al XVIII-lea proza a cunoscut două specii : romanul și romanul cavaleresc. Aceste "subdiviziuni", aceste grupe de ordinul al doilea sunt , credem noi, ceea -ce ar trebui să numim, în mod normal, "genuri". Secolele al
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
dramei sau aie romanului. 345 Dar există studii care abordează în mod clar problema dezvoltării unui anumit tip. Această problemă nu poate fi ignorată când se scrie istoria dramei engleze până la Shakespeare, în cadrul căreia succesiunea unor tipuri ca "misterele" și "moralitățile" și apariția dramei moderne poate fi urmărită în opere cu un izbitor caracter mixt, cum ar fi King John (Regele loan) de Bale. Deși lipsită de un scop unitar, lucrarea lui W. W. Greg Pastoral Poetry and Pastoral Drama (Poezia
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
din cadrul colectivelor de școlari mici se pot rezolva! VIII. BIBLIOGRAFIE 1. Psihologie generală „Tendințele agresive” - Andrei Cosmovici; 2. Sociologia violenței (intra)familiale, victime și agresori în familie - Sorin M. Rădulescu; 3. Experimentul în psihosociologie - Septimiu Chelcea. METODE DE EDUCARE A MORALITĂȚII ȘI CIVISMULUI Întrepătrunderea moralității și civismului cu viața reală, iar în școală cu învățarea, atrage după sine și întrepătrunderea metodologiei educării moralității și civismului cu metodologia învățării. Referindu-se la metodele de învățământ, la rosturile lor educative complete, I.Cerghit
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
mici se pot rezolva! VIII. BIBLIOGRAFIE 1. Psihologie generală „Tendințele agresive” - Andrei Cosmovici; 2. Sociologia violenței (intra)familiale, victime și agresori în familie - Sorin M. Rădulescu; 3. Experimentul în psihosociologie - Septimiu Chelcea. METODE DE EDUCARE A MORALITĂȚII ȘI CIVISMULUI Întrepătrunderea moralității și civismului cu viața reală, iar în școală cu învățarea, atrage după sine și întrepătrunderea metodologiei educării moralității și civismului cu metodologia învățării. Referindu-se la metodele de învățământ, la rosturile lor educative complete, I.Cerghit afirma că “ele posedă
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
victime și agresori în familie - Sorin M. Rădulescu; 3. Experimentul în psihosociologie - Septimiu Chelcea. METODE DE EDUCARE A MORALITĂȚII ȘI CIVISMULUI Întrepătrunderea moralității și civismului cu viața reală, iar în școală cu învățarea, atrage după sine și întrepătrunderea metodologiei educării moralității și civismului cu metodologia învățării. Referindu-se la metodele de învățământ, la rosturile lor educative complete, I.Cerghit afirma că “ele posedă asemenea calități transformatoare în măsura în care supun exersarii și elaborării diversele funcțiuni psihice și fizice ale elevilor, în măsura în care se vor
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
caracteriale”... Folosirea oricărei metode de învățământ poate avea și efecte morale. Astfel, povestirea poate influența conștiința și conduita morală prin conținutul și semnificația sugestivă a faptelor și raporturilor umane pe care le înfatișează, prin metodele ce le conturează. În educarea moralității și a civismului, povestirea se distinge prin “... relatarea și prezentarea, într-o formă atractivă, a unor întâmplări și fapte reale sau imaginare cu semnificații morale, oferind elevilor prilejul de a desprinde anumite concluzii în legătură cu comportarea lor”. Prin caracterul concret al
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
acesta, aprofundarea valorilor și a raporturilor morale, corectarea întelesurilor (din mintea copiilor) noțiunilor morale sau etice, precum și al celor civice. Studiul de caz , o metodă de asemenea folosită în toate laturile activității educative, este folosită, specific însă, și în educarea moralității și a civismului. Cazul, în care se concentrează o anumită esență a activității morale sau cetățenești, poate fi o individualizare pozitivă sau negativă din punct de vedere valoric, implicând “...o confruntare directă cu o situație reală, autentică”. Este vorba de
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
de necinste, a lipsei de caracter, de hoție etc. Selectarea, prelucrarea în termeni pedagogici a cazurilor, asigurarea condițiilor desfașurării cu succes a analizei, aprecierii și luării deciziilor reprezintă unele din cerințele pedagogice importante în folosirea acestei metode de formare a moralității și a trăsăturilor cetățeanului roman. Improvizațiile de moment nu pot avea alt rezultat decat eșecul, atitudinile superficiale. În ceea ce priveste amănuntele tehnice ale folosirii acestei metode, pentru fiecare variantă a ei (când elevii, dispunând de toate datele și informația, au
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
ceea ce fac educatorii, maturii. Autoritatea morală a exemplului depinde de confirmarea concordanței dintre poruncile și îndemnurile educatorului și conduita sa, dintre conștiința și conduita sa reală. Exemplele bune, repetate și confirmate ale educatorului se constituie, treptat, într-un model de moralitate și civism pentru adolescent, înrâurindu-i puternic conturarea propriului ideal de viată și de muncă. Firește, se înțelege o imitare care, treptat, devine conștientizată critic, care rezistă discernământului și spiritului responsabil, care primește integrările cu o nouă personalitate umană în
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
înrâurindu-i puternic conturarea propriului ideal de viată și de muncă. Firește, se înțelege o imitare care, treptat, devine conștientizată critic, care rezistă discernământului și spiritului responsabil, care primește integrările cu o nouă personalitate umană în formare și afirmare. Formarea moralității și civismului propriu apelează nu numai la exemplul educatorului (școlar in primul rând, familial etc. ), ci și la acela al colegilor, al prietenilor. Exercițiul este o altă metodă de educare a moralității cetațeanului, menită să solicite trecerea directă la actele
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
nouă personalitate umană în formare și afirmare. Formarea moralității și civismului propriu apelează nu numai la exemplul educatorului (școlar in primul rând, familial etc. ), ci și la acela al colegilor, al prietenilor. Exercițiul este o altă metodă de educare a moralității cetațeanului, menită să solicite trecerea directă la actele de conduită si să fixeze deprinderile și obișnuintele de conduită, bunele obiceiuri sau moravurile comunitare, elementele de care depinde specificul moralității și civismului românesc, dimensiunile care marchează continuitatea spirituală și comportamentală, ființa
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
colegilor, al prietenilor. Exercițiul este o altă metodă de educare a moralității cetațeanului, menită să solicite trecerea directă la actele de conduită si să fixeze deprinderile și obișnuintele de conduită, bunele obiceiuri sau moravurile comunitare, elementele de care depinde specificul moralității și civismului românesc, dimensiunile care marchează continuitatea spirituală și comportamentală, ființa națională morală și civică (Eminescu). Metoda este necesară și pentru adecvarea formei comportamentale (mimica, pantomimica, gesturi, limbaj - ton, timbru etc.) la semnificațiile conținutului interior. Firește, exercițiul poate servi și
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
comunitate. Metoda aprecierii și sancționării morale și civice. Refacerea (îndreptarea) morală a conduitei și perfecționarea ei depind și de evaluarea acesteia : rezultatele comportării moral - civice sunt supuse aprecierii sancționării pozitive sau sancționării negative. În general, aprecierea este o dimensiune a moralității, în structura acesteia se includ și judecățile evaluative, judecățile de valoare morală. Evaluarea, însă, poate fi anticipativă (inainte de a acționa), confirmativă (care aparține conștiinței ce constată și supraveghează autentificarea ei - a aprecierii corecte - prin însăși îndeplinirea actelor) și aposteriori
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
Metoda urmărește efecte atât in conștiința moralcivică cât și în conduita practică, condiționând dezvoltarea, perfecționarea de ansamblu a ființei sau a personalității umane. Funcțiunea ei are loc prin intermediul judecaților educatorului care, apreciind, aprobă sau dazaprobă faptele, manifestările, cursul evolutiv al moralității sau civismului persoanei sau al grupului. Judecățile estimative sunt finalizate de cele decisiv imperative sau recomandative, deziderative, in general incitative. Aspectul de sancțiune are loc, în primul rând, în conștiință, prin procesele suferinței interioare, a mustrărilor, căinței, regretelor, a trăirii
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
unor drepturi, sporirea sau repetarea executării unor obligații, supunerea insului la un regim de obligații, suspendarea exercitării unor roluri sau interzicerea distribuirii unor roluri și răspunderi etc. Redresarea morală și civică a individului solicită folosirea îmbinată, funcție de situație, a metodelor moralității și civismului.
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
credulă” și ,,lipsită de simț critic” dar ni-mănui nu i-a crăpat obrazul de rușine și în timp acest text, fără urmă de valoare morală sau filozofică, a ajuns Canonul iudeo-creștinilor. Existau de asemenea mari deosebiri de cunoaștere și de moralitate. Unii socoteau că nu este contradictoriu cu credința iudeo-creștină să meargă la circ sau la amfiteatru; alți ezitau între gnosticism și iudeo-creștinism; unii continuau să fie în-tinați de superstiții păgîne; alții, sinceri dar ignoranți, au interpretat făgăduințele Evangheliilor în sensul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
analiză a cazului polonez, unde întîlnirea dintre Biserică și Solidarnoïä a avut un relief atît de puternic. Unii membri ai intelighenției laice au ajuns să înțeleagă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. Pentru importanți oameni ai Bisericii, întîlnirea a condus la adeziune față de pluralism și libertate de conștiință, la refuzul conservatorismului (Adam Michnik, Prețul rostirii adevărului, în O filozofie a intervalului. In honorem Andrei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
atunci nu numai pentru o luptă socială, ci în hotărîrea de a nu accepta desfigurarea umanului. Unii membri ai intelighenției laice au privit în acea perioadă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. în sfîrșit, dacă e angajată spiritual, perspectiva transfiguratoare va constata, desigur, retragerea sensului religios din viața curentă și chiar din cadrele mentale ale individului modern. Dar nu va tematiza doar criza și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Reflecția asupra condiției naturale a umanității l-a condus pe Hobbes la formularea ipotezei că nașterea societății nu este rezultatul sociabilității (cum considerase Grotius, inspirat de Aristotel și de scolastici), ci al unui calcul rațional al individului egoist lipsit de moralitate. Prin urmare, suveranitatea este convențională și nu naturală, ea este instituită de către oameni și nu este o monarhie de drept divin. Spre deosebire de Filmer, Hobbes a susținut că oamenii sunt în mod natural liberi și egali, și că în starea naturală
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de la ordinea lucrurilor și urmând această ordine. Putem afirma, prin urmare, că pentru Locke rațiunea se regăsește în ordinea lucrurilor, ordine voită de Dumnezeu, marcată de sens, comprehensibilă tocmai prin intermediul reflecției. Legea naturală privește în egală măsură ordinea lucrurilor și moralitatea, iar aceasta este descoperirea fundamentală de care este capabil omul înzestrat cu rațiune 45. În această descoperire se află și sursa obligației, termen prin care se înțelege "angajamentul la care ne supune legea"46. Ceea ce ne obligă este o putere
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a lucrurilor. În al optulea eseu, Locke spune că interesul particular nu constituie baza legii naturale. Dacă ar fi fost așa, nu am mai vorbi de obligație, ci de înclinație. De altfel, judecata individuală, mereu schimbătoare, nu poate constitui baza moralității 49. Consecința supunerii la lege este utilitatea. Altfel spus, Locke consideră că legea naturală ne obligă, iar această obligație rămâne în armonie cu scopurile noastre 50. În Al doilea tratat se va afirma că toți oamenii sunt "opera unui omnipotent
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
deplină posesie a puterii și rațiunii, fiind capabil din prima clipă să producă bunurile necesare subzistenței și conservării sale și să-și conducă acțiunile în conformitate cu poruncile legii rațiunii pe care Dumnezeu a sădit-o în el"32. Legea naturală definește moralitatea tuturor acțiunilor umane și a relațiilor sociale, fiind o sursă de drepturi și de obligații perfecte. Dar aceasta nu înseamnă că oamenii nu pot alege să trăiască după altă lege decât cea a rațiunii. În realitate, oamenii se nasc "slabi
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
adăugându-li-se prin legile omenești pedepse recunoscute, pentru a întări ascultarea lor"61. Așadar, legea naturală subzistă în societatea civilă, impunându-se atât poporului, cât și guvernanților, ca o regulă eternă, ca un criteriu unic al raționalității și al moralității acțiunilor și legilor pozitive. Contractul social este moral și rațional numai în măsura în care răspunde exigențelor legii naturale. Prin acest contract oamenii renunță la dreptul de a hotărî singuri ce anume reprezintă dreptatea pentru ei înșiși sau pentru ceilalți, și consimt să
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în evidență că autorul împărtășește într-o anumită măsură presupoziția fundamentală a lui Hobbes. Distincția dintre starea naturală originală și starea naturală decăzută nu modifică mecanismul contractului social, atâta vreme cât "paradisul [a fost] pierdut"80. Faptul că omul natural are simțul moralității și este sociabil nu schimbă nimic din logica utilitaristă a asocierii prin alegere rațională. Când oamenii sunt angajați într-o luptă radicală unii împotriva celorlalți, moralitatea trece într-un plan secundar: starea de război este cea mai bună dovadă că
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
contractului social, atâta vreme cât "paradisul [a fost] pierdut"80. Faptul că omul natural are simțul moralității și este sociabil nu schimbă nimic din logica utilitaristă a asocierii prin alegere rațională. Când oamenii sunt angajați într-o luptă radicală unii împotriva celorlalți, moralitatea trece într-un plan secundar: starea de război este cea mai bună dovadă că, în forul intim, voința omului se revoltă împotriva legii naturale. Deosebirea dintre cei doi filosofi vine din aceea că, în timp ce pentru Hobbes omul este în mod
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]