3,358 matches
-
promisiunea, regele încearcă să păcălească uriașul oferindu-i fiul crescătoarei de păsări, apoi fiul grădinarului: în cele din urmă, uriașul îl duce pe micul prinț în castelul din adâncul vârtejurilor apelor, iar băiatul devine tovarășul de joacă al fetiței uriașului. Morarul din cel de-al doilea basm aude un mic zgomot în lacul de la moară și zărește o femeie frumoasă care se ridică încet în mijlocul apei și-i oferă bogăție și fericire, cerându-i în schimb "ceea ce se va naște în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
culca și pe doi te vei scula". O altă legendă are ca topos moara. Sub titlul De când au oamenii saț. De când se dă de pomană [Niculiță-Voronca] este narată următoarea istorie: după ce Dumnezeu a construit lumea, a făcut și moara cu morar. Însă morarul acela mânca foarte mult. Făcea mămăliga într-un ceaun mare și n-ar fi dat nimănui nimic. Vine un om la moară care n-avea noroc. El i-a zis morarului că vrea să meargă la Dumnezeu să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe doi te vei scula". O altă legendă are ca topos moara. Sub titlul De când au oamenii saț. De când se dă de pomană [Niculiță-Voronca] este narată următoarea istorie: după ce Dumnezeu a construit lumea, a făcut și moara cu morar. Însă morarul acela mânca foarte mult. Făcea mămăliga într-un ceaun mare și n-ar fi dat nimănui nimic. Vine un om la moară care n-avea noroc. El i-a zis morarului că vrea să meargă la Dumnezeu să-l întrebe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
construit lumea, a făcut și moara cu morar. Însă morarul acela mânca foarte mult. Făcea mămăliga într-un ceaun mare și n-ar fi dat nimănui nimic. Vine un om la moară care n-avea noroc. El i-a zis morarului că vrea să meargă la Dumnezeu să-l întrebe de ce el, când slujește, de nimic nu are parte. Ajunge la călugări, le spune că e fără noroc și este sfătuit să se însoare, că poate va avea femeia noroc, ori
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
183835 și 47 birnici, 2 bătrâni și 2 văduve în 185236. Menționăm că în Poleni nu se aflau preoți și dascăli, satul neavând biserică, iar numărul celor stabiliți temporar era neînsemnat; câte un căpătăier din Arama și Belcești și un morar din Gura Văii, ținutul Neamț. Prin natura lor, catagrafiile întocmite de vistieria Moldovei în prima jumătate a secolului al XIX-lea cuprind doar numele capilor de familie, care reprezentau toate categoriile fiscale din satele, târgurile și orașele țării; deci, ca
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
și nici un trai statornic. Căpătăierii au fost menționați pentru prima oară într-o statistică din 1826, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau, în această perioadă de tranziție, cea mai
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Arveragus, pentru a câștiga mâna soției sale, trece prin mai multe probe, în cele din urmă femeia înduioșată îl acceptă; tot pentru a o atrage pe Dorigena, Aurel cântă și dansează, își păstrează tainică dragostea timp de doi ani), a morarului (Avesalon îi dedică serenade înfocate iubitei lui, Alison, sub fereastră) sau a negustorului (Damian suferă cumplit din dragoste pentru Mai până ce îi câștigă mila, îndurarea și grațiile). Cei zece membri ai brigatei Decameronului se comportă în totalitate după ritualurile curtenești
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acesteia sunt cele mai numeroase. Clasele sociale cărora le aparțin personajele sunt la fel de diversificate: regi, prinți, prințese, miniștri de stat, cavaleri, scutieri, stareți, starețe, călugări, călugărițe, preoți, soldați, medici, oameni ai legii, filosofi, studenți, pictori, bancheri, negustori de vinuri, hangii, morari, brutari, dogari, cămătari, trubaduri, menestreli, țărani, servitori, pelerini, jucători, pungași, pirați, poeți, casnice și îndrăgostiți de orice soi.46 Dintr-un total de 338 de personaje, 255 sunt bărbați și doar 83 femei. Clasa de mijloc predomină, cu 140 de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vinovăției masculine, accentuându-se latura senzuală, de atracție irezistibilă pe care femeile o exercită. 84 Uneori violul este perceput mai mult ca o modalitate de răzbunare, cum se întâmplă cu cei doi tineri ce uneltesc, pe drept, împotriva avariției unui morar, în Povestirea logofătului, impietatea care se aduce femeilor fiind minimalizată, mistificată.85 Geoffrey Chaucer stabilește, în cadrul Povestirilor din Canterbury, un raport de echivalență între vocea proprie a personajelor și autoritatea pe care acestea o dețin, așa cum se confirmă din portretizarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
e percepută extrinsec; pentru a te descurca întrun spațiu narativ atât de vast ele sunt necesare.” 576 Dacă realizăm o analiză panoramică a ansamblului Povestirilor din Canterbury sesizăm că doar șase povestiri sunt comice în întreg ansamblul lor narativ (a morarului, a logofătului, a aprodului, a corăbierului, a lui Sir Thopas și a duhovnicului de maici), două alte istorisiri (a fratelui cerșetor și a negustorului) sunt satire care folosesc procedee comice, dar în scopuri vădit moralizatoare. Povestirile „serioase” predomină, în ciuda unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pune mai presus de orice instinctele trupești, urmărește plăcerea, desfătarea, care îi mobilizează valențe ascunse, posibilități nebănuite de preluare a controlului propriei vieți, este o donna demonicata perspicace și hotărâtă să-și îndeplinească planurile, dezideratele. Alison, personajul chaucerian din Povestirea morarului, este, cu siguranță, o femeie care reușește să facă față oricărei situații dificile atunci când dorește, la fel ca și eroinele boccaccești. Soțul femeii, John, nu excelează prin inteligență: „Om gros la teșcherea, dar țărănoi,/ Teslar de meserie”905, însă în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mod real îngrijorat de soarta iubitei sale consoarte. 914 În jurul personajului feminin se desfășoară o adevărată competiție. Neculai și Avesalon sunt cu adevărat pretendenții în această povestire, amintind și de competiția care s-a iscat între pelerini, naratorul istorisirii curente, morarul, ridiculizând tot ceea ce reprezenta l’amour courtois în Povestirea cavalerului, cel care a deschis șirul istorisirilor din cadrul capodoperei chauceriene.915 Fabliau-urile, în a căror specie poate fi încadrată și Povestirea morarului, parodiază limbajul curtenesc, îl fac ridicol: femeile sunt descrise
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care s-a iscat între pelerini, naratorul istorisirii curente, morarul, ridiculizând tot ceea ce reprezenta l’amour courtois în Povestirea cavalerului, cel care a deschis șirul istorisirilor din cadrul capodoperei chauceriene.915 Fabliau-urile, în a căror specie poate fi încadrată și Povestirea morarului, parodiază limbajul curtenesc, îl fac ridicol: femeile sunt descrise ca asemănându-se unor zeițe, poftele trupești precum un fel de adorație divină, frustrarea sexuală ca fatală.916 Donna demonicata apare, după cum a reliefat și naratorul chaucerian, în situații comice, licențioase
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pot urma cursul firesc, în toată intensitatea lor. Giannotto își asumă vina: „am săvârșit păcatul pe care tinerețea îl poartă în firea ei, și care, dac-ai dori să-l lepezi, ar însemna să-ți lepezi însăși tinerețea”929. Fiica morarului din Povestirea logofătului acceptă violul, deși neprevăzutul situației poate fi o scuză pentru reacția benevolă a tinerei. Povestirea apărea și la Boccaccio (IX. 6), de unde se pare că Chaucer a preluat-o și a îmbogățit-o în manieră proprie. Descrierea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
piept,/ Dar păr bălai frumos, ce-i drept e drept.”930 Nu este foarte delicată sau manierată, ci bea bere și sforăie alături de părinții ei, însă își apreciază „asediatorul”, pe diacul Allan, căruia îi mărturisește furtișagul pe care tatăl ei, morarul, îl făcuse. Din nou binele se îmbină cu latura negativă, personajul este o donna demonicata cu unele aspecte pozitive. Naratorul participă, metaforic, la acest viol, pentru că nu-i acordă interes fetei și determină personajul feminin agresat să accepte ce i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să dovedească, asemeni prietenului său, că este capabil de răzbunare, altfel virilitatea și mândria lui aveau de suferit. Violul ilustrează un mod de a-și afirma masculinitatea, de a se impune, John nu ia în calcul integritatea femeii agresate, soția morarului, practică sau aplică o „violență sexuală și o exploatare” 934 . Mama tinerei este violată fără a ști identitatea agresorului, nu consimte cu nimic la acest act, devine, asemeni fiicei ei, un simplu obiect al revanșei masculine.935 Așadar, atât soția
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
au fost colaboratorii mei în traducerea unora din aceste texte. Amintesc aici numele celor care au citit studii reunite în acest volum, formulând observații și sugestii pentru care le rămân îndatorat: Mircea Dumitru, Gheorghe Ștefanov, Theodor Gugiu, Cătălin Cioabă, Eduard Morar. Ca și cu alte prilejuri, m-am bucurat de sprijinul personalului Bibliotecii Facultății, în primul rând al dlui Titus Lateș. Le transmit, și pe această cale, mulțumirile mele. Doresc să-i mulțumesc de asemenea redactorului cărții, dl Dragoș Dodu. Munca
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
din Bârlad. Amintiri despre Tudor Pamfile care a fost îndrumătorul lui: Pamfile a avut o viață patetică. Soția sa voia să‐ l rupă de preocupările lui, pentru o viață modernă. Era foarte amărât. Ea î i spunea mereu: „ai rămas morar ca la Țepu”. A murit la 39 de ani. Toți s‐au 305 mirat că așa de tânăr stingându‐se, a rămas cu o valoroasă operă în patrimoniul național”... G.G. Ursu din „Jurnal literar” ‐ Bârladul odinioară și astăzi. În Vremea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au fost colaboratorii mei în traducerea unora din aceste texte. Amintesc aici numele celor care au citit studii reunite în acest volum, formulând observații și sugestii pentru care le rămân îndatorat: Mircea Dumitru, Gheorghe Ștefanov, Theodor Gugiu, Cătălin Cioabă, Eduard Morar. Ca și cu alte prilejuri, m-am bucurat de sprijinul personalului Bibliotecii Facultății, în primul rând al dlui Titus Lateș. Le transmit, și pe această cale, mulțumirile mele. Doresc să-i mulțumesc de asemenea redactorului cărții, dl Dragoș Dodu. Munca
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o să se întâmple..., zise băiatul și unde îl ridică pe unchiu-său în sus, de-i rămâne căciula agățată în streașină. Măi, tu ești? Ia să te văd la ochi! Ce-ai mâncat, de ești așa de voinic?" (Spiridon Vangheli, Doi morari de-o șchioapă) (h) "Te mai doare nasul, puișorule! întrebă mam'mare. Nu... răspunse Goe. Să moară mam'mare? Să moară! Ad' să-l pupe mam'mare, că trece!" (I. L. Caragiale, D-l Goe...) (i) "Carul apropiindu-se de vulpe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
această carte ca la o enciclopedie pentru copii, fiind considerată prima carte cu imagini adresată celor mici. Ea cuprinde 150 capitole ce acoperă o paletă variatăde subiecte precum: botanica, zoologia, religia sau chiar despre oameni și activitățile lor, etc." (Olga Morar, Un deliciu literar: cartea și revista pentru copii) Teste de limba română Testul nr. 1 Se dă textul: ,,Firește însă că nouă, celor care știu ce-nseamnă viața, puțin ne pasă de cifre! Mi-ar fi plăcut și mie să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Alexandru (1957). Basmele mării. Ilustrații de V. Stümer. București: Editura Tineretului. Mitru, Alexandru (1960). Legendele Olimpului. ilustrații de C. Condacci. Studiu introductiv de Nicolae I. Barbu. București: Editura Tineretului. Mitru, Alexandru (1963). Din marile legende ale lumii. București: Editura Tineretului. Morar, Olga (2011). Un deliciu literar: cartea și revista pentru copiii. Luceafărul românesc. Revistă on-line de literatură și cultură românească. http://luceafarul.wordpress.com/atitudini/actualitate-si-ati tudine-intelectuala/olga-morar-%E2%80%9Eun-deliciu-literar-cartea-si-revista-pentru-copii%E2%80%9C/. Perrault, Charles (1957). Povești. București
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Liberalismul în tradiția clasică, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012. Mommsen, Theodor, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Montanelli, Indro, Roma - o istorie inedită, Editura Artemis, București, 1995. Montbrial, ThierryAcțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003. Morar, Vasile, Morala elementară. Stări, praguri, virtuți, Editura Paideia, www.unibuc.ro. Morus, Thomas, Utopia, Editura Mondero, București, 1998. Muchembled, Robert, O istorie a diavolului. Civilizația occidentală în secolele XII-XX, Editura Cartier, București, 2002. Mullett, Michel, Calvin, Editura Artemis, București, 2007
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
sete de certitudine, cu această notă nouă că eroul, muzicantul Ludwig Holdengraeber, e un evreu, deci un individ rasial neurastenic, bănuitor și analitic. ION CĂLUGĂRU Ion Călugăru se ocupă cu evreimea din Moldova de sus în stare aproape țărănească (cotiugari, morari, hamali, birjari, sacagii, oieri, copii noinari, babe limbute). Hahamii, ceaușii de sinagogă, băiașii de la feredeie și croitorii nu izbutesc să strice imaginea de sat autohton. Numai lumânările ce se zăresc prin case din ulițele pe care trec domoale vitele, bătrânii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
W., "Deconstructing equality-versus-difference: Or, the uses of poststructuralist theory for feminism", în Steven Seidman (ed.), The New Postmodern Turn. New Perspectives on Social Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, pp. 282-298. SILVERSTONE, Roger, Televiziunea în vața cotidiană, trad. de Claudia Morar, Editura Polirom, Iași, 1999. SIM, Stuart (ed.), The Routledge Critical Dictionary of Postmodern Thought, Routledge, New York, 1999. SIMONSEN, Kirsten, "Planning on "Postmodern" Conditions", în Acta Sociologica, Sage Publications, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 33, 1990, pp. 51-62. SMITH
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]