3,559 matches
-
i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul cu odoarele și obiectele de cult necesare. Biserica a fost resfințită pe amplasamentul actual, la 12 aprilie 2009 (în Duminica Floriilor), de către arhiepiscopul Pimen Zainea
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
biserica a fost luată în grijă, păstrare și conservare de Departamentul pentru Monumente Istorice. În anul 1904, arhitectul Theodor Ciocoiu a propus un proiect de restaurare, prin care se renunța total la toate zonele tencuite și purtând urme de pictură murală. Edificiul a fost cercetat în 1910 de către arhitectul Nicolae Ghika-Budești și istoricul Alexandru Lapedatu din cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice, fiind publicate în „Buletinul Comisiunii” descrieri detaliate ale acestuia, însoțite de fotografii. O serie de lucrări de restaurare au fost efectuate după
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
în exterior în perioada 1535-1538, în timpul domniei lui Petru Rareș, după cronologia stabilită de Sorin Ulea. Într-un articol din 1996, cercetătorul Dumitru Năstase a reanalizat o serie de aspecte legate de biserica din Bălinești, el datând momentul realizării picturii murale exterioare imediat după anul 1499, pe baza mai multor fapte: cele de ordin istoric-politic, imaginea bisericii din tabloul votiv în care autorul credea că recunoaște prezența picturii exterioare și prezența scenei Asediul Constantinopolului, pictat sub pisanie. Pisania a fost montată
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
următoarele dimensiuni: lățimea interioară 9 m. ; lungimea interioară 18, 5; grosimea zidurilor 1 m; înălțimea interioară 7, 8 m; iar înălțimea turnului 36 m. Iconostasul este confecționat din lemn. Se află aci picturi și de la biserica veche, dar și picturi murale executate în urmă cu cca. 40 de ani. Dacă biserica veche avea doar un clopot, cea actuală are trei. Cel mare și cel mijlociu au fost luate în Primul Război Mondial de autoritățile austro-ungare, dar la 1929 au fost cumpărate
Biserica ortodoxă română din Sărcia-Sutjeska () [Corola-website/Science/317264_a_318593]
-
ânsămnați: Costandin Cruceriu, Elisaveta, Matei Popescu, George Popescu, Maria Pătru, Mălaielia Sanda, Matei Ilinca ml, George Poroinicu, Ilinca, Nicolae, George, Stanca, Maria, Tauru”". De remarcat lucrările la acoperiș, o refacere a temeliei, un nou înveliș exterior și interior cu picturi murale, precum și repictarea icoanelor. Acest moment important a fost susținut de numeroși ctitori, ce se trag din patru moși/moșii din partea locului: Popești, Florești, Mălăești și Tauru. La ei se referă pisania de peste intrare: "„Anul 1882 octomvrie 8 sau prenoit aceasta
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
de mari dimensiuni, adosată iconostasului. În schimb pe bolta naosului, în medalionul în care este reprezentat Iisus Hristos Pantocrator, în dreapta, jos, este scris anul 1819. Din aceste date se desprinde o concluzie: în anul 1819, zugravul Nicolae a executat pictura murală, iar în anul 1820, cea a iconostasului, încheind, probabil, cu cele două icoane mari din altar, Sf. Ioan Botezătorul, menționată mai sus și Sf. Sava (Destul de ciudată si neobișnuită plasarea acestor două icoane în altar, pe spatele iconostasului). Programul iconografic
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
romană și cu o mai bună cunoaștere a Egiptului - reflectata în decorațiile exterioare, mobilierul, obiectele decorative. Încurajată de gustul unei noi elite nonconformiste, cu Juliette Récamier sau Joséphine Bonaparte, se precizează stilul numit Consulat. Tipic pentru acest stil este pictura murală pe hârtie Zuber, care se găsește în "salle a manger" (sufragerie). Este una din cheile de unitate a care s-a dezvoltat cu întreaga susținere a lui Napoleon I. Consola din sufragerie, cabinetul cu intarsii și incrustații de "ivoire" (fildeș
Château de la Huardière () [Corola-website/Science/317772_a_319101]
-
că nemții și-au făcut în castel cartier general, iar colonelul care a condus baza l-a admirat pentru frumusețea, simetria perfectă și puritatea liniilor arhitecturale și nu a lăsat să fie distrus, astăzi castelul pastrând vitralii de origine, pictură murală Zuber în sufragerie, stucaturi și fresce ce încântă privirea. Printre proprietarii acestui castel se numără André Malraux, jurnalist și istoric, și cantautorul , iar cel de la care Angela Crăciun l-a cumpărat este un renumit expert parizian, Jean Renoncourt, vecin și
Château de la Huardière () [Corola-website/Science/317772_a_319101]
-
la sud). Catapeteasma este din lemn de tei, sculptat cu ornamentații florale, iar unele icoane pictate în ulei, în stil neo-bizantin, datează din secolul al XVII-lea. Cu prilejul reparațiilor radicale din 1913 un pictor anonim a executat o pictură murală în tempera, care a constat doar din câteva scene pe pandantivi și în emisferele calotelor. În prezent, ea este deteriorată și ștearsă, păstrându-se doar chipul Maicii Domnului îndurătoarea de pe calota din pronaos. Biserica păstrează câteva obiecte de cult de
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
1805. Icoana Maicii Domnului, realizată de un pictor necunoscut pe vremea mitropolitului Gavriil Callimachi, are în partea de jos, la mijloc, umătoarea inscripție: ""Pomenește Doamne pe robul tău Gavriil arhiereul"". Pereții interiori sunt pictați în frescă în stil neobizantin. Pictura murală a fost realizată în perioada 1997-1999, de către profesorul Vasile Buzuloiu și ucenicii săi. Ea impresionează prin abundența și frumusețea imaginilor. Pe peretele vestic al pronaosului este reprezentată scena Judecății de Apoi. În afară de scenele biblice și de figurile sfinților (în principal
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
O centrală termică de perete, cunoscută și sub denumirea de centrală termică murală sau cazan mural, este un cazan montat pe un perete sau într-o nișă puțin adâncă din perete, destinat producerii de agent termic necesar încălzirii și a apei calde de consum pentru o locuință individuală, Dacă aceste cazane sunt destinate
Centrală termică de perete () [Corola-website/Science/318312_a_319641]
-
O centrală termică de perete, cunoscută și sub denumirea de centrală termică murală sau cazan mural, este un cazan montat pe un perete sau într-o nișă puțin adâncă din perete, destinat producerii de agent termic necesar încălzirii și a apei calde de consum pentru o locuință individuală, Dacă aceste cazane sunt destinate numai producerii de
Centrală termică de perete () [Corola-website/Science/318312_a_319641]
-
în care se pot amplasa coșuri ventuză. Mulți dintre fabricanții de centrale termice evită discutarea acestor probleme declarând că produsele lor se adresează locuințelor individuale, nu blocurilor de apartamente. În România, în anii 2010 și 2011, piața de centrale termice murale de apartament a fost de aproximativ 135.000 unități, cu o valoare totală de 75 de milioane de euro.
Centrală termică de perete () [Corola-website/Science/318312_a_319641]
-
sale de mari dimensiuni cu tematică socială și antimilitaristă. 1924 Se înscrie în Sindicatul Artelor Frumoase. 1926 Participă la Salonul oficial din București. 1927 Expune din nou la Salonul oficial. Lucrează la schițele "Monumentului Unirii" și la proiectul unor picturi murale pentru Camera de Comerț din Timișoara (lucrări nefinalizate, rămase în stadiul de proiect). 1932 Din acest an și până în 1943 merge în fiecare vară la Baia Sprie unde pictează peisaje. 1933-1934 Este numit profesor la "Școala de Arte Frumoase din
Aurel Popp () [Corola-website/Science/319571_a_320900]
-
se pătrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unități de boltire în segment de arc de cerc, un naos îngust și altar. Iconostasul, mobilierul și stranele au fost realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească. Pictura murală a fost realizată de pictorul Costin Petrescu în tehnica "„al fresca”" (frescă) și se înscrie în spiritul iconografiei tradiționale. De o parte și de alta a intrării, apar portretele suveranilor României Mari, Regele Ferdinand I Întregitorul și regina Maria. În timpul
Catedrala Încoronării din Alba Iulia () [Corola-website/Science/319124_a_320453]
-
gastric și laxativ. În prezent, se comercializează 26 de medicamente care conțin carboximetilceluloză. În chirurgia generală și ginecologică se folosește în siguranță și cu eficacitate o membrană bioresorbabilă, constituită din acid hialuronic și carboximetilceluloză. În activitatea de restaurare a picturilor murale, una din lucrările premergătoare lucrărilor de conservare a structurii constă în protejarea picturii cu foiță japoneză și carboximetilceluloză. În cadrul laboratorului de restaurare al Muzeului Național al Unirii, în cazul unor piese din fier puternic deteriorate s-a aplicat aceeași metodă
Carboximetilceluloză () [Corola-website/Science/319204_a_320533]
-
foști clăcași, înpropietăriți prin reforma agrară a lui Alexandru Ioan Cuza de la 1864. Acest fapt oglindește și clarifică odată în plus efortul depus în acele vremuri de aceste două comunități de a se ridica și afirma social și cultural. Pictura murală păstrată la interior, opera pictorului călător Ioan P. Leuleanu, marchează de asemenea o delimitare clară față de tradiția bizantină. Pictată într-o manieră neoclasică, se remarcă îndeosebi prin efortul de a reda cât mai natural figurile umane. Este de reținut tabloul
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, valoros monument istoric, datează din anul 1671. Pe portalul ușii de la intrare a fost incizată inscripția: "„văleat 1671 i cra[li]e Arde[a]lu c[r]aiu Mihai Apafi”". Păstrează urme din pictura murală, realizată la o dată necunoscută. A fost restaurată în anul 2000. În anul 1658 satul avea preot, ceea ce presupune existența unui lăcaș de cult anterior. Biserica este împărțită în pronaos, naos și altar dreptunghiular, decroșat. Dimensiunile monumentului sunt modeste. Pereții au
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
în cazul în care ar fi pus orașul în pericol. Din acele vremuri provine numele, Turnul Trompeților. În turn a fost reținut Vlad Țepeș în anul 1476, după conflictul cu regele Matia Corvin. Pe pereții interiori pot fi admirate picturi murale executate în sec.XIV-XV. Altarul este compus din trei părți, iar triptichonul a fost realizat în 1480. Picturile acestuia reprezintă suferințele lui Isus. Cel cu imaginea lui Isus crucifiat, sub brațul drept se poate oberva imaginea Vienei, fapt prin care
Biserica Sfânta Margareta din Mediaș () [Corola-website/Science/315512_a_316841]
-
spațiu plin de frământări. În mod asemănător altor artiști ca Nicolae Tonitza, Theodor Pallady și Ștefan Luchian, pictorul a fost angrenat în zugrăvirea unor lăcașuri de cult ortodoxe. Astfel, el a pictat Biserica din Drăcșani, Teleorman și a restaurat pictura murală executată de Gheorghe Tattarescu la Biserica Oțetari din București (vezi secțiunea Controverse, incertitudini). Acest pictor a fost cel mai devotat și mai dotat dintre artiștii români din primul deceniu al secolului al XX-lea, în contribuțiile pe care le-a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a fi monumentale și sublime în stilul lui Edward Burne-Jones, Gustave Moreau, Arnold Böcklin sau Puvis de Chavannes. Apcar Baltazar l-a denumit pe cel din urmă "divinul" și l-a considerat a fi un geniu în viață, admirând decorațiile murale pe care Chavannes le-a făcut la Sorbona și la Pantheon. Avea și reproduceri după aceste picturi și exclama adesea privindu-le: "... artă superioară, artă simțită, gândită de un cap superior, o fire distinsă". Analizând opera lui Baltazar și pe
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
spațiu plin de frământări. În mod asemănător altor artiști, ca Nicolae Tonitza, Theodor Pallady și Ștefan Luchian, Apcar Baltazar a fost angrenat în zugrăvirea unor lăcașuri de cult ortodoxe. Baltazar a pictat biserica din Drăcșani, Teleorman și a restaurat pictura murală executată de Gheorghe Tattarescu la Biserica Oțetari din București (vezi secțiunea Controverse, incertitudini). Pictorul Baltazar s-a documentat temeinic înainte de a aborda zugrăvirea în frescă, fiind un studios înveterat; el a cercetat amănunțit nu doar vechile așezăminte românești, ci și
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
acestea se poate observa atenția pe care el a acordat-o motivelor ornamentale pe care a intenționat să le utilizeze în viitoarele sale creații artistice. Fiind trimis de Ministerul Instrucțiunii la Mănăstirea Hurezi, el a fructificat pe deplin caracteristicile picturilor murale pe care le-a studiat la fața locului. Amplul studiu monografic intitulat "Frescurile de la Hurezi", bogat ilustrat, urma să fie publicat în trei părți în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". A publicat prima parte, partea a doua și a treia însă
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de restaurare ale monumentelor istorice. El s-a poziționat împotriva înlocuirii frescelor tradiționale bisericești cu imaginile fasonate după moda cea nouă a sfinților chipeși, care nu sunt autentici românești și care nu au nici măcar un caracter decorativ specific unei picturi murale. Artistul a militat pentru păstrarea și îmbogățirea tradiției românești, criticând vehement toate intervențile neadecvate la restaurarea vechilor ansambluri de pictură murală, așa cum a fost de exemplu la Biserica Zlătari din București. El a atras atenția că, tradiția nu înseamnă preluarea
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a sfinților chipeși, care nu sunt autentici românești și care nu au nici măcar un caracter decorativ specific unei picturi murale. Artistul a militat pentru păstrarea și îmbogățirea tradiției românești, criticând vehement toate intervențile neadecvate la restaurarea vechilor ansambluri de pictură murală, așa cum a fost de exemplu la Biserica Zlătari din București. El a atras atenția că, tradiția nu înseamnă preluarea unor elemente caracteristice exterioare - cum sunt motivele populare de pe cusături sau crestăturile din lemn și plantarea lor "talequale" în pictură sau
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]