73,760 matches
-
aptitudine. Cine n-are nici o aptitudine, poate avea prestanța inocentă a materiei prime, căreia pare a nu-i reveni nici o obligație. * "Toate originile sînt secrete" (Amiel). * În ochii de sticlă sfărîmați ai păpușii, cerul geme întocmai ca-n ochii adevărați. * Murind, te vei legăna pe imensitatea de ocean a celor pe care nu le-ai scris încă. * Micile erori scutesc adevărul a degenera într-o perfecțiune mortificatoare. Sînt factorii neomologați ai întreținerii lui. * "Orice critică revine la a spune eu nu
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
alții, recte în dependența ta de alții, ca de un drog. * De la un moment al existenței te pomenești imitîndu-te pe tine însuți. Îți ești propriul discipol, propriul epigon. Te moștenești pe tine însuți, fără a-ți da seama cînd ai murit. * Nici o lumină nu e atît de intensă încît să nu-i îngăduie întunericului să-i dea tîrcoale. Dramatismul atît de uman al oricărei lumini. * Există nu numai o vocație ascensională, ci și una a căderii. Păcatul presupune talent. Infernul e
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
nostru electiv redus la cîteva zeci de mii de alegători, țăranii (90% din populație) fiind cu toți excluși, ei avînd "dreptul" să voteze indirect. Ruptura dintre cei doi frați politici (fuseseră și masoni) s-a realizat încă prin 1883-1884, Rosetti murind în 1885, iar Brătianu în 1891. Semnificativ e apelul lui Rosetti încă din 1850, cînd era un generos radical impenitent și cam socialist utopic. M. Kogălniceanu a fost printre oamenii începutului o personalitate strălucitoare. Marile sale împliniri sînt legate de
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
Deputaților, independența țării. Dar o personalitate politică n-a mai fost, dintre pașoptiști muntenii I.C. Brătianu și C.A. Rosetti devenind capii Partidului Liberal (în stare nascendi) și, apoi, din 1875, ca organism politic atotputernic, pe cînd Kogălniceanu, care a murit în 1891, a trebuit să se mulțumească cu roluri subalterne de ambasador sau de deputat ori senator. Rolul de prim ordin l-a avut, totuși, I.C. Brătianu. Kogălniceanu, om politic lucid, s-a pronunțat constant pentru europenizarea țării și, ca
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, sub domnia lui Alex. Ioan Cuza, i-a rămas fidel și după detronare, probozindu-i, în articole vitriolante, pe conjurații care au pregătit și provocat abdicarea. Din păcate, mintea i s-a întunecat și a murit, uitat, în 1872, fără a-și fi putut realiza potențialitățile. Dar vremea a trecut și apare în prim-plan P.P. Carp, pe scena vieții politice, prin 1870-1871. S-a remarcat de îndată ca om politic proeminent, contribuind - împreună cu Lascăr Catargi
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
Brătianu. (Pe acestea le și reproduce dl Ioan Adam în ediția sa.) A fost cîntecul de lebădă al strălucitului om politic P.P. Carp care, după ce a fost, în Consiliile de Coroană din 1914 și 1916, împotriva alianței cu Antanta, a murit supărat în 1919, după ce a declarat că "România are atîta noroc încît n-are nevoie de bărbați de stat". Dl Ioan Adam are dreptate cînd stăruie că Al. Marghiloman, alt om politic conservator, n-a fost, în timpul primului război mondial
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
Trecînd, din lipsă de spațiu, prea repede la personalitățile interbelice, să amintesc, mai întîi, de personalitatea lui Al. Vaida-Voevod. (Asta pentru că, o spun din nou, lipsește de aici un capitol închinat lui Ionel Brătianu, totuși, pînă în 1927, cînd a murit, a fost regele neîncoronat al României, guvernînd cînd și cum voia). Vaida-Voevod, dintre ardeleni, a fost omul politic cel mai maleabil, știind să repare, la Conferința de pace de la Paris, ceea ce Brătianu, neacceptînd neînțelegător statutul de garantare a dreptului minorităților
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
Unul din cei mai mari poeți pe care i-a avut România, a murit în condiții neelucidate încă, în urma unui linșaj mediatic. Pe 29 ianuarie 2008, cei de la Newsin au fost primii care au intoxicat presa cu informații calomnioase, precum că Cezar Ivănescu ar fi primit Decizie emisă de CNSAS, de fost colaborator al
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
făcuse niciun control pentru a se vedea cauza înrăutățirii sănătății. Pe 24 aprilie 2008 s-a hotărât transferul cu elicopterul SMURD la București, care și acesta a venit cu patru ore întîrziere. Seara, după ora șase, poetul Cezar Ivănescu a murit la Spitalul de Urgență Floreasca, București, unde se constatase un diagnostic diferit față de cel pus la Bacău. Cezar Ivănescu a deschis, atât cât a putut, ușile către toți cei ce arătau talent, dedicație și pasiune, indiferent de stil, voce lirică
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
cu care puteai discuta pe îndelete, fără să-ți spună că trebuie să se ducă la celălalt sau celelalte servicii ale lor fiindcă altfel n-au nici cu ce-și plăti întreținerea la bloc? Cam cu un an înainte de a muri, Mircea Ciobanu mi-a spus un lucru cutremurător, că i s-a întîmplat să nu aibă ce pune pe masa familiei din cauză că și-a respectat condiția de scriitor și de editor. E adevărat că pe vremea aceea era cunoscut și
Unde semnează scriitorul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16401_a_17726]
-
faimă. în mod surprinzător, și după 1989 dicționarul s-a împotmolit în tot felul de dificultăți, astfel încât până în prezent nu au apărut decât două din cele patru proiectate volume ale sale. Doi dintre coordonatori - Mircea Zaciu și Marian Papahagi - au murit. Iar necesitatea de a aduce la zi informațiile de ordin bio-bibliografic a complicat și mai mult situația (cum să-i mai strângi la un loc pe cei șaizeci și doi de mușchetari ai muncii în bibliotecă după douăzeci de ani
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
și mari, și, în cîteva minute, scotea fila înnegrită. George Macovescu spunea că Mircea Grigorescu s-ar fi descurcat și în Sahara, cocoțat într-un palmier din vreo oază, cu mașina lui de scris pe genunchi. în ziua cînd a murit, abia ne despărțisem, eu rămînînd pe Bulavardul Kiseleff, la Uniunea Scriitorilor (în clădirea sediului central de astăzi al PDSR), iar el, ducîndu-se acasă. Mașina redacției l-a lăsat în Piața Amzei și s-a întors după mine (deși redevenisem colaborator
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
Mașina redacției l-a lăsat în Piața Amzei și s-a întors după mine (deși redevenisem colaborator extern, mai profitam de ea). Stam să plec și mă pomenesc cu Vasile Băran, colegul nostru de redacție, foarte tulburat, strigînd că a murit Mircea Grigorescu. N-am crezut la început. Prea nu trecuseră decît cîteva zeci de minute de cînd ne spusesem la revedere, în poarta Uniunii. Era, din nefericire adevărat. Făcuse, probabil, un stop cardiac în timp ce negocia prețul unui kilogram de mere
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
protagonist în producția românească realizată în 1978 de Doru Năstase, film neignorat de bogata filmografie specializată. Cînd în 1992, Francis Ford Coppola face și el apel la romanul lui Bram Stoker pentru o liberă ecranizare subsumată motto-ului "Dragostea nu moare niciodată", cronicarul de la Time a lansat o supoziție care, iată, nu s-a adeverit. Intrînd în joc, Richard Corliss spunea: "Acest film savuros redă personajului noblețea pentru a-l lăsa să se odihnească în pace". La sfîrșit de veac, în
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
bune - mai e puțin și se face anul - de cînd au fost aleși. Primarul general al Capitalei a dat un ordin, să nu mai apară căruțe în București, fiindcă strică fasonul orașului. Nu l-au respectat decît căruțașii care au murit între timp, ceilalți străbat liniștiți Bucureștiul și le dau cu tifla polițiștilor pe care îi invită să le confiște caii, fiindcă n-au cu ce plăti amenzile. Care e problema? Să li-i confiște! Dar oile care vin să pască
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
Brumaru Giuseppe Verdi înceta din viață la Milano, la ora 3 dimineața, în ziua de 27 ianuarie 1901, după o săptămână în care Italia încremenise în așteptarea sfârșitului iminent al marelui ei Om. Dincolo de Canalul Mânecii, la Osborne, în insula Wight murea tot pe atunci Victoria, suverana Angliei, a Irlandei și împărăteasa Indiilor. Pentru italieni (și nu numai), finalul "erei Victoriene" - cu toată încrengătura ei de semnificații - era un eveniment previzibil, oricum șters de vuetul mulțimii îndoliate adunate în capitala Lombardiei. Stare
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
fi înfrîntă, după cum estimăm, ce ne vom face? Singura șansă pe care o avem este să ne sustragem și să rezistăm de acum înainte exigențelor Reichului. Ungurii au fost mai deștepți decît noi. Să le imităm viclenia. N-o să mai murim pentru Hitler".) Știa, chiar de la regina-mamă Elena, de tratamentul umilitor aplicat de Antonescu Palatului Regal și era mereu în conciliabule cu Maniu, știind bine de strădaniile șefului respectat al opoziției, deși în 15 mai 1942 i se părea că aliații
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
temporal sau cultural. Reținem talentul autorului de a mânui camera de luat vederi epice realizând un valoros rapel de prim-planuri și planuri lungi în Bătrâna. Dacă Generații este o plângere obiectivă despre destrămarea relațiilor părinți-copii, a casei bătrânești ce moare odată cu părinții abandonați, Trenul este o bijuterie înlăcrimată despre stingerea unei bătrâne. Ion Neșu, Zi de toamnă cu cal, Galați, Ed. Scripta, 2000. 142 pag.
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
la București, grație omeniei unor militari români în retragere care l-au luat sub protecția lor - constituie momente de sfîșietor tragism. În următoarea etapă, Matei Gall face cunoștință cu viața sub regimul comunist pentru a cărui înfăptuire fusese gata să moară. În locul libertății visate, trăiește într-o permanentă tensiune și nesiguranță, este tot timpul suspectat de Securitate (cum de ai scăpat, nu cumva ai ajuns la o înțelegere cu SS-iștii?), amenințat în orice clipă cu arestarea. Și el știa ce
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
împușcare pînă la jupuirea de viu și tragerea în țeapă; genocidul khmerilor roșii din Cambodgia cu peste 2 milioane concetățeni uciși; last but not least, cel stalinist: "Între anii 1935-40 au fost arestați 19 milioane de oameni dintre care au murit aproximativ 7 milioane [...]. Din ordinul lui Stalin au fost uciși 110 din totalul de 138 membri ai CC ai partidului leninist", etc. etc. etc. De unde concluzia autorului că deși "Holocaustul și gulagurile sunt prin amploare exemple unice și incomparabile în
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
care au alterat o gîndire curată. Străbat în unele pagini ale sale accente de mîndrie și admirație (netemperată de nici un strop de ironie) cînd descrie fanatismul, pentru mulți dintre noi de-a dreptul rizibil, al tovarășilor lui de detenție care mureau "cu numele PCR pe buze". O carte densă, pasionantă și zguduitoare, chiar dacă autorul ei rămîne, în pofida lucidității sale, un optimist în căutarea de noi Utopii pentru omenire.
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
nici nu am urmărit acest lucru în mod conștient. Mergi unde te duce gândul, te supui cerințelor narațiunii. Cartea în carte, de pildă, e un mod de a stabili un dialog dramatic între personajele în viață și cele ce au murit, între trecut și prezent, lucru care nu se poate petrece ca atare, evident. Poate că în Waterland impresia de amestec reflectă ambiția mea de la acea vreme. Era al treilea roman pe care îl scriam, simțeam că e vremea să risc
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
ceilalți. O tensiune care face din fiecare dintre membrii acestei grupări potențiale personaje de roman. Dar și o tensiune fertilă ca temă de reflecție, de problematizare, ca mod de a înțelege însăși misiunea intelectualului în societatea civilă. Lionel Trilling a murit în 1975 cu reputația de a fi fost poate cel mai important critic literar american al secolului. A lăsat în urmă cîteva cărți fundamentale, între care Beyond Culture și The Liberal Imagination, laolaltă cu nenumărate eseuri literare despre mai toți
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
să mai depășească, - veșnică pomenire!" Bran, 13 Oct. 1975, din Scînteia, Faptul divers, deși se scrie și azi cu același sadism inept: Gîștele din Frumusita. "Dacă odinioară gîștele au salvat Capitoliul,"... așa și pe dincolo, ca să se afle cum a murit stăpîna lor, Tudorița Bigu.
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
e totodată frică de zmee, se teme că ar putea-o rufa, ridicînd-o pînă la cer și rătăcind-o în nori. Iar țigăncușa dispare într-o bună zi, dusă cu forța într-un lagăr de exterminare a țiganilor, unde va muri fie arsă, fie gazata, în oricare din cazuri sfîrșitul ei fiind legat de un element care se scurge, alunecă, se pierde în înălțimi, întocmai ca zmeul pe care il fură cerurile. O singurătate prea zgomotoasă e un roman conceput în
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]