3,700 matches
-
apare multiplicarea celulară haotică, cancerul. Dar În condiții normale, noile organisme au limitat multiplicarea la anumite zone și momente, ambele legate, așa cum se știe, de creșterea organismului și de compensarea pierderilor de celule spre exterior. De fapt, orice celulă e nemuritoare, iar pierderile de compensat se referă la un fel de eroziune a pielii ori epiteliului tubului digestiv, ambele cazuri implicând un contact cu mediul exterior. Pentru plantă, pierderea e legată doar de exfolierea scoarței. De aceea, animalul matur păstrează În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să privim la perioada dinaintea dictaturii comuniste, când tradițiile patriarhale din lumea satelor noastre erau simple și curate, bazate pe muncă cinstită, pe omenie, pe respect reciproc și pe credința în Dumnezeu. Îmi amintesc cu emoție și cu evlavie de nemuritorul cântec al lui Dan Spătaru „Țărăncuță, țărăncuță, cu bujori în obrăjori...”. Este impresionant tabloul satului românesc de altă dată, cu oameni harnici, cu tineri care se îndrăgostesc sincer și curat, și care în cel mai frumos și mai cinstit mod
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
dulce ce ne înfrățește Niciodată nu va fi uitat Căci în el se-ascunde și trăiește Tot ce-i mai frumos și mai curat Pe câmpie și în munți răsună Glasul vitejesc clocotitor Care toate inimile adună Pentru un destin nemuritor El este goarna ce n-o auziți Și spune tuturor ce-i despărțiți Refren: Tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri Oricât vom îndura jurăm să fie așa Căci tot ce-i românesc nu piere Și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
există în vocabularul sufletesc universal un cuvânt intraductibil precum “dorul” de plaiurile natale, este bine să se știe că genialul Enescu i-a descoperit sensul arhaic originar și farmecul particular pastoral în melosul modovenesc pe care l-a transpus în nemuritoarele sale partituri. Curajul de a “topi” dorul într-un Preludiu la unison în debutul unei tumultoase suite simfonice autohtone a uimit acum un veac o lume întreagă, incapabilă să descifreze “secretul” ideii care ascundea dorul plăieșului moldovean din Livenii Dorohoiului
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Cernăuți în 1871. Important este faptul că aceste formații artistice s-au folosit în prezentarea pieselor naționale de tricolorul românesc, înlesnind astfel, popularizarea acestui simbol național. La o reprezentație în Cernăuți, artistul Vlădicescu a cântat: „Dulce Bucovină, veselă grădină”, versuri nemuritoare ale lui Vasile Alecsandri puse pe note de compozitorul Carol Miculi. Turneele acestor formații teatrale românești au avut rezonanțe largi în viața culturală a Bucovinei. Sălile de spectacole erau arhipline și entuziasmul oamenilor de nedescris. T.V. Ștefanelli care atunci era
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
de aici și de pretutindeni, - această credință s-a spulberat! Convalescențe Toate aceste mizerii erau însă infinit multiplicate și de cele pe care le înduram pe plan profesional... În lipsa titularului nostru de măiestrie - Victor Iliu, veșnic ocu pat cu realizarea nemuritoarelor sale opere cinematografice -, fuseserăm dați pe mâna schizofrenicului și istericului Mircea Săucan, care ne tortura din toate punctele de vedere, mai cu seamă fizic. Educat la frumoasa școală sovietică a „trăirii în rol“, ne obliga pe noi, cei peste patruzeci
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
peste tot! Mă tot frământ și mă tot zbucium să găsesc obiectul sau lucrul care mi-ar permite să mă prezint onorabil în fața Ta fără "a da cinstea pe rușine", după cum ar spune Nică al lui Ștefan al Petrei Ciubotarul nemuritorul creator al povestirii " Capra cu trei iezi". Pe de altă parte, Doamne, mi se pare deplasată rău, chiar condamnabilă inițiativa Ta cu peșcheșurile și cadourile astea obligatorii. Eu, în naivitatea mea, am crezut că Tu, care ne-ai făcut, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
un transport de combustibil solid. Da, da! Cred că am găsit exact cadoul pe care-L meriți pentru grija Ta permanentă față de noi, pentru "iubirea" Ta năvalnică față de lutul pe care L-ai însuflețit dându-i viață prin răsuflarea Ta nemuritoare. Desigur că nu-Ți trece prin gând ce-Ți voi oferi, însă surpriza va fi cu atât mai mare și mai impresionantă. Iată: este vorba de un sac de bălegar de vacă uscat, căruia pe-aici i se spune tizic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
păr bălai? Ah, Doamne! Era atât de timid, de sfios și de pămpălău, încât mergea ca un îngrămădit privind în jos, cu limba-n dinți și cu fălcile-ncleștate, neîndrăznind o apropiere suspicioasă față de juna libelulă, prima și penultima lui iubire nemuritoare...! Și-ntr-o fină discordanță Cu priveliște sonoră Merg așa cam la distanță El major și ea minoră." (G. Topîrceanu) "Când eram pe Ialooo...." Nu, nu se mai puteau abține, degeaba! Cântecul ăsta le răscolea cele mai intime și profunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sângerânde, sfâșiați sălbatic de mușcăturile câinelui turbat, milițienii, riscându-și neprețuita lor viață, au reușit, în cele din urmă, să le vină de hac. Un act curajos, de rezistență istorică, având corespondent doar în bătălia spartanilor de la Termopile, conduși de nemuritorul rege Leonidas. Un act de jertfă pe altarul patriei. Extraordinar! Cu adevărat niște eroi! Salvatorii patriei! Statul și guvernul vor lua urgent măsuri și vor aloca fondurile necesare pentru realizarea unui monument ecvestru de bronz în mărime naturală, așa ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de bâlbâiala supărătoare, exersând în acompaniamentul vuietului valurilor marine cu pietricele în cavitatea bucală. Spectacolul era pitoresc, inedit și cu totul extraordinar. Se reedita, la altă scară, în alt timp astronomic și cu alți interpreți, aceeași piesă celebră, impresionantă și nemuritoare. Spectatorii știau ce va urma: ei îndeplinind rolul corului din marile tragedii ale antichității elene. Se uitau cu atenție, fiind numai ochi și urechi la talentul oratoric al mesagerului, la discursul pătimaș, convingător și mobilizator care se adresa lor, celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
năvalnice valuri de hematii în circuitul sangvin. Cum de nu-mi dădusem seama? Extraordinar! Era atât de simplu! Doamne, Doamne! Și într-un elan de autoapreciere binemeritată, într-un grav acces de ipohondrie, era cât pe ce să mă consider nemuritor asemenea lui Nero, pentru uluitoarea mea descoperire; însă, precum vedeți, n-am făcut-o dintr-un adânc spirit de modestie, eu mulțumindu-mă să repet de trei ori celebrul cuvânt rostit de grecul Arhimede în momentul descoperirii principiului vaselor comunicante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Austerlitz și mărețe fresce animate ale secolului lui Talleyrand - în tot acest timp câțiva oameni, tot de pe lumea asta, își bat capul să afle cui i-a scris Beethoven la 6-7 iulie 1812, din Töplitz, scrisoarea - numită între specialiști - „către nemuritoarea iubită”. Nu se știe nimic precis. De curând, doctorul Schmidt Görg a răsturnat teza Massin-Katznelson conform căreia femeia ar fi - în cazul cel mai puțin improbabil - Josephine von Brunswick. Alți specialiști consideră că nici Schmidt-Görg nu e convingător - căci, zic
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de la 6 Martie 1945 și până azi? Un secol? Un mileniu? Uneori am sentimentul că a fost ieri, alteori această filă de calendar, în chenar de aur, mi se pare a se așeza lângă marile date istorice, sub un sigiliu nemuritor de glorie.“ („Istoria în inimile noastre“, Gazeta literară, 10 martie 1960) „Ar însemna din partea mea o trufie nemărginită să încerc să dau aprecieri de ordin axiologic acestui document; țin, mai de grabă, să vă comunic câteva stări de sentiment. Am
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
că trăim glorioasele momente ale «Epocii de aur», timp al marilor înfăptuiri socialiste în climatul căruia toate artele își găsesc cu prisosință terenul viu de românească sevă creatoare. Din darurile ei își extrage forța creatoare întreaga noastră artă, creând opere nemuritoare, complexe și reprezentative, demne de această strălucită «Epocă de aur» pe care, cu îndreptățită mândrie, o numim «Epoca Nicolae Ceaușescu». Ele sunt semnele unui timp ce va rămâne în viitor ca momentul crucial al pășirii României în marea familie a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
postbelică, din care ultimele două decenii vor fi desemnate de istoricii literari viitori drept Epoca Ceaușescu.“ („O înaltă apreciere, un generos îndemn“, Flacăra, 30 noiembrie 1984) PITUȚ Gheorghe „Căci el stă-n sufletul mulțimii Ca un neobosit izvor În muntele nemuritor Dând ritm oceanului de inimi.“ („El stă în sufletul mulțimii“, Scînteia, 26 ianuarie 1982) PLĂMĂDEALĂ Antonie „Pentru toată această libertate, cu asentimentul reprezentanților cultelor prezenți aici, aș dori să asigur plenara de sentimentele noastre patriotice și unanime de recunoștință față de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de-oțel când trec incandescente, iar gândul ni-i la El. Un abur e pământul, deși ne-aflăm-n ianuar, când îi privim portretul iradiind a jar. Curg râurile molcom, se iscă o văpaie, oricând din balsamul zilei desprind pe chipul Lui nemuritoare semne săpate în statui și le adun cum raze pătrund biruitoare în patria cea nouă scăldată-n nimb de soare.“ („Omul nemuritor“, Contemporanul, 22 ianuarie 1982) „A fi revoluționar în truda vie A bobului zvârlit cu asprul har, A scoate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
iradiind a jar. Curg râurile molcom, se iscă o văpaie, oricând din balsamul zilei desprind pe chipul Lui nemuritoare semne săpate în statui și le adun cum raze pătrund biruitoare în patria cea nouă scăldată-n nimb de soare.“ („Omul nemuritor“, Contemporanul, 22 ianuarie 1982) „A fi revoluționar în truda vie A bobului zvârlit cu asprul har, A scoate minereu, a sta ca-n glie La fluviul de oțel curgând prin jar, Ea răspunde țării spre mai bine Bărbatului de rază
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
acesta din urmă, se circumscrie ideologiei marxist-leniniste a partidului nostru, o ideologie care implică, în primul rând, creativitate.“ (Convorbiri literare, ianuarie 1978) COSMA Mihail „Al României - hronic, viu pe zare Și comuniștilor - de aur - promotor, Să-l dăltuim cu har nemuritor!“ („Marea insurecție“, Orizont, 22 august 1975) COSTACHE Maria „În acest important moment de istorie românească, comuniștii de la ziarul România liberă și de la revista Magazin dau expresie angajamentului lor solemn, pe care și l iau în fața partidului, a secretarului său general
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu chipul pururea senin. Cu-ntreg poporul și partidul, ce-n lupte dârze s-au jertfit, Tu faci un singur trup și suflet, întruchipând un monolit. Și gestul Tău, din orice clipă, e a poporului voință Și chipul Tău simbolizează nemuritoarea lui ființă!“ („Tovarășului Nicolae Ceaușescu dedicație“, Tomis, 25 ianuarie 1973) SECELEANU Eugen, prozator „Omenirea știe astăzi că datorită revoluției organizate și conduse de PCR, România își scrie și într-un fel își rescrie parcă istoria. Este teribil de emoționant să
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de speranță, povață Într-o odaie albă și senină ce se cheamă România. N are vreme să-l cuprindă nostalgia, Dreaptă e balanța libertății, Către prieteni ușa larg deschide, Brațele deschide El, dreptății.“ („La aniversare“, Steaua, ianuarie 1978) UDREA Dumitru „Nemuritor e timpul în care ne includem Prin razele de soare numite libertate Și ca o stea ce arde în visurile noastre Răsare comunismul pe cerul din cetate.“ („Țara în august“, Luceafărul, 20 august 1977 ) URECHE Damian „Un singur crez avem
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
asta și e. Dar con textual ea este o palmă dată, în sens avangardist, literaturii. Gioconda cu mustăți a lui Duchamp e o tîmpenie din cele de care-s pline căr țile de școală, dar cît de semnificativă, cît de nemuritoare tîmpenie ! Ce șansă uriașă pentru Gioconda ! La fel, Daniel Abagiu este reversul celor mai multe personaje mas culine din literatura noastră modernă, un anti-macho, un anti -Don Juan. În loc de viața plină de semnificație a eroilor lui Preda, Breban, Buzura (nu mai vorbesc
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
altfel, așa de simplu și evocator. Ce naiv și vulgar pare celor de azi materializmul acesta! Ce departe e de noile concepțiuni asupra constituțiunii materiei! Pe vremea lui Büchner: Energia? Simplă proprietate a materiei. Lumea, viața, mișcarea? Materie, numai materie, nemuritoare, eternă. Astăzi: Dezagregată, pulverizată, materia a încetat nu numai de a avea importanța de altădată, dar chiar de a avea o existență proprie. Materia? Dar nu mai există materie. Nu există decât energie. Atomul e un mic univers, format din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Încrederea cu care va pronunța cuvintele. Dar Încă nu știe că aproape fiecare răspuns se transformă În crisalidă și din ea se va naște o nouă Întrebare. CÎnd Își va reaminti mai tîrziu această Întîlnire, va pricepe că sfinxul e nemuritor; că el nu moare, ci reîncepe continuu; ca marea; sau nu moare o singură dată, ci de nesfîrșite ori, de cîte ori e dezlegată o nouă enigmă. SÎntem, În fond, noi Înșine, succesiv, Oedip sau sfinxul În toate Întrebările grave
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
uita? Acolo valurile spală la fel stîncile și n-a rămas nimic din amintirea voastră. Zeii s-au despărțit de oameni cînd și-au sacrificat trecutul ca pe un animal și l-au ars. Dacă vreți Într-adevăr să deveniți nemuritori, Începeți cu asta, Învățați să uitați. Altfel, memoria vă, va Împovăra din ce În ce mai mult pînă vă va ucide. Fără amintiri, veți fi ușori și limpezi. Ca și cum În clipa aceasta ați venit pe lume. Veți vedea cum una după alta amintirile se
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]