9,387 matches
-
zis criticul. Încurajat, tânărul revine cu o proză dură, Calul, care descumpănește pe Lovinescu: „Descriptiv, descriptiv”. Un intim al cenaclului (s-a dovedit mai târziu că e vorba de prozatorul Dinu Nicodin, om bogat) cumpără, la îndemnul lui Lovinescu, manuscrisul nuvelei Calul. O formă delicată de a-l ajuta. Scriitorul, încolțit de mizerie, acceptă oferta: „reprezentau cam două salarii ale mele de proaspăt secretar de redacție”, notează el. În 1943, primăvara, este încorporat în armată, la Turnu Măgurele, apoi într-o
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
anului 1948 un roman despre lumea țărănească. Sunt temele și personajele din Moromeții. Nu e mulțumit și îl abandonează. Trece printr-un moment de criză. Este bolnav, nu poate să scrie și, când poate, nu îi place ce scrie. Publică nuvela Ana Roșculeț (1949), proză cu temă proletară, în spiritul realismului socialist, metodă recomandată de ideologii epocii. P. răspunde comenzii sociale și ce iese este o catastrofă. Se va rușina, mai târziu, de acest eșec și va cere prietenilor săi literari
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
în Moldova (prin părțile Hușilor) și asistă la inaugurarea unei gospodării colective. Observă un tânăr țăran tăcut și ignorat de ceilalți, „un om de la marginea adunărilor” - cum va spune în alt loc prozatorul - și este atras de gesturile lui. Scrie nuvela Desfășurarea (1952), bine primită de critică. Proză de actualitate, cu o teză politică formulată explicit, amenințată de clișeele „metodei unice” (realismul socialist), nu lipsită, totuși, de calități estetice. Prozatorul autentic care este P. reușește, chiar în condiții ideologice precare, să
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
spirit lucid, nu poate să spună, în fața atâtor semne de irealitate, decât „Ei?, ce, m-au găsit dracii?!”. Mai subtilă, de un fantastic poesc, este povestirea Amiază de vară, scrisă mai târziu și inclusă de autor în ediția definitivă a nuvelelor sale. Într-o zi caniculară de vară o țărancă aude mașina de cusut mergând singură, e înspăimântată, nu înțelege nimic. Vocea aspră a bărbatului sosit de la câmp (vocea lucidității) destramă această vrajă plină de teamă. Este, în fine, a treia
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
comportament, calcă altfel - observă părinții. Toate acestea sunt bine prinse într-un text strâns, de o excepțională finețe. O adunare liniștită indică deja un mare prozator. Tehnica narativă este mai complexă și mai profundă, știința de a povesti e vizibilă. Nuvela - o capodoperă în felul ei - prefigurează stilul ironic din Moromeții. Pațanghel a făcut o călătorie la munte și povestește, acum, prietenilor săi ce a pățit cu vecinul său, Miai, om rău și lacom. Povestirea este o petrecere cu vorbe, cu
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Preda a fost și rămâne tentativa de a găsi și de a regăsi punctul de echilibru între vocația unui realism frust, neînduplecat în observarea aspectelor crude, de o cruzime inocentă (vocație ce s-a manifestat cu o violență triumfătoare în nuvelele de debut) și preocuparea dobândită, din ce în ce mai pronunțată și tinzând să acopere tot orizontul operei, pentru viața conștiinței morale: de a păstra, în condițiile unei literaturi acut deliberative, ceva din decizia aspră, din violența primei sale naturi. LUCIAN RAICU E din ce în ce mai
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Note ocazionale în favoarea romanului realist socialist (interviu), VR, 1957, 6; Savin Bratu, Cronici, I, București, 1957, 219-237; Iosifescu, Drumuri, 242-268; Crohmălniceanu, Cronici, 366-391; Matei Călinescu, Iluzie și realitate, GL, 1958, 29; I.D. Bălan, „Îndrăzneala”, LCF, 1959, 18; N. Tertulian, O nuvelă valoroasă dedicată eliberării, GL, 1959, 23; Ov. S. Crohmălniceanu, O nuvelă în cinstea lui 23 August: „Îndrăzneala”, VR, 1959, 6; D. Micu, „Îndrăzneala”, „Scânteia”, 1959, 4 597; D. Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 108-137; Matei Călinescu, „Întâlnirea din Pământuri
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Bratu, Cronici, I, București, 1957, 219-237; Iosifescu, Drumuri, 242-268; Crohmălniceanu, Cronici, 366-391; Matei Călinescu, Iluzie și realitate, GL, 1958, 29; I.D. Bălan, „Îndrăzneala”, LCF, 1959, 18; N. Tertulian, O nuvelă valoroasă dedicată eliberării, GL, 1959, 23; Ov. S. Crohmălniceanu, O nuvelă în cinstea lui 23 August: „Îndrăzneala”, VR, 1959, 6; D. Micu, „Îndrăzneala”, „Scânteia”, 1959, 4 597; D. Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 108-137; Matei Călinescu, „Întâlnirea din Pământuri”, GL, 1960, 32; Silvian Iosifescu, În jurul romanului, București, 1961, 218-235; Ion
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
conștiință, GL, 1963, 15; Gabriel Dimisianu, Critică și receptivitate („Friguri”), GL, 1963, 36; Al. Piru, Direcții în romanul românesc contemporan, GL, 1963, 52; Streinu, Pagini, IV, 154-156; Damian, Direcții, 7-76; Nicolae Manolescu, „Friguri”, CNT, 1964, 4; Savin Bratu, Însemnări despre nuvela românească contemporană, VR, 1964, 12; I.D. Bălan, Delimitări critice, București, 1964, 213-216; Paul Georgescu, Recitind „Întâlnirea din Pământuri”, VR, 1965, 9; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 31-46, 119-162; Micu-Manolescu, Literatura, 181-193; Mihai Novicov, Literatura și viața, București, 1965, 29-49
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
VR, 1965, 9; Ion Lungu, Itinerar critic, București, 1965, 31-46, 119-162; Micu-Manolescu, Literatura, 181-193; Mihai Novicov, Literatura și viața, București, 1965, 29-49; Simion, Orientări, 260-266; Nicolae Manolescu, Autorul și eroul lui („Întâlnirea din Pământuri”. „Desfășurarea”), CNT, 1966, 27; Al. Oprea, Nuvelele lui Marin Preda, LCF, 1966, 34, 36; Mihai Ungheanu, „Întâlnirea din Pământuri”, R, 1966, 9; Ardeleanu, Însemnări, 54-73; Regman, Confluențe, 78-86; Gabriel Dimisianu, „Timpul nu mai avea răbdare” („Moromeții”, II), AFT, 1967, 23; Ștefan Bănulescu, Marin Preda. Cronica elementară, GL
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
AFT, 1967, 23; Ștefan Bănulescu, Marin Preda. Cronica elementară, GL, 1967, 38; Ov. S. Crohmălniceanu, „Moromeții”, II, VR, 1967, 10; Nicolae Manolescu, „Moromeții”, II, CNT, 1967, 50; C. Stănescu, Un personaj de mit: Ilie Moromete, „Scânteia tineretului”, 1967, 5777; Ciobanu, Nuvela, 183-199; Oprea, Mișcarea, 29-49; Regman, Cărți, 205-215; N. Carandino, „Martin Bormann”, GL, 1968, 2; Valentin Silvestru, „Martin Bormann”, CNT, 1968, 3; D. Micu, „Moromeții”, II, „Lupta de clasă”, 1968, 2; Nicolae Manolescu, „Intrusul,” CNT, 1968, 30; Lucian Raicu, „Intrusul”, FLC
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
apropiați: „Să vă-mbrăcați în alb și în albastru. Să nu vă irosiți lacrimile”. Cartea mai conține o selecție severă din versurile publicate între 1966 și 1972, sub titlul Urc drumul nașterii din nou. Ca prozator, S. își axează romanele, nuvelele, povestirile și reportajele pe tematica mineritului, cu o accentuată notă autobiografică. Romanele Cercul adevărului (1976) și Barieră pentru cocori (1981), modeste, au drept protagonist același inginer Nicolae Dudu, un rebel „salvator de mine”, în conflict cu birocrația de partid. „Romanul-document
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
în timpul vieții și în primul deceniu de după moartea poetului. Sunt prezentate în special publicistica politică, pe baza articolelor din „Curierul de Iași” și „Timpul”, polemicile critico-filosofice, articolele teoretice asupra teatrului și literaturii populare, iar din proza artistică sunt analizate doar nuvelele Sărmanul Dionis, Cezara, poveștile Făt-Frumos din lacrimă, Borta vântului și „micile povestiri” La aniversară, Sf. Gheorghe în oraș și la țară și Sinucidere. Cu toate acestea, opera lui Eminescu este corect încadrată în mișcarea romantică și în gândirea filosofică europeană
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
Șerban-Crângu. Literatura lui Ș., voită modernă și citadină, rămâne „destul de bogată în reziduuri sămănătoriste” (E. Lovinescu), afișând un realism tendențios, cu accente naturaliste și cu ambiția complicației „psihologice”, neservită de mijlocele de expresie, vizibil precare. Sunt recognoscibile, în romanele și nuvelele lui, procedări, rezolvări „tehnice”, particularități de viziune, dar și de tipologie, recuzită etc. utilizate curent, însă cu mai mult talent, de Ionel Teodoreanu și Cezar Petrescu ori de alți prozatori din epocă. Nu e vorba de o pastișă, ci de
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
ori salariați cu „gulere albe”, al micilor mahalagii decăzuți moral ș.a. -, drame banale ori aventuri, mai ales erotice (adultere, triunghiuri amoroase, incertitudini și indecizii afective), explicate ori complicate - industrios, neîndemânatic - cu obsesii, pulsiuni, procese de conștiință, fatalități obscur motivate etc. Nuvela care se poate, la rigoare, reține, este Alexe, omul lui Dumnezeu, posibil vag reflex al faimoasei Cănuță, om sucit de I. L. Caragiale, cu un personaj becisnic și abulic, oropsit de bizare fatalități. Registrul narativ merge de la inofensiv-glumeț până la tragic-tenebros. Personajele
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
și sabotori, și alternează, după regulile războiului psihologic, „reeducarea și prigoana”, cu tentația enormelor remunerări în premii ale Academiei și Uniunii Scriitorilor. Urmează relatarea agitației în jurul Congresului Intelectualilor din martie 1949, descinderi în poezia și proza momentului, cu „bătăliile” pentru nuvelă, roman, „tipic” și „spiritul de partid” în critica literară, prezentări ale scriitorilor validați ca exemple - Dan Deșliu, Petru Dumitriu -, numeroase relatări de caz, ca Marin Preda cu nuvela Ana Roșculeț sau A. E. Baconsky și poezia „eului”. Comutând, în același
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
din martie 1949, descinderi în poezia și proza momentului, cu „bătăliile” pentru nuvelă, roman, „tipic” și „spiritul de partid” în critica literară, prezentări ale scriitorilor validați ca exemple - Dan Deșliu, Petru Dumitriu -, numeroase relatări de caz, ca Marin Preda cu nuvela Ana Roșculeț sau A. E. Baconsky și poezia „eului”. Comutând, în același mod, reflectorul fie asupra unor genuri și specii alterate prin textele de directivă politico-ideologică sau de teorie literară ad-hoc, fie asupra scriitorilor de prim-plan, cu antologări abundente
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
Rechizitoriu și cuvânt de apărare). În acest variat peisaj liric se disting, atât prin noblețea subiectului, cât și prin calitatea artistică a versului, cele douăzeci și șase de fragmente din poemul Horea de Aron Cotruș. Cu predilecție spre schițe și nuvele, proza aparține unor autori transilvăneni: Constanța Hodoș (un fragment din romanul Din același sânge), Ecaterina Săndulescu (Reabilitare), Mircea Alexiu (File de taină, creionări de pe front referitoare la luptele din 1917), I. Neamțu (eseul Despre adolescență), P. Dascălu (Cucu) ș.a. O
SIBIUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289663_a_290992]
-
autentice, cu valoare artistică și documentară, își află locul destule producții prolixe, care trădează intervenția autoarei, o apropie mai mult de școala romanticilor. Poveștile publicate de S. sunt foarte scurte, poartă titluri moralizatoare și par să fie mai curând mici nuvele, în care cei necăjiți luptă cu neajunsurile vieții. O contribuție remarcabilă, de data aceasta nu numai în domeniul folclorului, ci și în acela al etnografiei, o reprezintă „studiul istorico-etnografic comparativ” Nunta la români, preferat pentru premiere de Academia Română cărții prezentate
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
S. în 1892 și în 1906 ca fiind în curs de apariție, au rămas în manuscris. Fragmente din aceste lucrări au apărut în revistele „Rândunica”, „Dochia” și „Lumea ilustrată”. Creația literară proprie, mai puțin însemnată, cuprinde note de călătorie, poezii, nuvele, prelucrări după legende populare și piese de teatru. Mai izbutit este volumul epistolar Călătorii prin Țara Românească, în care S. zugrăvește oameni și locuri, consemnează obiceiuri și credințe, legende, proverbe și zicători, explică o serie de termeni dialectali și se
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
Mavrodin, Mihai Șora și Eugen Vasiliu. Prodigioasă replică la spiritul uniformizant, ideologizant, al regimului totalitar, S.20 urmărește, în primul rând prin traduceri din literaturile străine, punerea în circulație a marilor opere ale literaturii universale, „publicarea unor antologii de poezie, nuvele, fragmente de roman, piese de teatru, note și reportaje contemporane ale autorilor celor mai prețuiți astăzi de către opinia publică mondială” (Petru Dumitriu, Un început, 1/1957). Inițial S.20 este un receptacol de traduceri ce își propune „înlăturarea lacunelor informative
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Duțescu, Ion Frunzetti, Miron Radu Paraschivescu, A. E. Baconsky, Veronica Porumbacu, Ion Caraion, Virgil Teodorescu, Petre Solomon, Andrei Bantaș. Scrierile în proză din literatura universală sunt selectate după criteriul valorii, dar și al noutății, indiferent dacă este vorba de schițe, nuvele, povestiri, fragmente de roman sau romane întregi publicate în foileton. Cititorul român ia astfel contact cu o seamă de scriitori și opere, transpuse în românește în premieră: romanul Herzog de Saul Bellow, Ulysses de James Joyce, critica lui George Steiner
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
și scriitorilor români” (unde semnează, în 1937, rubrica „Puncte”), „Revista Fundațiilor Regale”, „Democrația”, „Dreptatea nouă”, „Unirea” (1945), „Ultima oră”, „Contemporanul”, „Veac nou”, „Gazeta literară”, „Luceafărul” ș.a. A semnat și cu pseudonimul Aron Ciuntu. Volumul de debut, Dincolo de tristețe (1940), cuprinde nuvele remarcabile prin simțul echilibrului, rafinamentul compoziției și certa înclinare a lui Ș. pentru sondarea abisurilor subconștientului. Oamenii visează pâine (1945), carte total deosebită ca manieră și stil, este alcătuită din câteva zguduitoare reportaje, în tradiția și sensul acordate de Egon
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
Lupta pentru pâinea cea de toate zilele, pentru supraviețuire impresionează prin nuditatea relatării; fără glazura epicului sau a anecdoticului, senzația de autentic devine mult mai pregnantă. Următoarele scrieri - microromanul Vițelul de aur (1949), care continuă cu Izgonirea din rai (1956), nuvelele Cuptorul nr. 3 (1950), Linia de foc (1950), Erupția (1951), Mama (1951), Poveste de dragoste (1951) - sunt doar tentative nereușite ale autorului de a surprinde, în litera realismului socialist, modificările produse în conștiința individului odată cu instaurarea noului regim. Tributare momentului
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
îmbunătățită Podul amintirilor (1963), încearcă închegarea fragmentelor anterioare, dar defectul prozelor scurte (conceperea șablonardă a personajelor, abundența clișeelor) se amplifică la proporțiile unei cărți de mari dimensiuni. Mult mai reușite sub raportul introspecției psihologice, amintind de vocația analitică de la debut, nuvelele Nuntă în stepă (1955), Hoțul (1957), Urmărirea (1966) dau măsura prozatorului, ca și Vitrina cu amintiri, reușită construcție memorialistică. SCRIERI: Dincolo de tristețe, București, 1940; ed. postfață Șerban Cioculescu, București, 1969; Oamenii visează pâine, București, 1945; Vițelul de aur, București, 1949
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]