5,043 matches
-
din oi, numită gorștină, la fel numindu-se zeciuiala din porci. Exista o dare în vaci și oi numită sulgiu, fiind menționat un sulger, cel care percepea această dare; în 1456. Era vorba de vite pentru curțile domnești și pentru oastea de curte, după cum menționa Dimitrie Cantemir. Se lua desetina din albine (miere-burdufuri de miere). Din privilegiile date mânăstirilor, prin care domnul le scutea de dări și slujbe, aflăm care erau aceste dări și munci, Atunci când se dă mânăstirilor locuri în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
refăcută în 1484. Începutul domniei lui Ștefan cel Mare se desfășoară sub zodia lui Marte, zeul războiului. După cum scria Grigore Ureche, el s-a ocupat înainte de toate de organizarea militară a țării: “ci de războiu se gătiia că au împărțitu oștii sale steaguri și au pus hotnogi și căpitanii.” Numai cu o oaste bine organizată și antrenată se putea asigura independența țării și o domnie statornică. Ținând seama de importanța ce o aveau cetățile pentru apărarea țării, Ștefan cel Mare a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zodia lui Marte, zeul războiului. După cum scria Grigore Ureche, el s-a ocupat înainte de toate de organizarea militară a țării: “ci de războiu se gătiia că au împărțitu oștii sale steaguri și au pus hotnogi și căpitanii.” Numai cu o oaste bine organizată și antrenată se putea asigura independența țării și o domnie statornică. Ținând seama de importanța ce o aveau cetățile pentru apărarea țării, Ștefan cel Mare a dispus să se facă lucrări de întărire la principalele cetăți ale țării
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În timp ce unele curți existente în secolul al XV-lea s-au ruinat, cea de la Hârlău a dăinuit datorită și faptului că aici a fost una dintre reședințele preferate ale lui Ștefan cel Mare. După campania din 1497, domnul a slobozit oastea cu porunca să se strângă iarăși de Sfântul Nicolae la Hârlău, unde a făcut ospăț tuturor boierilor săi și le-a oferit vitejilor daruri scumpe. Aici s-a semnat tratatul de pace cu Polonia, în 1498. Urmașii lui Ștefan, inclusiv
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dumitru, a avut loc bătălia din Codrii Cosminului. Scria cronicarul Ureche: “zic unii să se fi arătat lui Ștefan Vodă la acest războiu Sfântul Mucenic Dimitrie, călare și într-armatu ca un viteazu, fiindu-i întru ajutoriu și dând vâlhva oștii lui, ci iaste de a și credere, de vreme ce au zidit biserică”. Așadar, s-ar putea să fie vorba de biserica Sfântul Dumitru din Suceava, pe care a refăcut-o Petru Rareș. Sunt și alte acte ale domnului, care coincid cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bizantină a atras atenția asupra semnificației pe care o are această scenă: împăratul Constantin “pleacă pentru bătălia care va aduce biruința credinței creștine: arhanghelul se întoarce, pentru a-i arăta semnul apărut pe cer: sfinții războinici îl urmează și apără oastea sa“. La începutul erei creștine și în Evul Mediu, oamenii au crezut în simboluri și în semne, unul dintre semne reprezentându-l crucea. Acesta i s-a arătat împăratului în ajunul confruntării cu Maxențiu de la podul Milvius în 312 cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
relatarea fiind făcută la persoana I: “cu toată nădejdea mea în ei [în principii creștin] - m-au lăsat singur și mi s-a întâmplat cum am spus mai sus”. Atacat din trei părți, domnul s-a aflat singur “cu toată oastea mea împrăștiată ca să își salveze familiile lor”, din care cauză “Eu cu curtea mea, am făcut ce am putut”. Documentele, prin care Ștefan cel Mare se adresa principilor creștini, au fost dictate de domn în limba română, după care au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
remarcat Teodor Mărișescul. Ștefan cel Mare este personalitatea cea mai luminoasă din istoria noastră. Domnia lui a fost excepțională din punct de vedere militar, politic, cultural și din felul în care a gospodărit țara. A fost un mare comandant de oști, a condus și a participat la 36 de lupte și a avut, totuși, norocul să moară de bătrânețe, în patul lui, ca un erou încununat de glorie. Ștefan cel Mare s-a bucurat de o faimă binemeritată încă din timpul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din timpul vieții. După izbânda strălucită de la Vaslui, din 10 ianuarie 1475, cel mai de seamă cronicar al timpului l-a lăudat și l-a considerat ca fiind omul căruia putea să i se acorde, cu înțelegerea tuturor, comanda unei oști creștine care să îi înfrunte pe turci. Un fost coleg de grupă de la Facultatea de Istorie, îmi spunea după 1990, când începe opera de demitizare a istoriei noastre, ceea ce este, în cele mai multe cazuri, o operă de mistificare, că Dlugosz a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îl caracterizează în versuri astfel pe Ștefan: „El călcase pe craiul unguresc, Frânse și arcul lui Suleimanbei. Speriase și pe cel din Țara Românească, De multe ori speriase și țara acestuia. El a stat față în față cu sultanul Mehmed. Oastea lui a fost nimicită, dar s-a luptat bine. El și-a scăpat capul din mâinile dușmanilor.” Dacă Dlugosz ar fi fost singurul intelectual contemporan care l-ar fi lăudat pe Ștefan cel Mare, atunci ar putea un oarecine să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încă de pe când trăia, adică, așa cum spunea papa, se afla pe buzele tuturor. Faima domnului era așa de mare încât, în 1490, Jean Molinet era în stare să scrie: „Acest voievod s-a luptat într-o [singură zi] cu două oști a zisului rege Matias și a turcilor și a câștigat bătăliile”. Primele informații din care aflăm că i s-a spus cel Mare le găsim în documente scrise la puțini ani după moartea domnului. Sigismund, regele polon, într-o scrisoare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
integrat ceremonialului nupțial, înfățișează punctul final al procesului inițiatic, când flăcăul învingător devine mire în ipostaza cea mai înaltă: cea de împărat. Alaiul lui care merge la casa miresei dezvăluie originea și protecția solară sub care stă acțiunea eroică: „Mari oaste-o adunat:/ Două sute de grăniceri,/ O sută de feciori de boieri/ Din cei mai mari,/ Nepoți de generali,/ De lângă mare,/ De unde soarele răsare.” (Berezeni - Vaslui). Exteriorizare a capacităților eroului, suita regală definește statutul de inițiat al flăcăului. Oastea adunată din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
eroică: „Mari oaste-o adunat:/ Două sute de grăniceri,/ O sută de feciori de boieri/ Din cei mai mari,/ Nepoți de generali,/ De lângă mare,/ De unde soarele răsare.” (Berezeni - Vaslui). Exteriorizare a capacităților eroului, suita regală definește statutul de inițiat al flăcăului. Oastea adunată din est are puterea lui Sol Invictus pentru că urmează traseul arhetipal al astrului. Calul strălucitor, cerut ca zestre fetei în colinda tip III, Tocmeala zestrei, are puteri hiperbolice asupra țărânii, specifice unei ipostaze a zeului solar fertilizator: „Și pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
astral, neofitul urmează calea sigură spre consacrare, drumul soarelui pe boltă constituind modelul arhetipal pentru călătoria către alt stadiu existențial. Vânătoarea ca metaforă a alaiului nupțial descrie aceeași traiectorie paralelă cu mersul soarelui pe cer. Plecată odată cu răsăritul de acasă, oastea descoperă urma miresei transfigurate totemic, după ce coboară din planul sacru și se reînscrie în social: „Ș-am vânat țara de sus,/ Despre apus,/ Până caii au stătut/ Și potcoaveleau căzut./ Atunci ne lăsarăm mai jos,/ Pe un plai frumos/ Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se lasă marcat de nereușita miilor de neofiți ce i-au premers, scopul lui este foarte clar precizat: vânătoarea ca formă de pețire eroică, așa cum o cunoaștem mai ales din orațiile de nuntă, unde alaiul mirelui este prezentat ca o oaste împărătească pornită într-o expediție măreață. Genealogia eroului pare a fi un element important pentru reușita incursiunii în sacru, fiu de roman în această variantă, el este și om al muntelui, deci familiarizat cu centralitatea mitică: „Ficior de mocanî/ Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
neofiților rezultă aici dintr-un apelativ ce cumulează forța regeneratoare a laptelui și afecțiunea instanței narative: Lăptița. Sora ei mijlocie are capacitatea de a crea armuri magice ce conferă invincibilitate împărăției: „...i-aș face straie dă i-aș îmbrăca toată oastea lui dă luptă și să fie puternici să nu-i doboare nimenea”, însă mezina dalbă aduce pe lume copii ai luminii: „. dacă ai lua-o dumneata de soție, ea ț-ar face doi feț’ logofeț’ cu păru de aur, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
altul plânge, cu diferența că ajutorul năzdrăvan vine de la o cățea, și nu de la cal. Travestită în flăcău, mezina împăratului depășește probele de vitejie și încercările de demascare a sexului ei, împlinind obligația tatălui de a trimite un fecior la oastea dușmanului său. Situația inițială, a cerinței aparent imposibil de îndeplinit, a fost catalogată de V. I. Propp în Morfologia basmului drept funcția („faptă săvârșită de un personaj și bine definită din punct de vedere al semnificației ei pentru desfășu¬rarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a traseului său, care îl dăruiește înapoi lumii. Reintrarea în spațiul social pentru găsirea miresei este marcată de intrarea pe traiectoriile contingentului: „Când dete soarele-n deseară/ Ieșirăm la drumu mare/ Și deterăm d-o urmă de fiară,/ Stătu toată oastea-n mirare!” (Transilvania). În colinda șarpelui, drumul pe care se întorcea grabnic flăcăul era pustiu, aici, urmând descendent traseul de la sacru în profan, urma miresei este „în lume”. Substituirea în fiară apare cel mai evident în colindele Ciutalinei unde fata
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
către locuitorii Basarabiei la 12/25 ianuarie 1918, se preciza că “Sfatul Țării Moldovenești... ne-a cerut să trecem Prutul, ca să aducem rânduială și liniște în satele și târgurile voastre, punând la adăpost viața și avutul întregului popor împotriva răufăcătorilor... oastea română - se arăta în Manifest - nu dorește altceva decât ca, prin rânduiala și liniștea ce aduce, să vă dea putința să vă statorniciți și să vă desăvârșiți autonomia și slobozeniile voastre, precum veți hotărî voi singuri...”. Refuzul Guvernului român de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ei și așezând în toate întreprinderile ziua de muncă de 8 ceasuri, și să întocmească controlul țării asupra fabricilor și a veniturilor pe tot pământul Republicei Moldovenești. Sfatul Țării are în vedere să lucreze un plan de măsuri în legătură cu demobilizarea oastei și a fabricilor. Ca să înlăture grozăviile foametei și a urmărilor ei, Sfatul Țării va lua toate măsurile, ca să fie arate și sămănate toate câmpiile slobode ale Basarabiei. 4. Să orânduiască alegerile drepte în așezământurile locale de sine ocârmuire, care încă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
-le autonomia culturală-națională-personală. 8. Să orânduiască treaba învățământului pe temeiul autonomiei și al naționalizării pentru toate popoarele Republicii Moldovenești. 9. Să întocmească îndată polcuri naționale din ostași născuți pe pământul Basarabiei, pentru apărarea bogăției țării de jaf în vremea demobilizării oastei și pentru izbăvirea țării de cea mai strașnică anarhie. 10. Să ieie măsuri pentru ca îndată să se încheie pace fără răpiri de pământuri străine și, iară despăgubiri de război, dându-se noroadelor dreptul de a-și hotărî soarta; pacea trebuie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ale țării, în scopul de a o scoate din bezna întunericului, sărăciei și foamei. Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești ! Suntem la cotitura cea mai însemnată a istoriei noastre ! De la conștiința și înțelepciunea voastră atârnă viitorul țării. Prin venirea oștilor frățești române pe pământul republicei noastre s-a întocmit o stare prielnică pentru munca harnică și orânduită pe toate ogoarele vieții. Oștile românești au venit să apere drumurile de fier și magaziile de pâine pentru front, dar ființa lor pe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la cotitura cea mai însemnată a istoriei noastre ! De la conștiința și înțelepciunea voastră atârnă viitorul țării. Prin venirea oștilor frățești române pe pământul republicei noastre s-a întocmit o stare prielnică pentru munca harnică și orânduită pe toate ogoarele vieții. Oștile românești au venit să apere drumurile de fier și magaziile de pâine pentru front, dar ființa lor pe pământul nostru ajută la așezarea rânduielei în țară și de azi înainte roada muncii fiecărui cetățean al republicei este chezășluită împotriva lăcomiei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să apere drumurile de fier și magaziile de pâine pentru front, dar ființa lor pe pământul nostru ajută la așezarea rânduielei în țară și de azi înainte roada muncii fiecărui cetățean al republicei este chezășluită împotriva lăcomiei răufăcătorilor. Alt scop oștile românești pe pământul Republicei nu au. Toate zvonurile, cum că Românii au venit să ne cuprindă țara și să ne stăpânească, nu se potrivesc cu adevărul și se împrăștie de dușmanii Republicei noastre. Că oștile românești nu ne primejduiesc neatârnarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
împotriva lăcomiei răufăcătorilor. Alt scop oștile românești pe pământul Republicei nu au. Toate zvonurile, cum că Românii au venit să ne cuprindă țara și să ne stăpânească, nu se potrivesc cu adevărul și se împrăștie de dușmanii Republicei noastre. Că oștile românești nu ne primejduiesc neatârnarea, slobozenia și drepturile câștigate prin revoluție, - chezășie ne sunt Franța, Anglia și America cu mărturiile lor, precum și declarațiile împuterniciților României. Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești ! Fiind încredințați că zidirea vieții noastre nu va
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]