4,211 matches
-
în reducerea instituțiilor politice ale aranjamentului. Mai exact, nivelul confederativ al Vrancei poate fi considerat ca dizolvat începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea. După aceasta, aranjamentul a continuat să existe doar la nivelul unităților sale componente - obștile individuale. În cadrul lor, după reglementarea Codului silvic, structura de conducere a fost formată din noua funcție de președinte al obștii (care a formalizat un rol preexistent), secondat de doi pădurari. 4.7. Colectivizarea Atenția se va concentra în continuare pe ultimul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a doua jumătate a secolului al XIX lea. După aceasta, aranjamentul a continuat să existe doar la nivelul unităților sale componente - obștile individuale. În cadrul lor, după reglementarea Codului silvic, structura de conducere a fost formată din noua funcție de președinte al obștii (care a formalizat un rol preexistent), secondat de doi pădurari. 4.7. Colectivizarea Atenția se va concentra în continuare pe ultimul nivel al rezilienței, și anume nivelul genotipal. Acest nivel este ultima formă de reziliență a unei entități politice. În
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a fost pus în lumină ca adaptare la colectivizarea proprietăților agricole și forestiere în regimul comunist, proces care a început în 1949 și s-a încheiat în anul 1962. Argumentul la acest punct este că secvența devoluției politice a aranjamentului obștilor din Vrancea nu este deloc întâmplătoare, ci general valabilă: în această secvență a constat gradualitatea adaptării sau a mutațiilor în raport cu perturbațiile. Ea constă din restrângerea domeniului acțiunii colective, urmată de restrângerea sau simplificarea instituțiilor politice, iar ultimul lucru care rămâne
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
iar ultimul lucru care rămâne este informația. Când și aceasta dispare, aranjamentul poate fi considerat ca definitiv dizolvat. Ceea ce ne interesează este tipul informației relevante care se imprimă în genotip și modul în care se întâmplă acest lucru. În cazul obștilor, după desființarea lor ca urmare a colectivizării, aranjamentul a fost redus la forma genotipală, constând în informație factuală existentă în arhive, în cercetările școlii monografice și în memoria participanților și, respectiv, în informație evaluativă, adică internalizat în modelele mentale și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
individ și care administrează toate responsabilitățile colective. A doua este participarea democratică, ce e exersat permanent responsabilitatea individuală. Doar organizările politice, și în special organizările politice democratice, generează niveluri atât de ridicate ale capitalului social. Punctul slab al confederației de obști nu a fost de această natură. Ca dovadă, nu s-au înregistrat conflicte serioase între grupuri de membri, nici existența vreunor facțiuni stabile sau a unor eventuale conflicte între acestea. Principalul punct slab, cel puțin al nivelului confederativ, pare să
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
politice și sociale violente, ci unei dezvoltări oarecum organice și constructive, confruntată cu rezolvarea provocărilor autoguvernării pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung și prosperitatea comunităților respective. Din acest motiv, atributele lor evoluționiste au un caracter special. Din analiza perioadei obștii vechi se desprind două categorii de concluzii importante, primele privind devoluția politică a aranjamentului studiat, iar celelalte privind lecțiile desprinse cu privire la factorii endogeni relevanți pentru rezistența și reziliența entităților politice locale. Alte implicații colaterale au fost notate pe parcurs. În
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
că, lipsindu-l de orice structură de leadership permanent, i-a anulat practic orice posibilități de acțiune proactivă, ceea ce înseamnă că disoluția sa nu ar fi putut fi prevenită. Acțiunea expansiunii statului și a capitalismului asupra echilibrului evolutiv reprezentat de obște ca formulă de autoguvernare a satelor libere din această zonă poate fi comparată cu aceea a unui incendiu asupra unui ecosistem de pădure: cele două macroprocese au inclus, în acest caz, dinamicile evolutive precedente și le au supus unor niveluri
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
obiectiv al capitolului, acela de a selecta factorii favorabili rezistenței și rezilienței. Acești factori corespund principiilor de design instituțional sintetizate de Elinor Ostrom (1999, 2005 și 2009), iar imprimarea lor fidelă în genotip a permis restaurarea fenotipului după refacerea proprietății obștilor pornind de la Legea 1/2000. Izomorfismul noului fenotip față de cel vechi este remarcabil, ceea ce, din motive de spațiu, va face obiectul unei publicații separate. Referințe bibliografice
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mai bună. Încurajat de faptul că invatatorii au răspuns cu entuziasm la chemarea lui Haret care a sprijinit, oficializat și generalizat diverse forme de activitate extrașcolară a cadrelor didactice: cercuri culturale, biblioteci populare, șezători sătești, școli de adulți, bănci populare, obști de arendare și cumpărare de pământ, asociații țărănești pentru vânzarea în comun a produselor, societăți și reviste culturale. Prin înființarea unor societăți economice și de ajutor mutual la sate se preconiza un ajutor pentru locuitorii satelor care erau supuși la
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
de membrii învățători, preoți și săteni din județ. A fost un cooperator convins, colaborator și apoi creditor al revistei “Gazeta statului”. Activitatea sa a avut o influență și asupra altor domenii de activitate mai ales în sfera productivă și alături de obștea satului din Bălănești a format asociația de cumpărare a pădurii dr. Urbeanu și a moșiei Lascar din satul Viezureanu în urma căreia majoritatea țăranilor și-au mărit proprietatea iar în 1899, cu ajutorul unor prieteni au pus bazele unei tovarășii de producție
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
deja, încadrabil în abordarea instituționalistă de tip alegere rațională . Alteori, întrucât obiectivele urmărite sunt diferite, între datele oferite de Stahl nu aflăm informații esențiale (de pildă, cele privitoare la mecanismele de deci zie - vom reveni ulterior asupra acestei chestiuni - în cadrul obștilor ori la nivelul de trai al membrilor acestora). În alte situații suntem tentați să facem apel în mod necritic la concepte complexe și care țin de anumite tradiții culturale. Unul dintre acestea, pentru a da un exemplu important, este cel
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
este întâlnit foarte des, având chiar un rol central în analizele sale. Sunt însă foarte reticent în privința folosirii de către Stahl și, ulterior, de către mulți alți autori, inclusiv în cadrul acestui volum, a conceptului de drepturi - ale țăranilor, ale gospodăriilor sau ale obștilor (ori ale unui ocol). Susținerea că relațiile sociale din societatea românească tradițională se întemeiau pe drepturi cred că este prea tare și nu are la bază o analiză adecvată a ceea ce înseamnă un „drept”. Este prea tare deoarece atât acest
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
cercetăm trăsăturile de bază ale societății românești tradiționale. Pe de altă parte, cred că este mai potrivită o altă conceptualizare: în loc de drepturi să facem apel la anumite cerințe care decurg din diferite reguli. De exemplu, în loc să spunem că numai membrii obștii aveau dreptul să taie copaci din pădure, pare mai potrivit să spunem că existau reguli de acces care determinau cine și câți indivizi pot să își aproprieze unități din acel sistem de resurse. (În plus, analiza lui Stahl în termeni
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
indivizi pot să își aproprieze unități din acel sistem de resurse. (În plus, analiza lui Stahl în termeni de drepturi are, în opinia mea, și o altă problemă gravă: presupune că sunt subiecți ai drepturilor entități neindividuale, precum gospodăriile sau obștile. Este în general greu să se argumenteze cum pot fi astfel de entități, într-un sens clar, purtătoare de drepturi.) Un drept este adesea înțeles ca fiind corelativ unei obligații. Faptul că cineva are un drept ar implica existența unei
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
că folosirea limbajului drepturilor este prea tare: în analiza lui Stahl nu este nevoie să fie prezumate drepturi. Cred că interpretarea în perspectivă ostromiană a analizelor lui Stahl nu solicită un apel la drepturi și permite înțelegerea modului în care obștile funcționau într-un cadru conceptual în care ne raportăm doar la constrângerile determinate de diversele reguli în funcțiune; chiar dacă apelul la reguli înseamnă să admitem existența obligațiilor ori a datoriilor, nu implică în mod necesar și admiterea drepturilor. Interludiu: despre
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
drepturilor. Interludiu: despre ubicuitatea bunurilor comune Două caracteristici sunt definitorii pentru modul devălmaș de gestionare a bunurilor pe care azi le numim comune. Folosirea în devălmășie a unui bun precum izlazul însemna, pe de o parte, că niciun membru al obștii nu putea fi împiedicat să îl folosească, deci că avea acces la acesta (în terminologie modernă, zicem că bunul nu este exclusiv); pe de altă parte, bunul are proprietatea de a fi rival, altfel spus, atunci când cineva îl folosește integral
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de luare a deciziilor colective. Faptul că regulile de luare a deciziilor sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care funcționa satul devălmaș este evident dacă luăm în considerare chiar definiția pe care Stahl (1998, vol. II, p. 29) o dă obștii: obștea este organul de conducere al unui anumit tip de comunitate, caracterizată ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare”. Or
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
luare a deciziilor colective. Faptul că regulile de luare a deciziilor sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care funcționa satul devălmaș este evident dacă luăm în considerare chiar definiția pe care Stahl (1998, vol. II, p. 29) o dă obștii: obștea este organul de conducere al unui anumit tip de comunitate, caracterizată ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare”. Or, înțelegerea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
și nici judecători de la domnie” (Cantemir, 2001, pp. 173-174). A doua constă în ipoteza că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Aceasta în sensul că, la nivel confederativ, se reluau principii de organizare egalitare de la nivelul obștilor. În obști, decizia era una bazată pe egalitatea membrilor în ceea ce privește statutul și legitimitatea lor (chiar dacă informal unii membri - preoți, bătrâni, mai târziu fruntași în sat - aveau un cuvânt mai greu de spus, bazat pe credibilitatea personală, și erau un fel
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
judecători de la domnie” (Cantemir, 2001, pp. 173-174). A doua constă în ipoteza că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Aceasta în sensul că, la nivel confederativ, se reluau principii de organizare egalitare de la nivelul obștilor. În obști, decizia era una bazată pe egalitatea membrilor în ceea ce privește statutul și legitimitatea lor (chiar dacă informal unii membri - preoți, bătrâni, mai târziu fruntași în sat - aveau un cuvânt mai greu de spus, bazat pe credibilitatea personală, și erau un fel de lideri
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
legitimitatea lor (chiar dacă informal unii membri - preoți, bătrâni, mai târziu fruntași în sat - aveau un cuvânt mai greu de spus, bazat pe credibilitatea personală, și erau un fel de lideri de opinie). Analog, satele erau egale în luarea deciziilor. În cadrul obștilor, regula de bază pentru luarea deciziilor era cea a unanimității. În obștea mică, regula era uneori majoritară pentru lucruri mai puțin importante (Stahl, 1998, vol. II, p. 41); dar, în general, trebuia presupus că decizia este luată în mod unanim
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
sat - aveau un cuvânt mai greu de spus, bazat pe credibilitatea personală, și erau un fel de lideri de opinie). Analog, satele erau egale în luarea deciziilor. În cadrul obștilor, regula de bază pentru luarea deciziilor era cea a unanimității. În obștea mică, regula era uneori majoritară pentru lucruri mai puțin importante (Stahl, 1998, vol. II, p. 41); dar, în general, trebuia presupus că decizia este luată în mod unanim . Reguli precum cea a unanimității sau chiar a majorității (simple ) sunt dintre
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de faptul că în negociere fiecare va trebui să analizeze și să răspundă felului în care ceilalți acceptă să facă o (sau altă) concesie. Această consecință vine în contradicție cu una dintre cele mai des susținute teze privitoare la structura obștilor. Ea constă în argumentul că, întrucât regula unanimității asumă că membrii grupului sunt egali în luarea deciziei, satul devălmaș trebuia să fi fost unul egalitar. Este tentant, plecând de aici, să se susțină că Vrancea era o republică țărănească bazată
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
asumă că membrii grupului sunt egali în luarea deciziei, satul devălmaș trebuia să fi fost unul egalitar. Este tentant, plecând de aici, să se susțină că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate; că egalitatea votului în obști era expresia egalității de statut și legitimitate; că regula unanimității exprima, pe de o parte, „frăția” dintre vrânceni (susținută ideologic și de mitul fondator al descendenței lor comune) și, pe de altă parte, egalitatea ca importanță a satelor. Utilizarea în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de o parte, „frăția” dintre vrânceni (susținută ideologic și de mitul fondator al descendenței lor comune) și, pe de altă parte, egalitatea ca importanță a satelor. Utilizarea în majoritatea situațiilor a regulii unanimității poate fi interpretată, desigur, în sensul că obștile sunt egalitare și, de asemenea, că activitatea lor se întemeiază pe un puternic consens al membrilor în privința problemelor pe care le întâmpină. Dar este posibilă și o altă explicație, mai puțin înălțătoare (Popkin, 1980, p. 449): accentul pe unanimitate poate
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]