3,917 matches
-
în sus, în Moldova; cu cât mai puțin nu cunoaște ca această episcopie să fi avut sediul la Trotuș. Localitatea Trotuș este cuprinsă aproape în toate rapoartele și relațiile care descriu situația bisericilor catolice din Moldova. Mutarea populației către Târgu Ocna și contopirea ținutului Trotușului cu cel al Bacăului au determinat scăderea numărului catolicilor, care au rămas o simplă comunitate mică, afiliată la parohia Grozești. Statistica bisericilor catolice din Moldova 1871-1872 notează că biserica de lemn de la Trotuș a fost construită
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
de biserică. Localul casei parohiale, proprietatea din jur și o moară, cu gârlă specială din Trotuș au fost cumpărate în anul 1814 de la văduva Maria Șeptilici. Locuitorii din Târgu Trotuș, catolici și ortodocși, au fost, din timpuri străvechi, lucrători la ocnele domnești de sare din Târgu Ocna. Pecetea veche din Târgu Trotuș reprezenta un braț de muncitor, ținând un ciocan în mână, iar o variantă a acestei peceți, păstrată în unele acte de la sfârșitul sec. al XVII-lea, înfățișează un muncitor
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
din jur și o moară, cu gârlă specială din Trotuș au fost cumpărate în anul 1814 de la văduva Maria Șeptilici. Locuitorii din Târgu Trotuș, catolici și ortodocși, au fost, din timpuri străvechi, lucrători la ocnele domnești de sare din Târgu Ocna. Pecetea veche din Târgu Trotuș reprezenta un braț de muncitor, ținând un ciocan în mână, iar o variantă a acestei peceți, păstrată în unele acte de la sfârșitul sec. al XVII-lea, înfățișează un muncitor de la ocnă, adică șalgău, ținând câte
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
de sare din Târgu Ocna. Pecetea veche din Târgu Trotuș reprezenta un braț de muncitor, ținând un ciocan în mână, iar o variantă a acestei peceți, păstrată în unele acte de la sfârșitul sec. al XVII-lea, înfățișează un muncitor de la ocnă, adică șalgău, ținând câte un ciocan în ambele mâini. Un document, din 25 ianuarie 1857, păstrat în arhiva parohiei, cere preotului paroh catolic să intervină la autoritățile civile, pentru a li se îmbunătății soarta: ... pentru că slujbă ne ceri și noi
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
din 1925 consemnează desprinderea satului Băile Slănic, care a format o comună separată și preluarea satelor Tuta și Pârgărești de la comuna vecină Bogdănești, comuna Târgu Trotuș având atunci 2824 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, iar în 1956, satele Pârgărești și Pârâu Boghii s-au separat pentru a forma, împreună cu alte sate, o comună de sine stătătoare. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat. În comuna Târgu Trotuș se găsesc
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
locuitori în satele Cașin, Curița, Pochița și Vlașca. În 1931, comuna avea în compunere satele Cașin, Curița, Pochița, Vlașca (Gura Curiței), Buciumi și Răcăuți (ultimele două preluate de la comuna Onești). În 1950, comuna Cașin a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău și între timp satele Buciumi și Răcăuți s-au separat, formând o comună de sine stătătoare. În 1968, comuna Cașin a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci s-au desființat și satele Pochița, Vlașca și Suseni
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Școlii normale din Bârlad Neculai Pâslaru a fost numit învățător la Căiuți. În 1890 s-a transferat la Școala Cașin unde a activat timp de 23 de ani. Din 1913 a funcționat la Școala de Băieți nr. 2 din Târgu Ocna și ulterior, începând cu anul 1917 si până în 1922, fiind numit revizor clasa a I-a. S-a pensionat în 1928, Ministerul Instrucțiunii acordându-i medalia „Răsplata Muncii pentru Învățământ” ca semn de apreciere a întregii sale activități didactice. În
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
înființate două plăși noi: Județul cuprindea patru comune urbane sau orașe (Alba-Iulia, Abrud, Aiud și Sebeș), respectiv 151 de sate, împărțite pe plăși după cum urmează: plasa Abrud - 7 sate, plasa Aiud - 33 de sate, plasa Alba Iulia - 18 sate, plasa Ocna Mureș - 21 de sate, plasa Sebeș - 21 de sate, plasa Teiuș - 20 de sate, plasa Vințul de Jos - 13 sate și plasa Zlatna - 18 sate. Stema județului interbelic Alba este reprezentată de un legionar roman de argint, pe fond albastru
Județul Alba (interbelic) () [Corola-website/Science/300782_a_302111]
-
Albeștii Bistriței mai demult "Ferihaz, Ferihaza" (în , în , în traducere „Biserica Albă”) este un sat în comuna Galații Bistriței din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Pe teritoriul localității se află o ocnă de sare părăsită, care datează din secolul al XVIII-lea. Prima atestare documentară a localității datează din 1332 când este menționată în registrul de dijme papale. Numele cu care a fost menționată de-a lungul timpului sunt: "Alba Ecclesia" și
Albeștii Bistriței, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300860_a_302189]
-
de aceștia și a privilegiilor lor asupra vămii de la Birtin. Cu această ocazie se vede întinderea mare a celor două moșii, Crișul Repede fiind graniță comună . Sunt amintite granițele de nord ale pământurilor stăpânite de același feudal, care mergeau până la Ocnele de sare ale Dejului:"iar de aici merge de-a lungul albiei Crișului în sus la zisul pământ Birtin și trece astfel mai sus de-a lungul aceleiași albii a Crișului în munții mijlocii și cei înalți și ajunge la
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Ocnița, mai demult "Ocna" (în dialectul săsesc "Okne", în , în ) este un sat în comuna Teaca din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea este înfrățita cu comună "" din Elveția. La recensământul din 2002 avea o populație de 1133 locuitori. Prima mențiune despre satul Ocnița apare
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
la vest cu Cojocna. Vegetația este specifică zonei de silvostepă. Are importanță turistică datorită zonei deosebit de frumoasă, partea de vest fiind practic înconjurată de pădure, și a apropierii de Stațiunea Băile Cojocna, unde există băi cu apă sărată din fostele Ocne de sare de la Cojocna, exploatate și de romani. Încă din timpul dacilor, prin Dâmburile trecea drumul sării din Cojocna spre Dej și partea de nord a țării, respectiv spre Târgu Mureș. Satul Dâmburile are o economie preponderent agrară. Alături de culturile
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
Ocna Dejului, colocvial "Ocna Dej", mai demult "Ocne" (în dialectul săsesc "Okne", în , în ) este o localitate componentă a municipiului Dej din județul Cluj, Transilvania, România. Așezarea fortificată preistorică din punctul „Huhui” este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
Ocna Dejului, colocvial "Ocna Dej", mai demult "Ocne" (în dialectul săsesc "Okne", în , în ) este o localitate componentă a municipiului Dej din județul Cluj, Transilvania, România. Așezarea fortificată preistorică din punctul „Huhui” este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
Ocna Dejului, colocvial "Ocna Dej", mai demult "Ocne" (în dialectul săsesc "Okne", în , în ) este o localitate componentă a municipiului Dej din județul Cluj, Transilvania, România. Așezarea fortificată preistorică din punctul „Huhui” este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
timpuri de către localnici. Lacuri antroposaline s-au format pe locul unor foste exploatări de sare surpate. a) sectorul nordic: Lacul Toroc-Cabdic și fostul Lac nr.1. b) sectorul sudic: Lacul Iosif, Lacul Ștefan, Lacul Mina Mare. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Cristina Albinetz, Ocna Dej-studiu monografic, Editura Galaxia Gutenberg, 2010, isbn 978-973-141-285-6
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Cristina Albinetz, Ocna Dej-studiu monografic, Editura Galaxia Gutenberg, 2010, isbn 978-973-141-285-6. Reportaje
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Cristina Albinetz, Ocna Dej-studiu monografic, Editura Galaxia Gutenberg, 2010, isbn 978-973-141-285-6. Reportaje
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman de la Gherla a apărat exploatările de sare de la Ocna Dej, Sic, Cojocna și Pata, castrul fiind poziționat între acestea. Primul document scris legat de localitatea Sic datează din 1291 și amintește de ""hospites nostri de Zek"". Localitatea s-a dezvoltat pozitiv în secolele XIV-XVI, favorizată de prezența în subsol
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
24 august 1717 au supraviețuit în acest sat numai cca 100 de locuitori. Din anul 1730 Sic a fost considerat și tratat ca "oraș iobăgesc fiscal". Sistarea expoatării sării la începutul secolului al XIX-lea, cauzată de concurența salinei de la Ocna Mureș, a influențat negativ dezvoltarea localității. Din 1438 și până azi localitatea este împărțită în trei zone: Felszeg, Forroszeg si Csipkeszeg, respectiv strada I, strada II și strada III, fiecare cu specificul ei, ca și cum ar fi localități separate. Erau interzise
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
stratelor indică evazarea masivului în profunzime. Grosimea zăcământului se apreciază la 300-400 m. La Sic, Johann Fichtel (1780) amintește o mină conică de rezervă (adâncimea puțului 23 m, adâncimea totală a minei 60 m, 124 m circumferința tălpii). Această mină ("Ocna Albastră") s-a oprit ulterior la 105 m adâncime. Deasupra acestei mine surpate s-a format în cursul timpului lacul "Ocna Albastră". Sarea extrasă la Sic a fost în general impură, fapt care a contribuit la abandonarea definitivă a Salinei
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]