3,520 matches
-
anul 1885 și a devenit primul profesor de sculptură al Academiei de Belle Arte din București după ce, la 30 noiembrie 1898, Ion Georgescu moare subit și este urmat la catedră de Wladimir Hegel, numit profesor de modelaj și de desen ornamental, În perioada 1898-1902 l-a avut ca elev și pe Constantin Brâncuși. W. Hegel i-a fost profesor și sculptorului Dimitrie Paciurea, căruia i-a insuflat cultul pentru formă, și pe care l-a sprijinit să își continue studiile la
Wladimir Hegel () [Corola-website/Science/309654_a_310983]
-
Argentina, Uruguay, Balcani, Spania și în bazinul Mediteranei. Aproape toate gutuile din magazinele Americii de Nord provin din Argentina. Există patru specii înrudite cu "Cydonia", clasificate în alte genuri. Aceste specii sunt "gutuiul chinezesc" ("Pseudocydonia sinensis"), originar din China, și trei gutui ornamentali, originari din Asia, care au fost incluși în genul "Chaenomeles".
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
populară, cunoscut îndeosebi pentru ceramica neagră ce se produce aici. Îndeletnicirea olăritului are tradiții vechi în localitate. Aici se modelează manual lutul argilos în scopul fabricării vaselor cu întrebuințare casnică pentru gătit sau pentru prelucrarea laptelui și diverse alte forme ornamentale. Ceramica produsă aici este unică pe plan internațional prin culoarea neagră rezultată în urma arderii, precum și prin modelarea unor forme specifice tradiționale. În localitate mai există și acum case de locuit care păstrează o arhitectură cu o vechime de mai mult
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
stofă plușată (suman) de culoare albă, maro sau neagră. În urma baterii, stofa scădea în lungime și lățime. Meseriașii specializați (cunoscuți sub numele de sumănari) se ocupau cu coaserea stofei rezultate în urma baterii pănurei la piuă și împodobeau sumanele cu modele ornamentale din șiret. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat o piuă de sumane monument istoric din localitatea Satu Mare, zona etnografică Rădăuți. Piua este un atelier gospodăresc unde se bate pănura pentru a se obține sumanul. Astfel de ateliere erau destul de rare, în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
culorilor sunt folosite pentru delimitarea și chiar modelarea formelor. "În civilizația cretană, o secție importantă reprezintă ceramnica ce se dezvoltă cu o mare rapiditate, aceasta fiind de cea mai bună calitate. ceramnica cretană este pictată sau decortă în relief, motivele ornamentale fiind geometrice, florale și zoomorfe așezate pe toată suprafața vasului. Printre cele mai frumoase obiecte de ceramnică întâlnim vasele Kamares care au pereții supțiri cât coaja de ou, de exemplu Vasul cu caracatiță." Între secolele XV-XII î.Hr. micenienii așezați în
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
parte din țările mediteraneene, alte țări: Brazilia, Costa Rica, Belize, Cuba, Pakistan, China, India, Iran, Egipt, Turcia și Africa de Sud. Creste în general în regiuni umede. Înghețul prelungit sub 0 °C, afectează fructul și calitatea acestuia. Se cultivă ca arbore agricol și ornamental. Portocalele conțin vitaminele A și C, fier, calciu și potasiu, având un rol important în dezvoltarea sistemului imunitar al organismului, iar prin antioxidanții componenți reduc efectele îmbătrânirii. Mineralele conținute contribuie la scăderea tensiunii arteriale, reduc riscul de infarct și de
Portocal () [Corola-website/Science/309804_a_311133]
-
în cartușul inferior cuvântul „POSTA”, între cifrele care indicau valoarea mărcii poștale, urmată de litera B, inițiala cuvântului bani. Pe părțile laterale este trasată o ornamentație în zigzag denumită „greacă”, iar la cele patru colțuri se află câte un motiv ornamental în formă de cruce a lui Sfântului Andrei. În centrul mărcii poștale se află un medalion compus dintr-un cerc perlat alcătuit din 65 de puncte albe în mijlocul căruia se află efigia domnitorului Carol I cu fața îndreptată spre stânga
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
sau o ridicătură. Sunt ridicate din bârne, ca o casă de lemn, cu capetele ieșite una peste alta la încheieturi. Se întâlnesc adesea pridvoare arcuite în jurul clădirii și acestea, la fel ca și portalul și pereții sunt decorate cu arabescuri ornamentale colorate și cu chipuri de sfinți. Toate acestea arată, desigur, o artă rudimentară, dar nu lipsită de frumusețe.”" Bisericile de lemn, adevărate monumente de artă populară românească, constituie, în prezent, importante dovezi materiale ale permanenței românești în arealul carpatic. Fără
Biserici de lemn din Mureș () [Corola-website/Science/309946_a_311275]
-
din ferestrele corului acestei biserici mai conțin în mare parte piesele originare de vitraliu, asamblate pe câte patru coloane și patrusprezece registre. Majoritatea acestor piese sunt împodobite cu pictură figurativă. Din 1899 biserica adăpostește și 60 de piese cu motive ornamentale, provenite din corul Bisericii Franciscane din Esslingen. Cinci din cele șapte ferestre ale corului lung ale bisericii conțin în repartiția actuală vitralii. Ferestrele poartă sigle în conformitate cu poziția lor în cor. Numerotarea pleacă de la fereasta de est, care poartă sigla I.
Vitraliile Bisericii Sf. Dionisiu din Esslingen () [Corola-website/Science/309399_a_310728]
-
posibilă păstrarea vitraliilor medievale fără adaosuri sau falsificări prin restaurare. La ultima renovare de mare anvergură din 1899 lacunele din ansamblu, care fuseseră până atunci evidențiate prin sticlă incoloră, au fost completate prin introducerea a 60 de piese de vitraliu ornamental provenite din corul Bisericii Franciscane, în 48 de registre ale ferestrelor nord III și sud III. Teama de bombardamente a determinat în 1942 demontarea tuturor pieselor, care au putut fi adăpostite fără pierderi în timpul războiului. Cu ocazia demontării ansamblul a
Vitraliile Bisericii Sf. Dionisiu din Esslingen () [Corola-website/Science/309399_a_310728]
-
sau împărăteasa germană este o specie de Cactaceae crescută deseori ca plantă ornamentală. Este una dintre cele trei specii principale folosite la crearea cactusului orhidee. Celelalte sunt "Disocactus speciosus" și "Epiphyllum crenatum". Este cunoscută doar din cultivări și uneori naturalizări. Se presupune că provine din Columbia, dar cel mai probabil este originară din
Disocactus phyllanthoides () [Corola-website/Science/309400_a_310729]
-
în Persia și apoi în Irak și Egipt în jurul anului 700 d.Hr.. Lămâiul a fost înregistrat în literatura de specialitate într-un tratat în limba arabă despre agricultură din secolul XX și a fost, de asemenea, folosit ca plantă ornamentală în grădinile islamice . A fost distribuit pe scară largă în întreaga lume arabă și regiunea mediteraneană între 1000 și 1150. Prima cultivare substantială de lămâi în Europa a început în Genova, în mijlocul secolului XV . Mai târziu a fost introdus în
Lămâi () [Corola-website/Science/309456_a_310785]
-
care două de tip transilvănean și un vas ceramic roșu, toate datând din epoca bronzului târziu. Urmele de fortificție ale unor construcții medievale: "Cetatea Aluniș" și "Cetatea Meszke" s-au descoperit în satul Măgheruș. Ceramică pictată de tip "Cucuteni-Ariușd", ceramică ornamentală cu dungi de tip "Coțofeni", o urnă ceramică Hallstattiană și ceramică dacică din epoca "La Téne" s-a descoperit la Ozun. Economia comunei este bazată pe activități în domeniul industriei alimentare, textile și de prelucrare primară a lemnului, precum și activități
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
lor se arăta în piese lucrate cu o fantezie și deosebită finețe: se cunosc încă din secolele IV și III î.e.n. podoabe reproducând prin tehnica ciocănitului imagini de ființe umane și animale, motive scito-iraniene vegetale sau fantastice, brățări spiralice, lanțuri ornamentale obținute prin împletire de fibre sau îmbinări de inele, palmete și capete de animale stilizate, brățări cu capete de șarpe de tip elenistic, din tezaurele de la Pecica, Costești, Căpâlna, Stăncuța în județul Galați, etc. Pe întreg teritoriul geto-dacic exista o
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
odată cu cucerirea romană, ceramica geto-dacă va fi mult influențată (și treptat înlocuită) de produsele lucrate cu tehnica de depurare a pastei folosită de romani. Olarii geto-daci au preluat uneori de la meșterii străini unele procedee tehnice, sau anumite forme și motive ornamentale, imitând (de pildă) cupele grecești de tipul celor din Delos; dar formele vaselor geto-dace sunt în marea lor majoritate originale. Și dacă la aceasta se mai adaugă și faptul că ceramica fină, cerută de clienții bogați, mai era uneori și
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
reprezentări schematice de flori sau animale. În secolele III-II î.e.n. vasele sunt lucrate mult mai îngrijit. Formele de bază rămân aceleași, dar cu un număr mare de variante și (fără a fi încă pictate) cu un mult mai bogat repertoriu ornamental: brâu în relief cu alveole, torți (în cazul cănilor de lux) lucrate în torsadă, ornamente lustruite. Nu este, firește, cazul chiupurilor, a vaselor mari servind la păstrarea proviziilor, îngropate în pământ și atingând chiar o dimensiune de 2,20 m.
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
negustorul Hagi Ivanciu din Botoșani dăruiește un sicriu de lemn pentru păstrarea sfintelor moaște. Zece ani mai târziu, sulgerul Toader și soția sa Anghelusa din Mlenauti înlocuiesc iconostasul original. Iconostasul aparține stilului baroc moldovenesc, remarcându-se prin dimensiunile impresionante, somptuozitate ornamentală și cromatică.Frescele ce decorează astăzi biserica Sf. Gheorghe sunt opera meșterilor moldoveni din vremea lui Petru Rareș. În anul 1893 episcopul Melchisedek în urma descifrării pe peretele de sud al naosului a inscripției din spatele baldachinului sub care se află racla
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
Amorfa arbustivă ("Amorpha fruticosa L".) este un arbust alohton invaziv, originar din sud-vestul Americii de Nord. A fost aclimatizată în Europa ca arbust ornamental, constatându-se în timp caracterul său invazi-agresiv. Amorfa arbustivă face parte din genul "Amorpha" (salcâm mic, salcâm pitic). Are frunze prevăzute cu stipele imparipenat-compuse. Arbustul crește în tufe cu înălțimea medie de 1 metru, dar exemplarele vârstnice trec de 3
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]
-
și întreg interiorul, executarea lor fiind întreruptă din cauza lipsei mijloacelor financiare. În această situație, s-a apelat la pictorul Ludovic Kandler din München pentru a realiza o zugrăveală provizorie într-o culoare gălbuie. Pereții interiori au fost zugrăviți cu motive ornamentale românești (romburi cu cruci în mijloc) pe pereții superiori ai naosului, cu panouri dreptunghiulare cu o cruce mare în mijloc (în absidele din fața altarului) sau cu motive în formă de steluțe pe un fond gălbui (în arcada din fața altarului și
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
Cornus sanguinea) este un arbust nativ din cea mai mare parte a Europei și Asiei de Vest, acesta apare și în nordul și sudul Angliei, Scandinavia de sud și la est de Marea Caspică. Acesta este larg răspândit ca plantă ornamentală. Este un arbust cu frunze căzătoare, care atinge 2-6 metri înălțime, cu ramuri și crengi verzui-brun. Frunzele sunt opuse și au 4-8 cm lungime și 2-4 cm lățime, au o formă ovală alungită, sunt verzi pe partea superioară și mai
Sânger () [Corola-website/Science/305841_a_307170]
-
postament, pare scundă. <br> Biserica de plan triconc are pronaosul încununat de un turn-clopotniță. Pridvorul de proporții zvelte este susținut de coloane de piatră decorate cu vrejuri, portalul dovedește influențe baroce. Remarcabil este decorul neobișnuit al fațadelor, care include motive ornamentale în stuc preluate din miniatura persană: măsuțe cu vaze de flori, chiparoși, havuzuri, palate, ramuri înmănunchiate de lămâi. Atelierul care a efectuat aceste lucrări a contribuit probabil și la decorarea interiorului palatului brâncovenesc de la Potlogi. Picturile murale din interior au
Biserica Fundenii Doamnei () [Corola-website/Science/305887_a_307216]
-
spiritul arhitecturii brâncovenești. Interesant tratată este și fațada dinspre strada Lt. Dumitru Lemnea. Aici se află corpul intrării, care are trei arcade sprijinite pe coloane cu caneluri răsucite și unite la bază prin balustrade de piatră sculptată cu bogate motive ornamentale. După moartea lui Constantin Dissescu, survenită în 1932, casa a găzduit "Institutul de Cultură Italiană" (1933 - 1949), apoi "Institutul Româno - Rus", până în 1956, devenind apoi Cămin al Institutului Politehnic, apoi sediu pentru Direcția Stufului din Ministerul Industriei Chimice. Datorită diverselor
Casa Dissescu () [Corola-website/Science/305913_a_307242]
-
frunze: tutunul, mahorca. Întrebuințările medicinale se bazează pe alcaloizii pe care îi conțin: atropina, hiosciamina, scopolamina ș.a. în mătrăgună, măsălariță, ciumăfaie, mutulică; nicotina în tutun, capsicina în ardei: din părțile verzi ale cartofului se extrage solanina. Mult apreciate ca plante ornamentale sunt: petunia hibridă, tutunul de pădure ("Nicotiana silvestris"), regina nopții. Solanaceele sunt plante cu rădăcină pivotantă și tulpină ramificată. Frunzele lor sunt simple sau sectate, iar florile sunt solitare sau grupate în inflorescențe. Solanaceele prezintă unele caractere de superioritate în ceea ce privește
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
îmbrățișând cu fervoare și încorporând cu naturalețe tehnologia de ultimă oră, materialele noi, suprafețele finisate cu ajutorul mașinilor și abstractul pus la dispoziția designului. În arhitectură și decorații interioare, artiștii Art Nouveau au evitat cu grijă eclectismul erei victoriene și excesul ornamental prolix corespunzător. Designerii Art Nouveau au selecționat și modernizat câteva dintre cele mai abstracte elemente ale Rococoului, așa cum ar fi texturile de tip "flacără" sau "scoică", folosindu-le consecvent în locul ornamentelor victoriene de tip istoric sau realistic-naturaliste. Corespunzător, Art Nouveau
Art Nouveau () [Corola-website/Science/301465_a_302794]
-
el a inițiat programul de construire de trotuare asfaltate în cartierele mărginașe, acordând totodată o atenție deosebită creării unui ambient plăcut în București, prin crearea și dezvoltarea zonelor verzi. În această perioadă au fost plantați peste 50.000 de arbori ornamentali și a fost înființată pepiniera arboricolă de la Grozăvești. Construcții de interes public Pe timpul mandatului lui Vintilă Brătianu, zestrea edilitară a capitalei s-a îmbogățit cu o serie de construcții de utilitate publică cum ar fi: noua Uzină Electrică Comunală (de la
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]