5,351 matches
-
fi „regina științelor” sub avalanșa de oferte ideologice contemporane? Cum poate ea evita riscul unui derapaj totalitar? Cum anume afectează paradigma relativismului relația dintre teologie și oricare știință socială? Care este raportul între proiectul modernității și nihilismul contemporan, din perspectiva ortodoxiei teologice? Acestea sunt întrebările cărora John Milbank încearcă să le răspundă în ultima parte a cărții, intitulată „Teologie și diferență”. Așa cum am sugerat deja, între proiectul modern și cel postmodern există o certă continuitate: arta suspiciunii are aceleași contururi atât
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nu ignoră, naiv, proporțiile catastrofale ale injustiției sociale din lumea de astăzi și nici nu speră la o îmbunătățire a lumii, fără har. Fiind prin definiție o religie mărturisitoare, creștinismul nu poate încuraja inerția mută sau pasivitatea fals contemplativă 2. Ortodoxia vede în persoana apostolului Pavel o fericită întâlnire a Martei și Mariei. Prin revelația căderii lui Adam, creștinismul indică adevărata sursă a răului și violenței în inima dezbinată și pătimașă a fiecărui om. Fără o adopție transcendentală întru Fiul, Cel
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
comprehensiunii», ci continuă să tulbure gândirea și limbajul la rădăcină; sublimul devine nu doar un alt sentiment decât percepția frumosului, ci chiar o abolire a frumuseții, o revelație a contradicției și futilității intrinseci frumosului”1. Bucuria vederiitc " Bucuria vederii" Pentru Ortodoxie însă, nu sublimul unei experiențe estetice contează, ci consumarea bucuriei înnoite de slava veșniciei. Nici timpul, nici spațiul nu sunt doar ecrane ale subiectivității, ci cadre dinamice ale revelației. Raportul lui Dumnezeu față de lume este erotic și muzical, iar nu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
semnifică. Lumea contemplației teologice este plină de vestigii și reflexe, iar frumusețea omului este „inelul” prin care reflexele de transcendență ale creației primesc convergență 2. Cu alte cuvinte, contrastul maniheic între frumusețea lumii și frumusețea divină reprezintă o deformare a Ortodoxiei, al cărei etos promovează „în tot locul și tot ceasul” bucuria revederii 3. Revelația dumnezeiească nu strivește cantitativ printr-o greutate amorfă, ci structurează, educă, limpezește mereu un nou câmp de vizibilitate. Din punct de vedere lingvistic, nu registrul apofatic
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
salva lumea. Or, sublimul generează numai reflexe himerice și pofta de irealitate. Pe tărâmul acestei false reconcilieri cu haosul programatic al ființei, tentația este de a escamota problematica metafizică a răului, dacă nu prin uitare, atunci măcar prin amânare. Pentru Ortodoxia universală, disocierea frumosului de adevăr va rămâne însă indiciul unei fatale schizofrenii. În grădinile nemuritoare ale veșniciei însă, „mila și pacea s-au întâmpinat, dreptatea și pacea s-au sărutat, adevărul din pământ a răsărit și dreptatea din cer a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
International Press, 2002. Stăniloae, Dumitru, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Editura Mitropoliei, Craiova, 1988. Stăniloae, Dumitru, Iisus Hristos și restaurarea omului, Editura Omniscop, Sibiu, 19932. Stăniloae, Dumitru, Iisus Hristos, Lumina lumii și îndumnezeitorul omului, Editura Anastasia, București, 1993. Stăniloae, Dumitru, Ortodoxie și Românism, Editura Diecezană, Sibiu, 1938. Stăniloae, Dumitru, Studii de telogie dogmatică, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 1-3, EIBMBOR, București, 1996-1998. Stark, Rodney, Cities of God: The Real Story of How Christianity Became an
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
un material inedit și eseul de întâmpinare publicat sub titlul „Neopășunismul bovaric”, în revista Idei în dialog III (Martie 2006), nr. 18, pp. 33-35. • „Canonul confesiunii apostolice” a apărut inițial cu titlul „Confesiunea apostolică, hermeneutica Scripturii și limbajul teologic al Ortodoxiei”, în volumul colectiv îngrijit de T. Baconksy și B. Tătaru-Cazaban (ed.), Dumitru Stăniloae sau paradoxul teologiei, Editura Anastasia, București, 2003, pp. 307-370. • „Gâlceava dintre «metodă» și «adevăr»” a apărut inițial cu titlul lărgit, ca postfață a volumului Andrew Louth, Deslușirea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Parodia binelui și frumusețea întregită” a apărut inițial în revista Idei în dialog III (mai 2006), nr. 20, pp. 32-34. • „Post-scriptum. Pluralul religiilor și limitele analogiei”, Idei în dialog III (septembrie 2006), nr. 24, pp. 14-15. Toate textele din Gramatica Ortodoxiei apar într-o formă modificată și - cu excepția eventualelor greșeli de tipar - definitivă. Volumul n-ar fi apărut fără sprijinul moral și intelectual al profesorului Andrew Louth, cel care mi-a acordat o îndrumare neumbrită de-a lungul fiecărui an de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
migliore tradizione patristica.” Ilaria Ramelli, Archaeus tc "" Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt înainte (Mihai Șora) 5 I. Cvadratura cercului teologico-politic: un argument 9 Instituții și modernitate 9 Eșecul teologico-politic 13 Teologia fără epistemă 16 Așchii, rumeguș și limbă de lemn 20 Gramatica Ortodoxiei: aproximări distante 25 Topologia dogmei 28 Vocația mijlocirii: între Hermes și Pavel 32 II. Canonul confesiunii apostolice 37 Diferența specifică 37 „Dar voi cine ziceți că sunt Eu?” 40 Excurs despre vocația temeiniciei: Dumitru Stăniloae 43 Bolta Templului 50 Credința
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Dar voi cine ziceți că sunt Eu?” 40 Excurs despre vocația temeiniciei: Dumitru Stăniloae 43 Bolta Templului 50 Credința și mărturisirea apostolică 54 Martiriul și autoritatea tradiției 56 Duhul adevărului 59 Darul discernământului 62 Premisele Crezului 65 Gramatica și lexicul Ortodoxiei 71 Ortodoxie: posesie ori participare? 77 III. Gâlceava dintre „metodă” și „adevăr” 82 Pariul sincerității 82 Întrebătorul acestui veac 83 Fântânile carteziene 86 Cascadele empatiei romantice 90 Hermeneutica fenomenologică 94 Topologia paradoxului 97 Traducerea dialogului 99 Vocația peratologică a matematicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cine ziceți că sunt Eu?” 40 Excurs despre vocația temeiniciei: Dumitru Stăniloae 43 Bolta Templului 50 Credința și mărturisirea apostolică 54 Martiriul și autoritatea tradiției 56 Duhul adevărului 59 Darul discernământului 62 Premisele Crezului 65 Gramatica și lexicul Ortodoxiei 71 Ortodoxie: posesie ori participare? 77 III. Gâlceava dintre „metodă” și „adevăr” 82 Pariul sincerității 82 Întrebătorul acestui veac 83 Fântânile carteziene 86 Cascadele empatiei romantice 90 Hermeneutica fenomenologică 94 Topologia paradoxului 97 Traducerea dialogului 99 Vocația peratologică a matematicilor 102 Perspectivismul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în concepția lui, este personală, sau persoana este unicul focar de lumină spirituală. Pentru că numai persoana se comunică în mod conștient ca sens și ca interes generos care luminează și încălzește<footnote Dumitru Stăniloae, „Natură și har în teologia bizantină”, Ortodoxia, Anul XXX (1974), Nr.3, p. 478. footnote>. Această relație personală cu divinitatea în lumină înseamnă pentru persoana umană comunicare permanentă, dinamism, libertate și progres infinit, dacă patima este stare de pasivitate a sufletului, atunci esența lui, eliberată de pasivitatea
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
că direcția avea oarecare dreptate și am urmat îndemnul. Președintele: Mă rog, care sunt acele idei ce te-au îndemnat să te retragi din seminar, cum spui dumneata? Acuzatul: Ideea noastră fundamentală este că suntem un popor prin esență creștin-ortodox, ortodoxia constituind una din coordonatele românismului. Calitatea de ortodox implică un sacrificiu colectiv. Noi trebuie să aducem crucea patimilor lui Isus pe aceste plaiuri, înțelegînd pedagogia suferinței și regenerîndu-ne ca popor prin ea. Ortodoxia nu este o meserie pentru câțiva amatori
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că suntem un popor prin esență creștin-ortodox, ortodoxia constituind una din coordonatele românismului. Calitatea de ortodox implică un sacrificiu colectiv. Noi trebuie să aducem crucea patimilor lui Isus pe aceste plaiuri, înțelegînd pedagogia suferinței și regenerîndu-ne ca popor prin ea. Ortodoxia nu este o meserie pentru câțiva amatori de parohii, Biserica se confundă cu toată nația, care, într-o spiritualitate comună, se consacră unei misiuni supreme. Preoții se disting de ceilalți numai prin faptul că sunt în fruntea armatei spiritualiste în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
N-avea manie religioasă, obiceiul de a vorbi deDumnezeu? - N-am observat așa ceva. Copiii, știți, nu prea merg labiserică. Nu l-am auzit niciodată vorbind de asta, nici atunci, nici mai târziu. Acum mai în urmă văd că spune de ortodoxie, dar asta e, cum să zic, un fel de politică. Bisericos nu-l știu. - Bun! Dar, mă rog, de ce toți câți îl cunosc îl acuză de instincte criminale, de omor? - Lumea, nu știți, domnule arhitect, cum îți scoate vorba?Mie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Școalei de Arhitectură - glăsuia articolul - noi persistăm a crede că s-a petrecut la acea instituție o manifestație împotriva arhitectului Ioanide, legitimată de purtarea profesională și politică a susnumitului domn. Autor al unei biserici futuriste, care rupe brutal cu tradiția ortodoxiei noastre, domnul Ioanide e de fapt un ambițios, care, profitând de exaltația unor tineri, încearcă a-și deschide un drum cu ajutorul lor, însă ferit de orice riscuri. Numai profanii mai ignorează că arhitectul Ioanide este unul din fruntașii secreți ai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
scurt mai mulți călugări, pe care i-a îndrumat timp de cinci ani. În anii 1330 au avut loc importante evenimente în viața Bisericii de Răsărit, în urma cărora Sf. Grigorie a fost plasat printre cei mai importanți apologeți universali ai ortodoxiei, fiind foarte renumit ca profesor al isihasmului. Sf. Grigorie a făcut multe minuni în cei trei ani dinaintea morții sale, vindecănd mulți bolnavi. În ajunul morții sale, Sf. Ioan Gură de Aur i-a apărut într-o viziune, adresîndu-i cuvintele
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
un sinod în Constantinopol sub Patriarhul Filotei (1354 1355, 1364-1376) care a scris viața sfăntului și slujbele adresate acestuia -, iar pomenirea lui se face în chip aparte în a doua Duminică din Postul Mare, ca o prelungire a sărbatorii triumfului Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor, dar și la 14 noiembrie. Demnitatea firii omenești Omilia Sfăntului Grigorie Palama rostită în duminica Samarinencii poate fi considerată un model de omilie dogmatică. Chiar dacă nu abordează de la început pănă la sfărșit numai subiectul dogmatic, devenind pe
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
Sfăntul Macarie) o arată oricărei creaturi - fie ea reptilă sau chiar demon - este însoțită de un mod iconografic de a contempla găndul divin dincolo de transparența lumii, de a pătrunde în cochilia cosmică, pănă la sămburele sensului. Acesta este izvorul specific Ortodoxiei, originea umanismului maximalist pe care se sprijină neclintitul ei optimism. “Consideră că - după Dumnezeu - fiecare om este ca un Dumnezeu”. În chip euharistic - spune Sfăntul Maxim dumnezeiescul Stăpăn îi hrănește pe oameni cu gnoza scopurilor ultime ale acestei lumi”. Precum
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
de poziții practice. Pe plan ortodox, drepturile omului au fost promovate și respectate în concordanță cu morala creștină, fără a se face trimitere la vreun document oficial. Din această cauză, unele organizații pentru promovarea drepturilor omului, necunoscănd poziția oficială a Ortodoxiei față de acest concept și criticănd poziția acesteia referitoare la unele probleme de natură etică și teologică (avort, homosexualitate, hirotonia femeilor etc.) s-au grăbit să acuze Biserica Ortodoxă în mod repetat de încălcarea drepturilor omului și de fundamentalism. Astfel, prin intermediul
Demnitatea umană şi drepturile omului în perspectivă ortodoxă. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2306]
-
realitate permanentă în viața și în istoria sa dintotdeauna. De aceea, violarea demnității umane (în dublul ei aspect: ontologic și moral) și a drepturilor fundamentale ale omului reprezintă o gravă eroare antropologică ce nu va putea fi admisă niciodată de Ortodoxie.
Demnitatea umană şi drepturile omului în perspectivă ortodoxă. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2306]
-
în împărăția lui Dumnezeu. Ce este născut din trup, trup este; și ce este născut din Duh, duh este” (In. 3, 5-6) <footnote Diacon Ioan Caraza, „Botezul în lumina Sfintei Scripturi după mărturiile Sfinților Părinți și în teologia reformatorilor”, în Ortodoxia, Anul XLIII (1991), Nr. 4, p. 113. footnote>. Din Noul Testament mai reiese limpede că pruncii sunt chemați spre Împărăția lui Dumnezeu (Mt. 19, 14; Lc. 18, 16), ceea ce nu este cu putință în afara lui Hristos și a Bisericii Sale, El
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Ioan Mircea, Dicționar al Noului Testament, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1984, p. 476-477. footnote>. Și se știe că tăierea împrejur simboliza botezul; acesta era botezul lor<footnote Pr. Ioan Mircea, „Taina Botezului”, în Ortodoxia, Anul XXXI (1979), Nr. 3 4, p. 467. footnote>. Deci, precum în Vechiul Testament, tăierea împrejur se săvârșea asupra pruncilor, așa și tăierea împrejur cea nefăcută de mână, adică Botezul, poate fi administrat acestora. După cum vedem, „dacă tăierea împrejur se făcea
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
cele trei modele trebuie să fie înțeleasă în termenii unui triunghi, dezbaterile dintre neorealiști și instituționaliști alcătuind latura raționalistă, iar cele dintre neorealiști și liberali latura reflectivistă. Această perspectivă asupra relației dintre cele trei modele implică și o reformulare a ortodoxiei actuale referitoare la teoria liberală. Potrivit consensului curent, liberalismul se concentrează asupra consecințelor internaționale ale structurii interne. Moravcsik (1997) a generalizat un astfel de cadru pentru a dezvolta un model liberal ce acordă prioritate cauzală preferințelor interne. Totuși, pornind de la
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
călăuză și justițiar, interpretează (în numele lui Dumnezeu) textele fondatoare uitate sau înlăturate de contemporani, pe care-i cheamă la ordine și-i amenință cu "mânia divină"; • preotul: el este comentatorul textului sacru și animatorul liturghiei rituale care îl însoțește; păzește ortodoxia dogmei și mediază cu sacrul. Reprezentant al lui Dumnezeu, el este în slujba organizației bisericii sale, pe care o adună în jurul evlavioșilor și credincioșilor săi. Rutinizare, cotidianizare, naturalizare Jean-Pierre Grossein, noul traducător în franceză al operei lui Weber, ridică o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]