6,411 matches
-
tot de la noi din casă, după mai vechile obiceiuri ale locului. Când a venit în Frasin era domnișoară. Aici l-a cunoscut pe domnul Țucă Drelciuc cu care s-a căsătorit. Obiceiul locului era ca mireasa să plece de la casa părintească, cu iertăciune în fața părinților - și ea nu mai avea părinți - așa că a plecat din casa noastră, părinții mei au dat-o în mâna mirelui. La poartă li s-a rupt colacul deasupra capetelor; a fost frumos, ce mai! Au dus
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
să-l ducă la cristelniță. Fratele meu are și acum tabloul pe care la primit la botez. După ce farmaciile s-au naționalizat, domnișoara a rămas în continuare aici până s-a pensionat. Apoi s-a retras la Lugoj, la casa părintească. Pe Corneliu Baba l-am cunoscut aici, la Frasin, când venea să-și vadă familia. Îi plăcea șahul și stătea ore întregi cu tata la câte o partidă. Sau se adunau toți pe banca din fața farmaciei, sau în salon, sau
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
cu pic Bis: Viața noastră-i trecătoare Se preface în nimic. Doar rămân ca amintire Șir de fapte-n vis frumos La copiii pe care și astăzi Bis: Părinții le-au fost de folos Și copiii recunosc. Mama La cuibul părintesc Adie liniștea bătrână Părinții care ne-au iubit Acum zac sub țărână. Mormântul îl vom contura Cu flori de amintire Cu lacrimi noi îl vom uda În semn de prețuire. Și an de an s-or scurge-n șir Amintindu
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
din pricina ta. Dar te sfătuiesc, ca un tată ce-ți sunt, că, orișiunde te-i duce, să fii supusă, blajină și harnică; căci la casa mea tot ai dus-o cum ai dus-o: c-a mai fost și mila părintească la mijloc!... dar prin străini, Dumnezeu știe peste ce soi de sămânță de oameni îi da; și nu ți-or putea răbda câte ți-am răbdat noi. Atunci biata fată, văzând că baba și cu fiică-sa voiesc cu orice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
putea răbda câte ți-am răbdat noi. Atunci biata fată, văzând că baba și cu fiică-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, sărută mâna tată-său și, cu lacrimi în ochi, pornește în toată lumea, depărtându-se de casa părintească fără nici o nădejde de întoarcere!" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Exemplificați, în fraze, dependența propoziției atributive de un regent de tip nominal (substantiv, pronume, numeral). Formulați enunțuri în care propoziția atributivă să fie introdusă prin: (a) conjuncția că
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care le-a dat posibilitatea să rămână o țară omogenă, capabilă de a-și însuși rezultatele progresului din apus, și a contribuit de asemenea la progresul general. Într-o altă zi, două studente, surori, ne invită să le vizităm ferma părintească, la 15 km nord de Ames; au o fermă mică modest înzestrată. Părinții sunt bătrâni iar fetele rar le pot veni în ajutor la munca din fermă. Când am ajuns la fermă, bătrânul era ocupat cu tunsul celor 10 oi
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
pe care elementele de dreapta îl caricaturizau și-l temeau din cauza ideilor inaintate ce le manifesta. Wallace era inginer agronom și om de teren, fermier, ce și-a făcut primul venit ca tânăr, realizând primii hibrizi de porumb în grădinița părintească. Agronom și fermier, autor al unor tratate economice și politice, Wallace a adus la Casa Albă, în atmosfera îmbâcsită lăsată de măsurile polițienești ale lui Hoover, ceva din prospețimea câmpului și dârzenia fermierului; America era în plină criză, avea nevoie
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
oasele, carnea dușmancei de moment. Nici atât de analitici cât să realizăm că bătaia cu sugarul folosit ca ghioagă confirma cu vârf și îndesat câte parale făceam în ochii lor, noi copiii, la o (improbabilă de altfel) adică, împlinire a atenționării părintești. Spectacolul acesta care mi-a obsedat și îngrozit copilăria nu mi-a devenit nici mai târziu accesibil. Oricâtă informație istorică, antropologică, sociologică etc. am asimilat. El a rămas să reprezinte pentru mine alteritatea absolută și emblema însăși a iraționalului. Despre
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
decembrie 1770 la Bonn, ca al doilea din cei 7 copii ai unei familii de muzicanți. Copilăria lui Beethoven a fost tristă. Tatăl său, cântăreț în capela prințului elec tor Maximilian, ros de vicii, lipsit de căldură sufletească, de simțăminte părintești, nu s-a străduit să găsească cele mai elementare mijloace pentru susținerea familiei sale. Dar asprimea vieții nu l-au copleșit pe micul Ludwig. În dragostea mamei sale măcinată de tuberculoză, în frumusețile meleagurilor natale, el și-a găsit alinare
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
ar fi pus-o pe a VIII-a mai prejos decât ,,sora ei mai mare”. Beethoven a denumit-o ,,mica” referindu-se numai la dimensiuni, la proporții. Acest ,,copil mai mic” al compozitorului s-a bucurat însă de dragostea sa părintească, la fel ca și celelate simfonii. Simfonia a VIII-a a fost executată în primă audiție la Viena în Redoutensaal la 27 februarie 1814. Programul concertului cuprindea: Simfonia a VII-a, un Trio, Simfo nia a VIII-a și ,,Bătălia
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
să rămână împreună cu scopul de a asigura dezvoltarea și protecția progeniturii până ce aceasta este capabilă să-și asigure existența și să se apere de pericole. Concomitent cu acest instinct și mai degrabă ca o consecință a sa, se dezvoltă iubirea părintească, acel sentiment pe care părinții îl nutresc pentru copiii lor, iar, în același timp, între copiii aceluiași cuplu se dezvoltă sentimentul iubirii frățești, ca rezultat al originii comune și coabitării în sânul aceleași familii. Toate aceste aspecte, cu puternice resorturi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Deci scopul familiei este în primul rând unul biologic și rezidă în a da naștere, a crește, educa, proteja și apăra copiii. Realizarea acestui deziderat presupune existența a încă două sentimente instinctive care apar ca un corolar necesar al iubirii părintești. Este instinctul de proprietate și instinctul de dominație și subordonare. Pătrundem astfel în sfera instinctelor sociale dominate de instinctele enunțate mai sus. Așa de exemplu, instinctul de dominație și subordonare apare ca o necesitate pentru unitatea de acțiune în sânul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
când resursele în natură sunt mai sărace. Deci microsocietatea formată din părinți și copii (familia) se bazează pe 4 instincte foarte puternice: - iubirea conjugală, în fapt coabitarea a doi parteneri de sex opus în vederea procreării (scop de altfel ignorat); - iubirea părintească, cu scopul protejării progeniturilor până ce acestea sunt capabile să se adapteze mediului în care trăiesc; - instinctul de dominație și subordonare, ce asigură unitatea și coeziunea familiei și - instinctul de proprietate, ce asigură resursele și protecția familiei, toate având la origine
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este așa o demonstrează ampla incursiune pe care Paulescu o face în lumea animal ă, folosindu-se de observațiile făcute în natură de biologi, din care, pentru acuratețea și frumusețea demonstrației, vom folosi și noi câteva exemple. Iubirea conjugală și părintească este evidentă acolo unde progeniturile au nevoie de un interval de timp pentru dezvoltare și maturizare, la naștere ele nefiind capabile să se apere, sau săși asigure subzistența. Familia, ca ocrotitoare naturală, cunoaște trei tipuri: - familia maternă - în care masculul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
neavând nici un rol după depunerea ouălor; - familia paternă-maternă, caracteristică păsărilor și mamiferelor. Păsările, de pildă, formează familii monogame în care iubirea conjugală este duioasă, profundă și atât de durabilă încât rareori un partener supraviețuiește celuilalt în caz de deces. Iubirea părintească față de progenituri este la fel de puternică. Papagalii, petroșelul, turturelele, columbele, ponurii, sunt exemple foarte concludente și atent studiate. Mamiferele, la rândul lor, formează familii în general monogame în care iubirea părintească este mult mai puternică decât în cazul păsărilor. Comportamentul leului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
rareori un partener supraviețuiește celuilalt în caz de deces. Iubirea părintească față de progenituri este la fel de puternică. Papagalii, petroșelul, turturelele, columbele, ponurii, sunt exemple foarte concludente și atent studiate. Mamiferele, la rândul lor, formează familii în general monogame în care iubirea părintească este mult mai puternică decât în cazul păsărilor. Comportamentul leului și maimuței sunt exemple elocvente. Acolo unde progeniturile nu au nevoie de protecție, fiind ele însele capabile să subziste, familia nu este necesară și în consecință nu se formează. Este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bază instinctuală, ea se regăsește pe întreaga scară animală și are un caracter net familial. În rezumatul gândirii paulesciene se poate spune că familia ca unitate socială se regăsește în lumea animală, are la bază sentimentele de iubire conjugală și părintească, dezvoltă în sânul ei instinctele sociale (instinctul de dominație subordonare și instinctul de proprietate), instincte absolut necesare unității familiei și subzistenței sale ca entitate. Derivate ale instinctelor sociale Cum era și firesc instinctele sociale, atât de evidente în familie unde
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de familie și doar ca sentiment de apartenență familială. El se va regăsi însă în structurile ierarhice comunitare sau statale și păstrează cele două componente ale sale și anume: - afecțiune din partea conducătorilor sau șefilor pentru subordonați sau supuși (asemănător iubirii părintești) și; - respect și gratitudine din partea supușilor, asemănător iubirii filiale. De remarcat că instinctul de proprietate nu se regăsește, acesta rămânând strict la nivelul familiei care folosește în scop personal tot ceea ce-i aparține. Instinctul de familie (tribal) se regăsește și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cunoscut sub denumirea de patriotism și care derivă mai puțin din iubirea națională cât mai ales din instinctul de proprietate. Dacă instinctul de dominație și subordonare devine din ce în ce mai puternic și evident pe măsură ce organizarea socială este mai bine definită, instinctul iubirii părintești scade pe măsură ce ne îndepărtăm de familie, devenind foarte slab la nivelul sentimentului de iubire pentru semeni, sentiment care se asimilează astăzi termenului de umanitarism. Cu referire la umanitarism, acel sentiment de iubire omenească (afecțiune instinctivă pentru semeni) ce se extinde
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nații, state, uniuni de state, confederații etc., iar animalele, la rândul lor, formează familii, turme, stoluri, cirezi, haite, bancuri, colonii etc. Ceea ce concură în mod decisiv la formarea acestor societăți este instinctul de iubire cu toate formele ei: conjugal ă, părintească, filială, frățească, de rudenie (familială) și națională. Organizarea acestor societăți este determinată de instinctul de dominație și subordonare, instinct care în fapt conține cele două aspecte: un sentiment de simpatie și afecțiune din partea conducătorilor pentru supuși și un sentiment de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ocupa de educarea și formarea lor, prin încredințarea acestora unor indivizi sănătoși și normali, dar fără apartenență familială. Și acest aspect însă contravine unei laturi instinctuale a ființei umane și anume instinctului de reproducere din care rezultă dragostea conjugală și părintească împreună cu derivatele lor. În esență această filosofie este o utopie dezarmantă, care desființează pur și simplu familia și condamnă pe cei năpăstuiți (bolnavi sau handicapați) lăsându-i să moară ca nefiind utili statului. Contravine prin această concepție altor sentimente de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la întâmplare, iar mama își hrănea puii nu pentru trebuința lor ci mai degrabă pentru trebuința ei, pentru ca ulterior aceștia devenindu-i dragi, să-și dezvolte instinctul matern. Doar obiceiul de a trăi împreună a dat naștere dragostei conjugale și părintești. Este evident că Rouseau nu avea nici cea mai elementară noțiune despre instinctul de reproducere care stă la baza unirii ființelor, formării familiei și creează obiceiul de a trăi împreună ca o necesitate instinctuală pentru creșterea și ocrotirea progeniturilor. În
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
autoritatea asupra lor nu ar avea nici o motivație. Nu ar exista dreptul de supunere a acestora față de părinți pentru că în acest fel ar fi subminat principiul egalității dintre oameni. Este evident că socialiștii nu înțeleg natura instinctivă a iubirii conjugale, părintești și filiale, instincte ce stau la baza organizării familiei, ca și instinctul de dominație și subordonare propriu familiei ce se extinde și asupra organizării sociale. Aplicând principiul egalității, ideologia lor conduce cu bună știință la disoluția familială prin susținerea unor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu președintele Chirac, că România va fi izolată cu Vadim ca președinte; dezvăluirea în presă a „găurilor negre” din trecutul lui Vadim și, în ultimă instanță, ieșirea la bătaie a lui Iliescu în ceasul al doisprezecelea, când a părăsit tonul părintesc și a recitat la televizor din poeziile lui Vadim închinate lui Nicolae și Elenei Ceaușescu. Obținând numai 37% din votul popular, iar în Cameră și Senat 45-46% din locuri, PDSR s-a decis totuși să formeze un guvern monocolor, iar
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
iar fiul îl ucide. Apoi îl caută peste tot pe tatăl care murise din dragoste pentru el. Este o poveste mișcătoare, soarta balaurului rău este greu de înțeles. Pentru că nu este vina lui că este rău, iar în dragostea sa părintească dă dovadă de blândețe și devotament. Ascultați-l când vrea să-și convingă fiul să nu moară de foame după ce jurase să ucidă balaurul: "Ți-e foame, ți-e sete, copile? Tată, setea mă arde ca un foc. Nu mă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]