4,121 matches
-
neant, fuga În trecut din fața sfinxului nu rezolvă nimic. Această zi plină de toată risipa nobilă a verii care continuă să ardă golful Îmi reamintește cît de lipsită de speranță era hîrjoneala societarilor „Arcadiei” din Settecento, ocupați cu jocuri de păstori afectați, și mă cheamă să Înot În mare pînă mă vor durea brațele. Endimion Endimion dormea Într-o grotă din muntele Latmos. Poezia pastorală, cîntînd dragostea tînărului cioban pentru lună, a făcut din el iubitul zeiței Artemis. Sub aparențe bucolice
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
că în contemplațiile acestei a doua săptămâni, după cum va vrea să acorde timp sau după cum va trage folos, fiecare poate prelungi sau scurta șnumărul de zileț. Dacă se va prelungi, se pot lua misterele vizitei Stăpânei noastre la Sfânta Elisabeta, păstorii, tăierea împrejur a pruncului Isus, cei trei crai4 și așa mai departe; dar dacă se va scurta, să se scoată chiar și dintre cele propuse. Pentru că aceasta se face pentru a oferi o introducere și o metodă, ca apoi să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
însărcinată). 2. (Și l-a adus pe lume pe fiul ei întâi născut 2, l-a înfășat și l-a culcat în iesle.) 3. (A venit o mulțime mare de oaste cerească, zicând: „Mărire în ceruri lui Dumnezeu”). 265. DESPRE PĂSTORI, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 2,8-20. 1. Primul. Nașterea lui Cristos, Domnul nostru, este descoperită păstorilor de înger: („Iată, vă vestesc bucurie mare, căci astăzi S-a născut Mântuitorul lumii”). 2. Păstorii merg la Betleem ( Și au venit cu grăbire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
înfășat și l-a culcat în iesle.) 3. (A venit o mulțime mare de oaste cerească, zicând: „Mărire în ceruri lui Dumnezeu”). 265. DESPRE PĂSTORI, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 2,8-20. 1. Primul. Nașterea lui Cristos, Domnul nostru, este descoperită păstorilor de înger: („Iată, vă vestesc bucurie mare, căci astăzi S-a născut Mântuitorul lumii”). 2. Păstorii merg la Betleem ( Și au venit cu grăbire și au găsit pe Maria și pe Iosif, și pruncul culcat în iesle). 3. (Și s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
zicând: „Mărire în ceruri lui Dumnezeu”). 265. DESPRE PĂSTORI, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 2,8-20. 1. Primul. Nașterea lui Cristos, Domnul nostru, este descoperită păstorilor de înger: („Iată, vă vestesc bucurie mare, căci astăzi S-a născut Mântuitorul lumii”). 2. Păstorii merg la Betleem ( Și au venit cu grăbire și au găsit pe Maria și pe Iosif, și pruncul culcat în iesle). 3. (Și s-au întors păstorii, preamărind și lăudând pe Dumnezeu.) 266. DESPRE TĂIEREA ÎMPREJUR, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Iată, vă vestesc bucurie mare, căci astăzi S-a născut Mântuitorul lumii”). 2. Păstorii merg la Betleem ( Și au venit cu grăbire și au găsit pe Maria și pe Iosif, și pruncul culcat în iesle). 3. (Și s-au întors păstorii, preamărind și lăudând pe Dumnezeu.) 266. DESPRE TĂIEREA ÎMPREJUR, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 2,21. 1. Primul. L-au tăiat împrejur pe pruncul Isus. 2. (I-au pus numele Isus, cum Îl numise îngerul înainte de a Se zămisli în pântec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a încetat din viață în ziua de 3 septembrie 2010 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. ARĂPAȘU, TEOCTIST (TEODOR) (1915-2007) PATRIARH Pentru binecredinciosul nostru popor, cel de-al cincilea patriarh al României, Preafericitul Părinte Teoctist, era imaginea păstorului înțelept, blajin, îndelung răbdător și mereu cu alese cuvinte de învățătură, pe care le-a vegheat și îndrumat cu neostenită râvnă pe drumurile credinței strămoșești. Născut la 7 februarie 1915, în satul Tocileni din apropierea municipiului Botoșani, ca fiind al zecelea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
proprietarii din satele catolice. Reședința din Iași totuși are venituri anuale de circa 800 țechini care se folosesc pentru menținerea Episcopului sau Prefectului Apostolic de Misionarii PP. angajați la îngrijirea sufletelor, la școală și la alte nevoi ale misiunii, ale păstorului de Orlești, oamenilor din serviciu și pentru restaurarea locuințelor din care se retrage aproape întreaga sumă indicată. Parohului din Galați îi vine administrată de Guvernul Austriac o pensie de 100 de florini. Pastorul de Botoșani peste pensia de sute de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
dracul a mai văzut” <endnote id="(80, p. 139)"/>. Se pare că unii termeni arhaici și populari care denumeau „crescătorul/ negustorul de cai” (precum șefar) au intrat În limba română din germană, prin dialectul evreo-german (cf. idiș șufar, germ. Schäfer, „păstor [de cai]”) <endnote id=" (171, p. 290)"/> <endnote id="(726)"/>. Alți evrei s-au specializat În confecționarea și repararea căruțelor și roților, dar și a șeilor, hamurilor și tapițeriei de piele a birjelor. Vezi, de pildă, pe „Moisă Curirario - Moșe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nici un evreu nu participa propriu-zis la transport : „[căruțașii] vor trebui să țină În țara Valahiei [= Moldova] toate sâmbetele, după obicei, din cauza acelor evrei ai acelui Chaim cărora le sunt destinate mărfurile” <endnote id="(5, pp. 43-45)"/>. 7. Evreul agricultor sau păstor În Maramureș și Bucovina „Neamțu-i și paur și faur” <endnote id="(399, p. 95)"/>. Acest proverb românesc atestă faptul că, În mentalitatea populară, neamțul - spre deosebire de evreu - poate fi, la fel de bine, agricultor („paur”, de la germ. Bauer = „țăran”) sau meșteșugar („faur”). Așa cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
buștenilor cu cotiuga, tăierea cu joagărul și transformarea lor În scânduri. Recent, Claus Stephani a publicat un volum de povestiri evreiești culese din nordul Maramureșului, de la evreii din târgurile de pe malul râului Vișeu. Protagoniștii poveștilor sunt, În majoritatea lor, evrei păstori, agricultori și tăietori de lemne <endnote id="(885)"/>. În ciclul său de reportaje „Note de drum din Maramureș” (revista Adam, 1928), F. Brunea-Fox descrie aceste activități practicate de evreii din târgurile regiunii : „I-am Întâlnit În Maramureș la toate altitudinile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atestă existența unor evrei care arendau pășuni și aveau „cășării” În Ardeal (zona Bran) și În Moldova <endnote id="(416, vol. II, pp. 31 și 39)"/>. În nordul Moldovei, În zona localității Târgu Neamț, este atestat numele evreiesc Paster (de la „păstor”), care, conform unor comentatori, ar demonstra că unii evrei din regiune s-au ocupat de păstorit <endnote id="(839, p. 160)"/>. Într- adevăr, În anumite epoci și În anumite zone ale spațiului românesc, evreii au fost ciobani propriu-ziși. „Stânile evreiești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a-l Îngropa În zidire” <endnote id="(46, p. 50)"/>. Urme ale unor practici și credințe similare au supraviețuit până În zilele noastre și În folclorul ciobanilor din sud-estul Poloniei (deci la nord de Bucovina și de Maramureș - zone În care păstorii evrei au coabitat cu cei autohtoni) <endnote id=" (165)"/> : „Pentru ca unui oier să-i meargă toate bine - sună o credință culeasă În jurul anului 1980 ( !) -, trebuie ca În staul să fie Înzidit un evreu” <endnote id="(70, p. 186)"/>. O legendă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau să ard Biblia. Dar Poporul Cărții e una - iar hoardele de aventurieri și escroci internaționali care Îți scot astăzi ochii În numele Regilor David și Solomon sunt alta. Nu cred că a rămas mare lucru din Poporul Bibliei, din acei păstori admirabili, care i-au dat adăpost, În iesle, Născătoarei Mântuitorului. Am tot mai mult convingerea că evreii care au mișunat pe Planetă de 1000 de ani Încoace sunt khazarii - populație turcică, trecută la religia mozaică. Altfel nu se poate explica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nu se cădea așa ceva și, de-altminteri, potrivit motivației lui Necula, rușinoasa scriere de mai sus fusese ștearsă „...conform instrucțiunilor”. Întrebare: oare mahării de partid de la Consiliul popular județean Vaslui chiar nu știau de aceste interdicții? Ei, granzii locului, mari păstori ai turmei proletare, nu aveau acces la aceste stupide „dispoziții” și „instrucțiuni”?! O altă intervenție, soldată cu rășluirea unui text așternut pe hârtie de un nenea Nimeni pe foaia volantă „Protecția muncii” editată de Inspectoratul de stat pentru protecția muncii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mijlocul deșertului, abandonată de toată lumea cu excepția soțului ei (Brad Pitt). Cei doi copii ai lor, lăsați acasă, în California, în grija bonei mexicane (Adriana Barraza), ajung pe undeva pe lîngă granița americano mexicană, singuri la marginea unui cîmp. Cei doi păstori marocani și ei tot niște copii , care, ca să se amuze, au tras în autocarul cu turiști, sînt vînați de poliție ca niște coioți. Pușca pe care au folosit-o îi aparținuse înainte unui om de afaceri din Tokyo, care călătorise
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
strica ,,adunările de sărbătoare”, Tu esti neșcolit în muzică și cântare! Vezi-ți de miei și de iezi, nu te amesteca printre bemoli și diezi, Sunt alții mult mai știutori, Că nu se cântă la palate ca în coliba de păstori. Stai acolo la marginea satului și lasă pe dregători Să aibă grijă de ,,otava împăratului”! Și nu mai spune povestea cu ,,cumpăna de judecată” -E prea demodată. Stai acolo în scorbura văii și lasă să petreacă ,,fetele frumoase și flăcăii
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
încontinuu... Am fost la doctori, mi s-au dat medicamente, însă degeaba. Credeam că nu-mi revin curând din această stare, dar am văzut în această perioadă foarte multă lume necăjită, amărâtă, așa cum zicea Domnul Isus “ca niște oi fără păstor”. Așa se face că în săptămâna 27 februarie - 4 martie 2012, în fiecare zi am fost în vizite, cu ajutoare, cu mâncare și lemne de foc și am rămas uimit de ce am întâlnit: într-o “casă” formată dintr-o singură
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
din România, care a prezentat un mesaj de o importanță covârșitoare pentru zilele pe care le trăim: "Nașterea Lui miracol sau obișnuit?" Mesajul a accentuat faptul că nu lui Iosif și Mariei li s-a născut un fiu ... ci și păstorilor, magilor, regilor și tuturor oamenilor inclusiv nouă celor de astăzi! Reușita acestui concert m-a făcut să-mi propun ca țintă să-l organizez și anul următor. Și în ciuda tuturor piedicilor pe care le-am avut din partea Celui Rău,această
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
e mai bogat Și mai învățat Și-oile ascultă Atunci când cuvântă. Căpitan săracul, Aflase băiatul Care-i planul lor, Al notarilor ... Și-așa pe nespuse, El se hotărâse Să cheme în ajutor Pe Bucureștean în zbor Că-i mai bun păstor. Auzind Bucureșteanul Despre Buzoianul Că-i la ananghie, Vru iute să vie, Și-l luă cu el Și pe Voinicel, Să meargă-împreună Că nu-i treaba bună. Cuvântarea lui Bucureștean Ascultați băieți, Cât timp mai puteți: De ce încercați Să-l
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Ce vreți voi acum Să-l întorc din drum Și să lase vouă Toată turmă nouă? Pun pariu pe-un ban Că-ntr-un singur an El de va pleca Voi veți destrăma Toată munca sa. Cuvântarea notarului: O, mare păstor, N-am vrut să-l omor Nu știu cum să fac De el ca să scap, De când a venit, E tot mai iubit. Ți se pare drept Să stau și s-aștept Și s-ajung deodată Doar cu unu-n barcă? Dacă mă
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Ți se pare drept Să stau și s-aștept Și s-ajung deodată Doar cu unu-n barcă? Dacă mă gândesc mai bine Rămân singur! Nu mai ține! Că eu eram învățat Să fiu ovaționat Și din ditamai notar Nici păstor măcar? Chiar și cellalt, Dunărean, Parcă e la fel: viclean, Nu știe să păstorească Turma noastră țigănească! Cuvântarea secretarului Ce spune notarul, E adevărat Omul asta, frate Ne-a exasperat! Și mult ne-am dori Să-l putem goni Să
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
verifice și să supravegheze din când în când cum își îndeplinește treaba frățiorul ei mai mic, misiune pe care aceasta o împlinea cu conștiinciozitate, ajutându-se și cu o nuielușă mlădioasă. Cei șapte miei ce formau cârdul împreună cu micuțul lor păstor, au fost eroii unei întâmplări pe care o țin minte chiar și după scurgerea multor ani, toți membrii numeroasei familii a lui Costache Gheorghiu. într-o dimineață, Maricica, sora lui Săndel, care era mai mare cu opt ani decât el
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dormit înfășurat într-un enorm și călduros cojoc cu blana groasă. Abia am adormit în aerul proaspăt, rarefiat, că aud chiote și zgomote urmate de întărâtate lătrături de câini ciobănești de munte. Nea Martin poftea o mioară fragedă, dar vigilența păstorilor și a acelor „câini mai bărbați” l-au pus pe fugă pe intrus. Către prânz, când am coborât din munte, am aflat noutăți șocante pentru mine, despre vizita lui „Nea Martin”. Curând aveam să spun rămas bun acestor plaiuri mioritice
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
biserică întâlnită în cale pentru a mulțumi Celui de Sus pentru sprijinul logistic acordat și în final mi-am sărbătorit "victoria" cu o halbă rece de bere la Gambrinus, singur-singurel, doar cu gândurile și visele mele. La ce gândeam? La păstorul mioritic de acum două decenii, la zborul meu fantastic peste Liceul "Costache Negruzzi" din Iași odată cu bivolii profesorului de chimie, la tocul și călimara cu care m-am prezentat la admitere la facultate, la minunații mei părinți, frați și surori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]