10,871 matches
-
și informație. Alte tipuri de ISD. Există și alte motivații care fundamentează activitatea corporațiilor transnaționale, care nu pot fi cuprinse În cele patru categorii anterioare, fiind Împărțite În trei grupuri: 1. Investiții de evadare; 2. Investiții de sprijin; 3. Investiții pasive. 1. Investiții de evadare. Anumite ISD sunt realizate pentru a evita legislația restrictivă sau politicile macroeconomice aplicate În țările de origine . Investițiile de evadare au ca emitent firme din țări ale căror guverne aplică politici economice intervenționiste și tind să
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
mamă. De asemenea, ele pot fi angajate În activități precum: recrutarea forței de muncă pe respectivele piețe, căutarea de oportunități investiționale pentru firma mamă, relații cu publicul, menținerea legăturii cu guvernele țărilor gazdă și/sau cu autoritățile regionale 2. Investiții pasive. Investițiile directe În străinătate sunt diseminate a injecta noi resurse și capacități manageriale În firma receptoare, implicînd un management activ, sau sunt realizate pentru a achiziționa noi active cu scopul de a mări profiturile firmei mamă. Investițiile de portofoliu Însă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
a injecta noi resurse și capacități manageriale În firma receptoare, implicînd un management activ, sau sunt realizate pentru a achiziționa noi active cu scopul de a mări profiturile firmei mamă. Investițiile de portofoliu Însă sunt presupuse a implica un management pasiv. In realitate, Însă, cea mai mare parte a investițiilor directe variază În funcție de caracterul activ al managementului aplicat de firmele emitente de la 100% la inexistent. Acelea care se Îndreaptă spre latura pasivă a investițiilor active sunt de două tipuri: Investițiile realizate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de portofoliu Însă sunt presupuse a implica un management pasiv. In realitate, Însă, cea mai mare parte a investițiilor directe variază În funcție de caracterul activ al managementului aplicat de firmele emitente de la 100% la inexistent. Acelea care se Îndreaptă spre latura pasivă a investițiilor active sunt de două tipuri: Investițiile realizate de marile conglomerate instituționale specializate În cumpărarea și vînzarea de firme Exemple de astfel de firme sunt T. Boone Pickens (SUA) și Lonrho (Marea Britanie). Totuși, deși investițiile sunt motivate de potențialitatea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de piețe. 4. Argumentați realizarea ISD aflate În căutare de eficiență (efficiency-seeking). 5. Care sunt tipurile ISD aflate În căutare de eficiență? 6. Caracterizați ISD aflate În căutare de active strategice. 7. Ce presupun investițiile de evadare, de sprijin și pasive? 8. Ce factori au contribuit la dezvoltarea expansiunii societăților transnaționale? 9. Descrieți modalitățile directe de expansiune În străinătate a corporațiilor transnaționale. 10. Descrieți modalitățile indirecte de expansiune În străinătate a CTN. 11. Explicați conceptul de sinergie ca motivație principală a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
active În populația totală. Cu cât ponderea populației active În totalul populației este mai mare, cu atât potențialul de muncă este mai mare. 77. Rata de Întreținere. Analiza forței de muncă trebuie să aibă În vedere și partea de populație pasivă (inactivă). Acest indicator exprimă ponderea populației inactive În total populație activă. Calculul acestui indicator este foarte important dacă ținem cont că populația activă este cea care susține economic populația inactivă. 78. Rata de dependență economică. Se calculează ca raport Între
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de modul în care se contabilizează veniturile și cheltuielile firmei emitente, de modul în care se alculează profitul și rentabilitatea acesteia; c 4. Este de preferat alternativa “do it yourself ” - pe o piață eficientă, un investitor care practică o strategie pasivă va obține - în medie - aceleași rezultate ca și cei care plasează sume su bstanțiale de bani în rcetări costisitoare; c e 5. „Dacă ai urmărit evoluția unei valori mobiliare, poți spune că ai urmărit-o pe a tuturor celorlalte“ - comportamentul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
să acceadă la unele drepturi, altă dată acordate numai naționalilor. Deschiderea a fost graduală. Inițial, Comunitatea economică a atribuit drepturi indivizilor care erau "cetățeni activi" ai pieței comune, adică salariați. Ulterior, formarea pieței unice a conferit drepturi indivizilor considerați "cetățeni pasivi", adică consumatorii. Logica a ramas însă categorială: un britanic aflat în Franța ca turist nu are aceleași drepturi sociale ca și cetățeanul francez, pentru că el nu se află pe teritoriul francez în calitate de salariat. Însă are aceleași drepturi ca și consumatorul
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
virtuoși, dornici de a-și menține autonomia. Una dintre cele mai mari lecții ale gîndirii republicane constă în a reaminti constant că puterea constituantă este, în mare parte, responsabilă de calitățile cetățenilor. Astfel, dacă statul este autoritar, cetățenii vor deveni pasivi; dacă este prea sofisticat, ei se vor îndepărta de stat; dacă se dovedește prea modest, atunci cetățenii își vor plasa în altă parte aspirațiile și ambițiile. Știința politică contemporană a demonstrat importanța alegerilor instituționale în formarea spiritului civic. În afara instanțelor
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul bicarbonic este secretat activ în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig. 3). Mecanismul secretor al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de glicoliza anaerobă și fosforilarea oxidativă). La nivelul polului apical al celulelor parietale se găsește o ATP-ază specifică care transportă activ H+ în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice reținând K+ în celulă. Sursa ionilor de clor este NaCl din plasmă. Clorul trece pasiv în celula parietală datorită gradientului de concentrație. Prin intermediul ATP-azei de Cl-, acesta este pompat în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice. Ionii de H+ și Clse vor reuni în reticulul endoplasmic și vor forma HCl (fig. 7). In interiorul celulelor oxintice, OHrămas în urma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nu sunt influențate cele două funcții importante ale bilei: transportul de acizi biliari în intestinul subțire și excreția de colesterol, acizi biliari și bilirubină. Absorbția ductală a unor substanțe din plasmă are rol foarte important. Glucoza și aminoacizii, care pătrund pasiv în canaliculul biliar sunt absorbite eficient; nu este cunoscută utilitatea acestei absorbții în organism deoarece aceste substanțe ar putea fi absorbite eficient și la nivelul intestinului subțire. O explicație a acestei absorbții ar fi că aceste substanțe servesc la apărarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
acestora. Acest proces se numește emulsionare și se produce sub acțiunea sărurilor biliare (fig. 14, 22). Suprafața mucoasei intestinale este acoperită de un strat apos; pentru a-l străbate lipidele sunt solubilizate de către sărurile biliare și pot fi astfel absorbite pasiv. Sărurile biliare formează micelii simple, iar atunci când încorporează lipide, formează micelii mixte, încărcate negativ și hidrosolubile (grupările polare ale miceliilor mixte proemină la exterior). Când miceliile mixte vin în contact cu microvilii enterocitelor, lipidele difuzează în celulă și are loc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ca atare în cantități neglijabile (degradate lisosomal) cu excepția nou-născutului (important la mamifere pentru absorbția anticorpilor din laptele matern); absorbția exagerată la adult poate produce șoc anafilactic. 8.4. Absorbția apei Aportul zilnic de apă este ~2l. Absorbția sa se face pasiv (la nivelul colonului), cu o rată dependentă de locul absorbției și de osmolaritatea conținutului luminal. Prin fecale se pierd doar ~100 ml zilnic. Sursele de apă intraluminală (litri/zi): alimente 2; salivă 1; bilă 1; suc gastric 2; suc pancreatic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
rezultând CO2 și apă) sau împreună cu glucoza sau aminoacizii (simport). Concentrația intracelulară scăzută a sodiului este permanent menținută prin pompa de Na+ (fig. 24). Potasiul Organismul preia zilnic din alimente ~4 g de potasiu. In intestinul subțire absorbția se face pasiv prin spațiile intercelulare. In colon, potasiul este absorbit sau eliminat în funcție de concentrația sa luminală; pierderi importante de potasiu se produc în diaree (risc major de aritmii cardiace). Clorul și Bicarbonatul Din 2-3 g clor prezent zilnic în tubul digestiv numai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sa luminală; pierderi importante de potasiu se produc în diaree (risc major de aritmii cardiace). Clorul și Bicarbonatul Din 2-3 g clor prezent zilnic în tubul digestiv numai 0,1-0,2 g clor este eliminat. Clorul se absoarbe în jejun pasiv prin spațiile intercelulare, iar în ileon este preluat de enterocite la schimb cu bicarbonatul. Bicarbonatul este absorbit în jejun împreună cu sodiul; absorbția de HCO -3 antrenează absorbția de Na+ și apă. Bicarbonatul reacționează cu H+ (secretat luminal la schimb cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fosfataza alcalină, lactic dehidrogenaza. Din ingestia zilnică de 10-15 mg zinc ~1/2 este absorbită intestinal (în ileon, activ); este stocat în enterocite sau eliberat în circulație. Aportul zilnic de Mg este 0,4-0,5 g. Absorbția magneziului are loc pasiv, în tot intestinul subțire. Fierul Aportul zilnic de fier este de 12-15 g. Fierul intră în componența hemului și participă la numeroase reacții enzimatice. Fierul se absoarbe preponderent în duoden și porțiunea superioară a jejunului. Sunt două forme de fier
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fig. 25). 8.6. Absorbția medicamentelor Cel mai important eveniment la nivel intraluminal este reprezentat de disoluția fazei solide. Moleculele de medicament vor fi dizolvate într-o forma nanomerică sau vor fi asociate cu miceliile mixte. Transportul intestinal implică permeabilitate pasivă prin partiția în domenii lipidice la nivelul membranei marginii în perie. Mecanismele de transport activ sunt rar utilizate. Pentru medicamente cu greutate moleculară scăzută, absorbția paracelulară este importantă. Nu se cunosc mecanismele de transport implicate în transportul medicamentelor din enterocit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge) și numai o porțiune din organ este perfuzată activ. Când presiunea venoasă sistemică crește, ramurile venei porte sunt dilatate pasiv și cantitatea de sânge prezentă în ficat crește; congestia venoasă hepatică poate fi foarte mare în insuficiența cardiacă. Invers, când presiunea sistemică scade, ramurile portale intrahepatice se contractă și presiunea portală crește, astfel că debitul sanguin prin ficat este foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă, iar în capilare curge lent, sub presiune joasă și ne-oscilantă. In vene presiunea continuă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
dintre inversarea presiunii efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară pasivă. In mezodiastolă umplerea este lentă (datorită egalării treptate a presiunii sângelui din atriu cu cea din ventricul, până când curgerea este practic oprită; perioadă de diastazis). In telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
In condiții bazale (repaus tisular; metabolism redus) capilarele se închid și se deschid ritmic, cu o frecvență mare (6-12/min). Umplerea diferită a capilarelor cu sânge a fost numită tonus capilar (stare de semidistensie permanentă a capilarului). Acesta suferă modificări pasive, în funcție de distensibilitatea peretelui capilar și este influențat de modificările de presiune și flux în metarteriole, venule, anastomoze arterio-venoase. Mecanismele nervoase de control al debitului în capilare includ reacții generale (eritem pudic, paloare, congestie după emoții) și reacții locale prin reflexul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
bariera alveolo-capilară”; transportul gazelor respiratorii de câtre sângele circulant ; transferul de gaze respiratorii între capilarele sistemice și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon de către acestea. Așa-zisul aparat respirator asigură, în mod pasiv, numai primele două procese, adică ventilația și schimbul de gaze la nivel alveolar. 18. Ventilația alveolară Mecanica ventilației se referă la forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
manevrelor de respirație forțată. Din această categorie fac parte mușchii scaleni, care ridică primele două coaste și sternocleidomastoidienii care se inseră în regiunea superioară a sternului. 18.4.2. Expirul In cursul unei respirații obișnuite (bazală, de repaus) expirul este pasiv. In cursul efortului și al manevrelor respiratorii forțate are loc contracția mușchilor expiratori. Cei mai importanți sunt mușchii peretelui abdominal (drept abdominal, oblic intern și extern, transvers abdominal); când ei se contractă presiunea intra-abdominală crește și diafragmul este împins
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]