3,841 matches
-
tainice pe care le făcea când se retrăgea în acea grădină a tainelor. Numai Bunul Dumnezeu știe câte rugăciuni s-au înălțat de la Domnul atunci și în anii care au urmat și în cei care vor urma, de la milioanele de pelerini care vin din toate colțurile lumii. Vin să vadă, să cinstească această Grădină a Durerii, a Rugăciunii, a Tainelor și a Sfințeniei. Este minunat să te poți afla în acea Grădină, parcă toate spun ceva tainic. Simți că trăiești ceva
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Faust și problema mântuirii. „Metafizica” nu mai e știința de după fizică, cum o numiseră primii editori ai lui Aristotel, ci problema realității de dincolo de lumea fizică. În cursul său de metafizică, Nae Ionescu ține prelegeri despre „tipul mirelui” și „tipul pelerinului” („nuntă” și „cale”, ce presupun omologarea în absolut). Pentru Mircea Eliade, metafizica înseamnă un anumit nivel de situare în raport cu Cosmosul. Dar nu Cosmosul ca realitate astrofizică, ci ca realitate transcendentă, ca ordine, ca lume a normelor și esențelor. Accesul la
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cu apă sărată de lacrimi fierbinți. Bucuriile, pacea, divinul pe care l-am trăit de sâmbătă până acum nu le mai pot scoate din suflet, așa cum doream, pentru ca să le țes în pânza vieții mele cu cuvinte potrivite. Însoțit de pelerini, am mers pe jos sâmbătă, de la Volovăț până la Mănăstirea Sucevița, la hram. Creștini buni, credință tare, puternică. Sâmbătă spre duminică, la mănăstire, am oficiat un acatist la miezul nopții. Am vărsat lacrimi când fecioarele Maicii Domnului au cânta în curtea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
încurcat de trei ori de ea. Ne mai ducem pe la popa Mutu la o mâncărică bună și vinișor și mai și... Nu, dragă Luca, plec la Tighina, la revizorat. Poate s-o găsi un post și pentru mine. și iar pelerin spre sfântul post. Am luat cap compas către Alexanderfeld, o comună cu populație germană apoi mai departe, drum de oboseală și noroi până la gara din Tarutino sau Basarabeasca, dumnezeu mai știe cum. Drumul a durat patru zile. Tovarăși de drum
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și al fixării în text. Mecanismul epic analizat de autorul Formării legendelor se aplică și poveștilor despre pirați, care au fost transmise, înainte de a fi conservate în scris de cei doi autori discutați mai sus, de agenți-călători, jurnaliști, negustori, marinari, pelerini, misionari, oficiali statali, juriști, jurați, predispuși la deformări de tip localizare/delocalizare, individualizare/dezindividualizare, temporație/detemporație, schimbarea ordinii importanței unor personaje și întâmplări, în funcție de arbi trariul interesului receptor. Odată fixată, povestea a devenit mai ușor de reținut și de transmis
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pe măsura extincției lor treptate. Luptele pentru capturarea navelor cu mărfuri repetau tiparul luptelor navale de pretutindeni, doar legalitata lor era discutabilă. De regulă, abordajul era evitat cu strategii Interiorul unui galion comercial, din aceeași categorie ca May Flower, corabia pelerinilor englezi care au pornit spre America, în 1620 ; se vede, sub covertă (prima punte, la mijloc, de sus în jos), spațiul strâmt, dedicat echipajului, disproporționat față de cel din castelul-dunetă, în spate, compartimentat mai lejer, pentru ofițeri ; dedesubt, pe linia chilei
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Am făcut această milostenie. Nu-mi pare rău, că dacă fac pomană, să nu-ți pară rău, așa ne învață biserica”. Nectarie Cotlarciuc a întreprins și pelerinaje în Țara Sfântă. Este consemnat faptul că în anul 1930 a condus 118 pelerini bucovineni la Ierusalim, unde a petrecut Paștele acelui an. Despre aceasta călătorie scrie preotul Ioan Puiul, „Un pelerinaj roman la Ierusalim", în revista „Candela”. Printre cei 118 participanți se numărau și profesori V. Tamavski, V. Gheorghiu, V. Tarangul, Silvestru Găină
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
În fapt, don Calabria a început iarăși să primească persoane și și-a manifestat dorința să viziteze câteva Case ale Congregației. Ar fi dorit chiar să meargă la Roma pentru proclamarea dogmei Asumpțiunii (1 noiembrie 1950). Datorită marelui aflux de pelerini, nu i s-a recomandat călătoria. Urmărea cu mult interes zilnic predica părintelui Lombardi. Și-a manifestat dorința să-l revadă pe cardinalul Schuster. Ar fi voit să meargă să-l viziteze la Milano. Dar a venit cardinalul personal la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prin chemarea divină ultimă, în acel ceas al înfățișării absolute. Poate că aici demersul interpretativ nu este altceva decât o firavă oglindire a scoaterii din ascuns, a înfățișării radicale care urmează să vină într-un fnal indeterminabil, interpretul fiind un pelerin ce poartă însemnele ochiului divin în raza căruia se va înfățișa, întru final, totalitatea mundană și pilonii săi tainici. Acest pelerin încearcă să descifreze scrisoarea divină către om spre a dărui înfățișând sensuri ale profunzimilor ei. Și fiecare cuvânt pe
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
oglindire a scoaterii din ascuns, a înfățișării radicale care urmează să vină într-un fnal indeterminabil, interpretul fiind un pelerin ce poartă însemnele ochiului divin în raza căruia se va înfățișa, întru final, totalitatea mundană și pilonii săi tainici. Acest pelerin încearcă să descifreze scrisoarea divină către om spre a dărui înfățișând sensuri ale profunzimilor ei. Și fiecare cuvânt pe care îl deschide lăsând să erupă la vedere temeiul său teluric constituie poate o treaptă spre izbăviri sufletești. Lucrarea de față
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și uitați în fluxul timpului necruțător, cele câteva sensuri spre care s-au coborât aici pentru a le înfățișa, preț de-o clipă, vor fi mereu redescoperite și reînfățișate, oricât de adânc le va răpi ascundere. Este speranța că alți pelerini ai meditației vor rostui noi fântâni vremelnice, dar înnobilante, spre aceleași seve cu izvoare în transcendență. Resemnări lângă drama aproapelui Începutul întâlnirii mele cu suferința aproapelui pare a sta sub zodia unui naufragiu inedit al sinelui. Indiferent dacă apariția, pe
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
care se află închizându-l precum cavoul ce-i așteaptă sosirea, circumscriindu-i spațialitatea proprie la limită, încarcerându-i pasul până la asemănarea cu neumblarea definitivă a celui decedat. Astfel, umbra morții sale viitoare îi bate la porțile conștiinței precum un pelerin sinistru aducător de rele vestiri prin nopți fără luminări de fosfor stelar. În dimensiunea actului suicidal, nu moartea cheamă individul uman, ci, invers, individul uman cheamă moartea. Ajuns la finalul exacerbat de intensitate al angoasei, după ce, în prealabil a fost
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
zeu și i se dăruiește un grad de revelație din ce în ce mai avansat. Aici credința în Divinitate este unica cheie ce deschide mereu alte porți în castelul de taină al zeului, unica șoaptă-formulă ce convinge santinelele din turnurile transcendenței să coboare punțile pelerinilor întru abnegație. Așadar, ascunderea însoțirii divine a omului comportă, la fel ca celelalte tipuri de ascundere, o gradație, o scară de niveluri ce urcă valoric de la minim către maxim. Spre deosebire de alte ascunderi, cum ar fi cea a unui astru în
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și-au reunit chinul și mă străpung necruțător. Îndur senzația arderii și înghețării corporale, dar fără tendința spre limita eliberatoare a decesului căci sunt mai viu ca niciodată și nemuritor întru blestemul damnării finale. Încercarea de a striga, precum un pelerin ce s-a rătăcit și se scufundă în mlaștini necruțătoare, este opturată de fluviul negru ce mă înghite, aruncându-mă, mai adânc, în crizele unui înec ce nu se termină. Resimt, apoi, experiența pierderii tuturor celor dragi, sentimentul ratărilor marilor
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de care m-am îndrăgostit. Singurătatea cosmică ajunge să fie o singurătate spirituală, solitudinea atomară, la nivelul exclusiv al unei prezențe, se transformă într-o solitudine bipolară, o solitudine în doi. Înainte de resurecționara întâlnire cu prezența chipului iubit eram un pelerin fără cumulări, deci fără riscul de a pierde ceva semnificativ. Dimpotrivă, trăiam sub zodia deja pierdutului, ca și cum trauma unei secătuiri de viață m-a răpus, cândva, eu fiind doar supravițuitorul propriei apocalipse ce m-a redus la nivelul unui pribeag
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
poezia populară, conțin lucruri "ale noastre", foarte naționale. Originalitatea națională a primului prozator român, a lui C. Negruzzi, se datorește și poeziei populare, și "cronicilor bătrîne". Iar - ajungem acum la cel mai mare scriitor al nostru - opera lui Eminescu, marele pelerin în toate ținuturile românești și însuși colector de poezie populară, poate fi concepută fără existența curentului poporan, a literaturii populare - și, să nu uităm, a "cronicilor bătrîne", în care a trăit cufundat toată viața -, fără existența celor două izvoare de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reacționarismului medievalist - e indiferent). Din cauza acestei asemănări, influența germană asupra lui Eminescu este una dintre cele mai puternice pe care a suferit-o poezia română. Dar robustul organism național al acestui culegător de lectură populară - romantică și ea - al acestui pelerin în toate ținuturile românești, al acestui tovarăș, la Blaj și la Viena, al feciorilor de țărani de peste munți, al acestui cititor de cronici și hrisoave - acest robust organism național a asimilat, a românizat perfect elementul străin, care l-a influențat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și cu apă sărată de lacrimi fierbinți. Bucuriile, pacea, divinul pe care l-am trăit de sâmbătă până acum nu le mai pot scoate din suflet, așa cum doream, pentru ca să le țes în pânza vieții mele cu cuvinte potrivite. însoțit de pelerini, am mers pe jos sâmbătă, de la Volovăț până la Mănăstirea Sucevița, la hram. Creștini buni, credință tare, puternică. Sâmbătă spre duminică, la mănăstire, am oficiat un acatist la miezul nopții. Am vărsat lacrimi când fecioarele Maicii Domnului au cânta în curtea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
coroanele de flori ce-o împodobesc, se puteau citi, turnate în bronz, versurile: „Reverse dulci scântei / Atotștiutoarea, / Deasupra-mi crengi de tei / Să-și scuture floarea. Ne mai fiind pribeag / De-atunci înainte / Aduceri aminte / M-or troieni cu drag.” Pelerinii sosind aici au luat loc pe aleile din jurul mormântului și episcopul Comșa al Ardealului a oficiat parastasul. ASISTENȚA. În asistență am remarcat pe d-nii: Vasile Goldiș, ministrul cultelor, cu d-na, I. Lupaș. ministrul sănătății publice, general Moșoiu, fost ministru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1987), lucrează la mina Paroșeni (până în 1989), apoi la Institutul de Prospecțiuni și Explorări Geologice din Cluj-Napoca. Debutează cu poezii la „Tribuna” în 1986, textele fiind însoțite de o recomandare a lui Victor Felea, iar editorial cu volumul Nisipuri cu pelerini, apărut în 1991. Mai e prezent în „Steaua”, „Echinox”, „Identitate” (Cluj-Napoca), „Rostirea românească” (Sibiu), „Cetatea culturală” (Cluj-Napoca) ș.a. Poezia lui Ț. se așază în descendența neomodernismului de filiație blagiană. Nisipuri cu pelerini fixează deja coordonatele pe care se vor situa
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
Victor Felea, iar editorial cu volumul Nisipuri cu pelerini, apărut în 1991. Mai e prezent în „Steaua”, „Echinox”, „Identitate” (Cluj-Napoca), „Rostirea românească” (Sibiu), „Cetatea culturală” (Cluj-Napoca) ș.a. Poezia lui Ț. se așază în descendența neomodernismului de filiație blagiană. Nisipuri cu pelerini fixează deja coordonatele pe care se vor situa și următoarele două cărți de versuri, prima sub titlul Plouă aseară (1996), unde Ț. semnează doar ciclul Plouă mărunt (în timp ce Nicolae Dudaș dă proză sub genericul Plouă colorat), și Aureole (1997): un
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
Ț. este și coautor al volumului El și Cel...?! (1994, tot cu Nicolae Dudaș), o carte experimentală, greu clasabilă, subintitulată „film bărbătesc”, în care elementele de absurd se grefează pe o parabolă cu tentă pamfletară la adresa totalitarismului. SCRIERI: Nisipuri cu pelerini, postfață Victor Felea, București, 1991; El și Cel...?! (în colaborare cu Nicolae Dudaș), postfață Nicolae Mocanu, Cluj-Napoca, 1994; Plouă aseară (în colaborare cu Nicolae Dudaș), Cluj-Napoca, 1996; Aureole, postfață Adrian Popescu, Cluj-Napoca, 1997; Statuile disperării, Cluj-Napoca, 1998; Ultimul cuvânt, Cluj-Napoca
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
Aureole, postfață Adrian Popescu, Cluj-Napoca, 1997; Statuile disperării, Cluj-Napoca, 1998; Ultimul cuvânt, Cluj-Napoca, 1999; Veghe și somn, Cluj-Napoca, 1999; Dialog cu hârtia, Cluj-Napoca, 2000; Sfârșit de coridă, Cluj-Napoca, 2001; Încercare de bust, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „Nisipuri cu pelerini”, RL, 1992, 6; Ion Cristofor, Tentația grotescului, TR, 1992, 43; Ioan Moldovan, „Nisipuri cu pelerini”, F, 1993, 1; Victor Cubleșan, „El și Cel...?!”, ST, 1995, 9; Victor Cubleșan, „Plouă aseară”, ECH, 1996, 10-12; Florin Lazăr, „Plouă aseară”, ST, 1997, 7
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
și somn, Cluj-Napoca, 1999; Dialog cu hârtia, Cluj-Napoca, 2000; Sfârșit de coridă, Cluj-Napoca, 2001; Încercare de bust, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „Nisipuri cu pelerini”, RL, 1992, 6; Ion Cristofor, Tentația grotescului, TR, 1992, 43; Ioan Moldovan, „Nisipuri cu pelerini”, F, 1993, 1; Victor Cubleșan, „El și Cel...?!”, ST, 1995, 9; Victor Cubleșan, „Plouă aseară”, ECH, 1996, 10-12; Florin Lazăr, „Plouă aseară”, ST, 1997, 7; Adrian Popescu, Un tânăr poet religios, „Viața creștină”, 1997, 16; Dina Dehelean, „Aureole”, ST, 1998
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
de piatră pentru a arăta că aici s-a născut Preafericitul. El a scutit de taxe satul Lumbīnī și n-a cerut decât a opta parte din roadele pământului”. Alte descoperiri din 1898, 1909 și 1913-1914, completează povestirile a doi pelerini care au vizitat locurile, chinezii Fa Hien (între 399 și 414) și Hinon Zang (între 629 și 645). Cel din urmă menționează chiar stâlpul din Lumbīnī. Inscripția făcută de un discipol, cam la 230 de ani de la moartea lui Buddha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]