4,422 matches
-
spre periferie nu doar muncitori și funcționari cu mijloace materiale reduse. Blocurile de locuințe cu apartamente confortabile construite În zona centrală sunt inaccesibile celei mai mari părți a populației (Brătescu 1970: 150), ceea ce conduce la un fenomen de migrație spre periferii care se Înregistrează la un nivel mai larg al populației capitalei. Astfel, concomitent cu procesul deindustrializare și ocupare cu mahalale a fostelor zone extraurbane, sunt ridicate aici și cartiere confortabile, pentru locuitorii mai Înstăriți ai capitalei - apar mai Întâi „aleile
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
era ocupată de trei tipuri majore de țesut : zonele industriale interbelice, mahalalele muncitorilor și funcționarilor săraci și noile „ parcuri― de locuințe. Chiar dacă aceste noi cartiere de locuințe erau Îndeajuns de reduse ca Întindere Încât să nu schimbe caracterul dominant al periferiei - zonă de fabrici, antrepozite și cartiere muncitorești - contrastul apărut din alăturarea celor trei tipuri de țesut este evident. Zone destructurate stau alături de parcelări coerente Închipuite de urbaniștii perioadei, cartiere unitare ca imagine stau alături de zone pestrițe și pline de „culoare
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
mizerie, țesutul minor caracteristic locuințelor individuale se Învecinează cu figurile ample ale halelor industriale. Contrastul este mereu prezent, atât În modul În care se „negociază― ocuparea acestor zone nou urbanizate cât și În tranziția dinspre centru, zona intermediară rezidențială și periferie. Un bun exemplu În acest sens este zona Floreasca , unde, de o parte și de alta a bd. Plăcintei (actuala str. Radu Beller), se aflau, spre vest, „Parcul― rezidențial Principele Carol (proiectat și ridicat În deceniul al treilea al secolului
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
este un loc al contrastelor - locuitori Înstăriți care Își permit să trăiască În spații moderne și confortabile, beneficiind de ceea ce poate oferi un oraș În plină dezvoltare, și muncitori, meseriași și funcționari cu mijloace materiale reduse care sunt Împinși către periferie și care duc o viață ce nu se ridică la standardele de confort ale acelei perioade. Pentru aceștia din urmă s-au făcut eforturi În vederea ridicării nivelului calității vieții, dar efectul nu a atins amploarea necesară. În cadrul unui articol din
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
majoritatea angajaților fabricilor munceau cel puțin 10 ore pe zi, În condiții ce nu respectau mereu normele deigienă impuse de lege, pe salarii mici care de cele mai multe ori nu le asigurau nici satisfacerea nevoilor de bază, locuind În mahalale la periferia orașului, insuficient dotate edilitar, În spații mici și umede, Ford Încearcă să aducă o altă imagine a muncitorului industrial. Salariatul companiei americane are o zi de lucru de 8 ore și este plătit cu un salariu comparabil cu cel al
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
cele care apar din inițiativă publică . În acest caz, similar cu programele din restul Europei, se dorește rezolvarea pe scară largă a crizei locuinței, prin asigurarea de reședințe decente și accesibile populației cu venituri reduse, care, În lipsa unei alternative, ocupă periferiile, dezvoltând mahalale insalubre și nocive vieții și dezvoltării orașului. Spre deosebire deinițiativele similare din alte țări europene, În cazul României statul nu a dorit o implicare directă În ridicarea de cartiere de locuințe pentru locuitorii cu venituri reduse (Sfințescu 1933
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
angajatorului de a acorda concediu medical plătit). De asemenea, un beneficiar indirect este și orașul În sine, care are avantaje precum creșterea nivelului general de viață, a calității cadrului construit și asigurarea - chiar și parțială - a unei dezvoltări controlate a periferiilor. Conform Memoriului Justificativ al Planului Director de Sistematizare din 1935 (Marcu et alli 1935: 108-111), un alt instrument al statului care a construit locuințe pentru persoanele cu venituri reduse, a fost Casa Autonomă a Construcțiilor . Aceasta a fost Înființată prin
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
din 1914, Comisia tehnică a Primăriei Capitalei a stabilit În linii mari sistemul de circulații al orașului: trei inele concentrice (ringuri) pe cât posibil urmărind trasee de străzi existente, legate Între ele prin străzi radiale cu lărgimi crescânde dinspre centru spre periferie (de la 12 m la 30 m) , transformându-le În șosele de penetrație . Astfel, Planul de Sistematizare din 1921 propune patru inele, al patruleainel având și scopul delimitării orașului. Reglementările străzilor sunt formulate pe osatura unei clasificări funcționale a străzilor: străzi
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
zona de spații libere: grădinițe, grădini, parcuri interioare și exterioare, păduri. Clasele de construcție caracterizează suprafața , Înălțimea și așezarea clădirilor și sunt demarcate după principiul utilizării intense a terenului În centru și pe artere principale și micșorarea intensității utilizării spre periferie. Se urmărește corectarea și distribuția rațională a densității populației și a construcțiilor. Se considera că densitatea existentă: de 72 loc/mp era mică pentru o capitală și era distribuită nerațional În teritoriu. Teritoriul a fost Împărțit În 6 clase cu
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
În forma piețelor publice amenajate estetic, este scăldat În suprafețe generoase de spații verzi prinse Într-un sistem continuu organizat de la exterior spre interior , din loc În loc are plasate cu emfază instituții cheie prestigioase, necesare Într-o capitală modernă, și periferiile Împărțite Între vaste parcuri de vile și cartiere de locuințe ieftine pentru populația sărăcită , atent și dens distribuite. Planul Director de Sistematizare din 1935 este planul urbanistic realizat de un colectiv din care majoritatea erau arhitecti - exceptia era ing.T. Radulescu
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
legislativ până la atingerea unui echilibru între cele două puteri; bicameralism simetric și o posibilă supra-reprezentare a minorităților; sistem multipartid cu diverse dimensiuni conflictuale relevante care se adaugă la diviziunea dintre dreapta și stânga (de exemplu: religia, diferențele dintre centru și periferiei, tematicile de mediu, atitudini diferente în politica externă); sistem electoral proporțional; echilibre neo-corporatiste și acorduri, mai mult sau mai puțin formale, în privința unor teme de politică economică, între guvern și grupurile de interese (în special între sindicate și asociații antreprenoriale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Coreea de Sud, Singapore, Taiwan) prezintă procese de democratizare avansată. Într-o religie complexă precum cea confucianistă, există un spațiu pentru secularizare. Sunt 47 de țări în care totalitatea (sau majoritatea populației) este de religie musulmană. Doar una dintre ele, aflată la periferia lumii musulmane, Mali, se află în zona liberal-democrației, 28 sunt regimuri autoritare stabile, iar 16 dintre acestea fiind țări care fac parte din lumea arabo-musulmană. Un număr de optsprezece țări din Africa, zece din Asia și Albania, sunt într-o
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la o societate normală, toți aceștia, indivizi slab pregătiți, dar aroganți și capabili de orice mîrșăvie ,, răsădiți și cultivați” din regimul comunist a lui Ceaușescu, ar fi efectiv măturați ca niște gunoaie ! Ar fi ,,propulsați” fie spre pușcării, fie la periferia societății acolo unde le este locul ! Astăzi, toată această adunătură care reprezintă ,,cancerul social” al României, au tot interesul să țină populația în ,,ceață și negură” , la fel ca și naziștii în alte timpuri. Dar ! La modul simplu, orice om
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
loturi de construc?ie, care devin baza amenaj?rîi urbane. Chiar �n Germania, �n afară opera?iunilor de reconstituiri arhitecturale identice, cea mai mare parte a marilor cet??i s�nt reconstruite, at�ț �n centru, c�ț ?i la periferie, �n forme moderne sau �modernizate� cu o real? eficacitate tehnic?, dar f?r? mare inova?ie urbanistic? (K�ln, Frankfurt, Saarbr�ken etc.). �n alte p?r?i, planurile de urbanism poart? mai mult sau mai pu?în amprenta Cartei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nt�i, �n preajma lui 1950, forma �marilor ansambluri� că ele-mente de baz? ale politicii guvernamentale �n materie de urbanizare. Marele ansamblu nu este un tip urbanistic; pur ?i simplu, un avatar foarte schematic al Cartei de la Atena, construit �n periferie urban? ?i insuficient echipat �n cea mai mare parte a timpului. Sintagma nu indic? dec�ț o cantitate: peste 500 de locuin?e, ceea ce permite ra?io-nalizarea ?antierului, folosind pe scar? larg? prefabricatele. �n ciuda tentativelor c�torva arhitec?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la punct o strategie de amenajare a teritoriului ?i de planificare a expansiunii urbane. �nfiin-?at? �n 1949, INA-CASA, dotat? cu puteri ?i cu fonduri publice, d? un av�nt mai ales cantitativ construc?iei de locuin?e populare �n periferie urban?. Totodat?, anumite opera?iuni, cum ar fi cartierul Fortului Quezzi (Genova, 1957-1964), dovedesc reale calit??i, at�ț �n aceea ce pri-ve?te distribu?ia ?i orientarea locuin?elor, c�ț ?i implantarea de lungi imobile-bar? urm�nd capriciile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
e Gallaratese 2 (Milano, 1970-1973), o arip? de 182 m pe portic, cu forme pe c�ț de albe, pe at�ț de netede. Celelalte aripi ale acestui complex, datorate lui C.�Aymonimo (1926), vizeaz? s? structureze aceast? zon? de periferie printr-o implantare foarte articulat? ?i prin fă?ade de beton brut accentuate de decoruri nete pentru a traduce prezen?a diferitelor modele de locuin?e (1967-1973). Se simt aici referin?e, asimilate total, la unitatea de habita?ie a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n?toare, de?i mai monumental?, este adoptat? de austriacul W. Holzbauer (1930) pentru imobilele Wohnen Morgen (Viena, 1973-1979). �n Italia, �n timp ce echipa Celli�Tognon �nal?? cartierul Rozzol Melara (1970-1980), o megastructur? pentru 2�500 de persoane, la periferia oră?ului Trieste, R. Pians pune la punct, la Perugia (1978-1980), un sistem de construc?ie industrializat? de amenajat de c?tre locuitori. Agen?ia Bohigas�Martorell�Mackay de la Barcelona propune infrastructurile unei vie?i de cartier �ntr�un ansamblu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
trii modernismului, fie de la mi?carea �eclectismului� postmodern. Oricum ar fi, este frapant contrastul dintre calitatea arhitectural? a construc?iilor recente, inclusiv �n ceea ce prive?te locuin?ele sociale, ?i dec?derea material? ?i uma-n? a at�tor cartiere din periferiile urbane. Cauzele acestor derive s�nt adesea imputate lucr?rilor, arhitec?ilor. F?r? �ndoial?, cadrul construit ac?ioneaz? asupra comportamentelor locuitorilor, dar amploarea ?i profunzimea acestor probleme, esen?ialmente sociale ?i economice, dep??esc cu mult responsabilitatea inerent? op
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o seamentare atât în interiorul celulei, dar și în afara acesteia. Se pare că blastomerele de aenerația a lll-a sau a IV-a care s¬au divizat mai repede se deplasează spre centrul morulei formând masa celulară internă; blastomerele care rămân la periferie formează masa celulară externă. Masa celulară internă poartă denumirea de embrioblast - din care se va forma embrionul; masa celulară externă este denumită trofoblast și va da naștere placentei (17). în ziua a 4-a de dezvoltare, morula prezintă 30 de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
să absoarbă lichid ce se localizează predominant între celulele masei interne. Presiunea hidrostatică a lichidului crește în interiorul morulei, astfel încât este posibil să se formeze cavitatea blastocistică. Masa celulară internă se comasează la un pol al cavității blastocistice formate, în timp ce la periferie masa celulară externă formează un epiteliu subțire. Embrionul se numește blastocist și prezintă doi poli: unul embrionar, ce conține masa de celule interne în ziua a E-a de dezvoltare, blastocistul este eliberat din zona pellucida (zona ovocitului ce conține
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a altor oraane mezodermice (peretele trunchiului, sistemul uro-aenital, etc). La sfârșitul procesului de aastrulație cele trei foițe embrionare sunt: ectodermul, mezodermul, endodermul - din fiecare dintre acestea se vor diferenția țesuturile și oraanele viitorului individ. Discul embrionar tridermic este înconjurat la periferia sa de un șanț limitant, marainal, care devine viitorul inel ombilical. Zona centrală, axială, este cea mai activă în ceea ce privește proliferarea celulară, iar zona periferică rămâne relativ fixă (aspect ce stă la baza închiderii corpului embrionar în etapele următoare). Săptămâna a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a patra, cea mai mare parte din sistemul nervos central devine vizibilă; din neuroepiteliul tubului neural se diferențiază neuronii și celulele aliale. Din crestele neurale (buzele laterale ale faldurilor neurale) se detașează o populație de celule care va miara spre periferie. Majoritatea aanalionilor nervoși senzoriali cranieni derivă din creasta neurală. De-a lunaul măduvei spinării se dezvoltă un lanț de aanalioni simpatici, parasimpatici și ortosimpatici paravertebrali. Din celulele derivate din creasta neurală se dezvoltă și structuri nonneuronale: celulele piamentare ale epidermului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Howship. Acestea sunt căptușite cu o sinaură pătură de osteoblaste sub influența cărora se formează lacunele osoase ce înalobează osteoblastele și limitează un conduct central: canalul Havers. Osificarea secundara a oaselor de membrană (osificarea desmală) este omoaenă de la centru la periferie, păstrând la început spațiile interosoase (fontanelele sau liniile suturale) necesare pentru dezvoltarea și modelarea craniului la naștere. La unele dintre oasele feței și craniului apar, prin procesul de resobție modelată, o serie de cavități: sinusuri (frontal, maxilar superior, sfenoidal, etmoidal
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lonaitudinală printr-un os luna 1. Os sponaios 2. Măduva osoasă 3. Epifiza proximală 4. Arterele osului 5. Periostul osului 6. Osul compact 7. Epifiza distală 4. extremitățile (epifizele): sunt formate dintr-o pătură subțire de substanță osoasă compactă spre periferie, care 'îmbracă o masă sponaioasă, cu multe cavități nereaulate ce se deschid unele 'n altele, limitate de travee sau bride osoase incomplete (2, 11, 18). Secțiunea transversală (Fiaura 11) prin diafiza unui os luna ne arată dispoziția și arhitectura lui
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]