4,402 matches
-
desigur, dar mai cu seamă frecventarea unor anumite cercuri de tineri intelectuali din aceeași generație - Eddie Motaș, Dan Nasta, Costel Vișinescu - ori dintr o generație mai matură, cum era Constantin Noica - Dinu, cum îi spunea el. Acesta era vârful întregii piramide: Maestrul incontestabil al întregii lor generații, Doctor angelicus atât prin erudiție filozofică, cât și prin anumite experiențe existențiale. În momentul acela, de pildă, avea domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel atât din cauza trecutului său moșieresc, cât mai cu seamă datorită devoțiunii față de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Danilov, alături de iepele sale? Nu? Nici acum nu sunteți de acord că omul este cea mai scârboasă jigodie apărută în urma unei selecții și a unei îndelungate evoluții de sute de mii de ani? Și că s-a situat în vârful piramidei trofice doar ca urmare a insensibilității, a perversității și a cruzimii de care a făcut dovadă de-a lungul istoriei? Sunt excepții? Desigur. Excepția întărește regula. Paralel cu încercările infructuoase ale tatălui nostru de a găsi o locuință, se desfășura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ducea acasă, o golea și apoi se întorcea la locul de muncă. În acest interval de timp, "echipa de încărcători" era liberă și se bucura de o pauză binevenită și binemeritată stând pe ciocălăii din grămadă adunați sub formă de piramidă, în timp ce cornul alb al semilunii prevestind înserarea se uita cu simpatie la grupul de copii fericiți că-și ajutau tatăl. "Pe-un stog, zâmbind, ce bine mi-ar fi mie. Cu luna-n ochi, un pai să mozolesc... Pe unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
UDC, partidul populist de dreapta elvețian. Au câștigat alegerile parlamentare, cu peste 30% din voturile exprimate. Ideea că unul din trei elvețieni mă privește ca pe corp străin, un profitor, o lipitoare socială, bună doar pentru muncile murdare de la baza piramidei profesiunilor este totuși greu de suportat, oricat de calm și de conștient ai fi de statutul tău de străin. În momentul în care scriu aceste rânduri, cred că este mai ușor de suportat o înjurătură directă în materna mea limbă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
guvern, așa că ne-am bucurat și de pile. După 1989, firește, am călătorit enorm. Bucurii mi-au adus toate călătoriile. Nu pot să fac nici ierarhizări, nici comparații. Să compar Capela Six tină cu Niagara? Castelele de pe Valea Loarei cu Piramidele? Acropolele cu plonjonul în Noul și Vechiul Testament, din cele trei zile de călătorie oficială în Israel? R.P. Mi-e greu totuși să cred că totul a fost trandafiriu. N-a apărut nici o pată pe covorul acesta impecabil? A.R. Neplăceri
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
înseamnă o mumie. Și știu că unele mumii bine zgâriate duc la descoperirea sub podoabe nu numai a unor maimuțe, ci mult mai departe, la oameni mai întunecați decât maimuțele, la vremuri mai ticăloase decât acelea în care sclavii construiau piramidele. După cum zgâriind bine oameni vii descoperi - după primul strat de piele - o mumie bine conservată, având în creierul înghețat idei putrede, în ciuda bunei conservări. Zgârii bine oameni vii și dai peste faraoni care visează sclavi. Cazul Mutemhit nu e nici
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
se terminau cu două mici cupole rotunde, turtite, ca două căciuli moldovenești. În forma de mai târziu, ele vor lua o înfățișare cu totul nouă, și în afară de tradiția locală; ele se vor subția, se vor înălța, luând forma a două piramide cu baza poligonală, așa de fine, așa de armonioase, așa de bine asociate la liniile întregei construcții, încât, cu toată dreptatea, monumentul acesta poate fi socotit, azi, ca opera comună a două epoci diferite și ca produsul unei colaborări fecunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sine înțeleasă în timpul comunismului, când oamenii de cultură care nu călcau strâmb, ba chiar erau prietenoși cu regimul, se bucurau de tot felul de avantaje și de campanii publicitare pe măsură. În lipsa vedetelor de showbiz, ei și cei din vârful piramidei politice erau VIPurile vremii. Li se tipăreau volumele în zeci sau chiar sute de mii de exemplare, li se organizau manifestări populare cu stadioane pline, își făceau vacanțele la Pelișor sau în vilele de protocol de la Neptun, iar când erau
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
înceapă de la bază, respectiv cu o campanie care săși propună săi facă pe români să descopere omenia. În ultima vreme, ProTV difuzează un spot cu un copil în fața unui zid și care, ajutat de mai mulți oameni care formează o piramidă, ajunge să privească dincolo. Spotul se încheie cu sloganul „Cred! Pot! Fac! Tu faci România DA!“. Dincolo de faptul că se reciclează un slogan de la aniversarea ProTV de anul trecut, campania pledează pentru coeziune între români și altruism. Problema e că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
interesa ce se întâmplă în Egipt numai pentru că toată tărășenia ne încurcă planurile cu sejurul programat acolo. Asta doar teoretic. Altfel, cum am văzut destui români în Aeroportul Otopeni care deabia așteptau să se bucure de concediul lor în țara piramidelor, se pare că nici din punctul acesta de vedere nu ne interesează. (2011) Prin ochelari cu lentile roz Vine Crăciunul și, pătruns și eu, alături de toată suflarea, de spiritul sărbătorilor, mi am zis că, măcar acum, trebuie să fiu conciliant
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mele Sfinxul N-are rost să ne imaginăm sfinxul grec atîrnînd mort pe stîncile de la porțile Thebei, unde s a prăvălit după ce Oedip i-a răspuns la Întrebare. Mai degrabă ar trebui să observăm că el contestă indiferența sfinxului de la piramide Probabil, În acest caz, o opțiune e necesară. Abia atunci vom ști dacă melancolia anticilor a fost mai profundă decît cea a modernilor Spun sfinxul, dar pot foarte bine să-mi aduc aminte o noapte de iarnă cînd, pe un
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ar trebui să devină morală. Singurătatea vrea să se decidă Între indiferență și Întrebări. Și, dealtminteri, nu detaliile șederii mele aici vreau să le consemnez, ci exigențele acestei dileme. Sfinxul grec a fost adesea confundat cu leii ciudați care păzesc piramidele sau decorează intrările În templele egiptene și care nu se tem de deșert, dimpotrivă, Îi surîd. În spatele lui Oedip, sfinxul culcat pe nisip lîngă mormintele faraonilor zîmbește cu gura slută și divină. Destinul oricărui pustiu e să se salveze printr-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
decorează intrările În templele egiptene și care nu se tem de deșert, dimpotrivă, Îi surîd. În spatele lui Oedip, sfinxul culcat pe nisip lîngă mormintele faraonilor zîmbește cu gura slută și divină. Destinul oricărui pustiu e să se salveze printr-o piramidă sau să fie bîntuit de frică, pare sa sugereze el ; pentru că unicul În stare să biruie deșertul este surîsul ; adică soluția zeilor ; În timp ce Oedip se pregătește tocmai să spună mîndru : Omul. Buzele de calcar surîd ele Însele iluziei acestui animal
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
fi Înțelese decît de zei, după părerea lui Hesiod. Dar din clipa cînd Începe să pună Întrebări, părăsindu-și sensul vechi de paznic funerar, e clar că nu mai avem de-a face cu un uzurpator al leului divin de la piramide. Dealtfel, sfinxul grec nu Întreabă nimic despre zei. Ei cere un răspuns simplu, care ucide sau da viață. Stînd la porțile Thebei, ieșea Înaintea trecătorilor devorîndu-i pe cei ce nu știau să-i răspundă. La rîndul său, Însă, monstrul era
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
la primul răspuns adevărat. El se va sinucide Învins de soluția enigmei. Este, de fapt, Întrebarea Însăși, care moare numai prin răspuns. Socot că totul e bine, va murmura Oedip amintindu-și toate acestea. În schimb, pentru sfinxul nepăsător de la piramide nu există „bine” și „rău”. Nu există nici adevăr și minciună. Există numai nisipul și surîsul care Îl ignoră. Timpul care zboară iremediabil și ideea pe care o va nota Eugenio d'Ors În legătură cu tablourile lui Rafael: Atenție. Ne aflăm
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
va pierde totul. Și, oricum, nu Înțeleg de ce i-am ironiza pe greci pentru că spuma amară a mării năștea Afrodite, cît timp zeița dragostei e, probabil, cea mai În măsură să ne apropie de lucrurile din jur. Măreția sfinxului de la piramide ne devine străină tocmai prin ceea ce părea să constituie victoria sa : indiferența. Gura aceea Încremenită Într-un rictus metafizic nu vrea nici măcar să sfîșie. Iar ochii goi fixează permanent un punct din afara noastră, oricum ne-am așeza. Grecii au Înțeles
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
acela absurd, fardat de nisip ne va aminti cel mult că fiecare pas e ireversibil ; În urma noastră nu sînt alte urme decît cele pe care le-am lăsat trecînd. Cu fața lui imobilă, sfinxul tolănit cu spatele la deșert Întoarce spatele și piramidei ; el nu promite nimănui nimic, În vreme ce sfinxul grec ne lasă Întreagă speranța că, după ce vom dispare noi, ne va supraviețui răspunsul nostru. E singura șansă. Depinde cum ne vom folosi de ea. Si apoi, numai În fața acestui sfinx grec Oedip
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
de Teocrit. Oedip Însă ne poate fi de folos și În acest secol grăbit prin modul său eroic de a simți și prin Încrederea Încăpățînată În unicul răspuns pe care-l dă. Vocea sa monotonă și amară Îmi sugerează că piramidele n-au servit, probabil, numai faraonilor. Un popor Întreg și-a Închipuit că ar putea să umple neantul cu blocuri de granit. Nici Oedip n-a suferit doar pentru sine. El a vrut să umple abisul cu ceva mult mai
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Credință În tine Însuți! Chiar dacă pentru aceasta trebuie să suferi. Curaj!... Problema e dacă avem și orgoliul să nu dăm vina pe nimeni pentru ceea ce ne-am răspuns greșit. Acest orb a Înțeles că toate deșerturile nu valorează cît o piramidă pustie. Și că lașitate Înseamnă nu numai să eviți sau să fugi; tot lașitate e și daca nu-ți pasă. El se cutremură descoperind minciuna În care a trăit Însă vrea să bea paharul pînă la fund. Cel puțin dacă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
viață? E o Întrebare pe care Oedip nu și-o mai pune. Pe mica plajă din golf, vîntul care, noaptea, a neurastenizat marea a șters urmele din zilele anterioare. Dacă surîd acum Înseamnă că vreau să transform clipa aceasta În piramidă. Nu ascund același lucru și statuile grecești? Ele sînt atît de senine, Încît nu-mi pot alunga gîndul că au și un sens de piramidă, cu toate că ar fi greu de imaginat un sfinx egiptean În acea frumoasă marmură de Pentelic
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
urmele din zilele anterioare. Dacă surîd acum Înseamnă că vreau să transform clipa aceasta În piramidă. Nu ascund același lucru și statuile grecești? Ele sînt atît de senine, Încît nu-mi pot alunga gîndul că au și un sens de piramidă, cu toate că ar fi greu de imaginat un sfinx egiptean În acea frumoasă marmură de Pentelic din care s-au cioplit monumentele Atenei și care cu vremea se Îngălbenește ca hîrtia veche. În definitiv, piramidă e tot ce opunem nisipului. Tot
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
că au și un sens de piramidă, cu toate că ar fi greu de imaginat un sfinx egiptean În acea frumoasă marmură de Pentelic din care s-au cioplit monumentele Atenei și care cu vremea se Îngălbenește ca hîrtia veche. În definitiv, piramidă e tot ce opunem nisipului. Tot ce neagă nisipul. PÎnă și dorința de a-mi căuta cu orice preț argumente În favoarea calmului cu care vreau să privesc uneori totul, golindu-mă de violența emoțiilor... Ascunzîndu-ne Însă Într-o piramidă, am
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
definitiv, piramidă e tot ce opunem nisipului. Tot ce neagă nisipul. PÎnă și dorința de a-mi căuta cu orice preț argumente În favoarea calmului cu care vreau să privesc uneori totul, golindu-mă de violența emoțiilor... Ascunzîndu-ne Însă Într-o piramidă, am fugit de viață sau am apărat-o? Viața nu cere cumva, dimpotrivă, s-o Înfruntăm și să-i acceptăm toate darurile În plin soare? Trebuie să-mi reproșez sau nu oroarea mea de urît, de suferință și de moarte
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
clădește numai cu timp definitiv, În care nu se mai poate schimba nimic; nimic nu e efemer aici, unde nu se mai schimbă nimic, unde templele nu mai Înfruntă primejdia de a cădea În ruine și unde memoria a devenit piramidă. Astfel, memoria făgăduiește totuși prea mult. Ea proliferează fastuos pentru a ține loc de viitor. Ceea ce reușește să uite această memorie prodigioasă este tocmai lipsa ei de speranță. Proust și-a exilat sfinxul În trecut, l-a făcut prizonier Între
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
a exilat sfinxul În trecut, l-a făcut prizonier Între amintiri și l-a dresat să Întrebe numai despre ceea ce a fost. Monstrul biruit de Oedip a devenit la el un animal de laborator prăfuit pe labe de nisip de la piramide. Memoria nu mai e necesară ca un echilibru, ci ca o compensație. Ea ar trebui să ofere justificări fictive și materia primă pentru temple ce n-au fost construite niciodată, În timp ce nostalgia Ithacăi aparține cuiva care știe că pentru a
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]