45,800 matches
-
ne redobândim înaltele locuri. Deasupra stranelor, scutarii nevăzuți coborâseră prapurile înstemate și una câte una se stinseseră cele șapte candele de la altar. Și plecam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune, peste bolți din ce în ce mai uriașe în gol. Înaintea noastră, în port bălțat de măscărici, scălămbăindu-se și schimono-sindu-se, țopăia de-a-ndaratele, fluturând o năframă neagră, Pirgu. Și ne topeam în purpura asfințitului." Da "asfințitul Crailor"; dar în cealaltă parte, odată cu stelele Scorpiei, răsăritul unui sens tragic și nou, pentru această Vale. Ultima oră
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Isarlîk, drumul unui reîntrupat în mistica bogomilică a unui hogea răspopit. Imaginarul poetic recompune un univers de reverii a unei fantome a idealului. În locul cetății Meka, Ion Barbu și-a construit o așezare de câmp și apă, de târg și port, cetatea sa fragilă de vis: "alba Isarlîk". Este golul, nimicul și gratuitul, locul în care se trezește și spre care este, totuși, dus. În port acostează vasul fantomă, puntea cu strălucitoare marfă, cu aspect de bazar plutitor, vine din larg
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
plutitor, vine din larg și din necunoscut, ca o legendă. Totul este o sărbătoare, fracționată, a aparențelor și o bucurie a formelor. Însă drumul până la Isarlîk este totodată și călătoria spre moarte a mitului. Apropierea de miracol îl spulberă, și portul visat rămâne o carte necunoscută a Utopiei. Coborârea pe caic și trecerea în planul contingentului nu ajută să învie cetatea moartă a Bosforului - locul mirific al visului, strălucitoarea geografie a fanteziei lirice. Poetul lui Ion Barbu ceremonizează trăirea ca o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
un zâmbet”(pag.8 ). Se pare că volumul „Lacrima fadoului”, cu poeme haiku, este scris sub puternica impresie a unei călătorii în Africa, în Tunisia, ținut exotic cu profunde rezonanțe istorice. Iată ultimul poem al volumului (pag.95): „Urnită din port / tristețea fadoului / oceane lăcrimând” Cartagina, Tunisia, aprilie, 2007. De fapt, pe pagina de titlu scrie; „Ciclul marine, Lacrima fadoului, poeme haiku, Cuvânt înainte de Liliana Ursu, coperta și ilustrațiile de Ștefan Orth, Editura Tribuna, Sibiu, 2008. Multe din cele 84 de
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
Nu cred că soțul meu vrea să vină! Terorism Un sat era terorizat de un leu. L-au chemat pe marele vânător să-l prindă, dar leul nu mai apare. - Tăiați o vacă și dați-mi pielea ei s-o port. Leul o să creadă că-s vacă, se va apropia și-l voi împușca! La miezul nopții, liniștea satului e sfâșiată de urlete și răcnete. Sar sătenii și îl găsesc pe marele vânător tăvălindu-se de durere. - Ce s-a întâmplat
TABLETA DE WEEKEND (44): APOCALIPSA DUPĂ TRAIAN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364325_a_365654]
-
în alte localități din România, iar preoteasa a botezat 85 de copii. La toate aceste evenimente mergeam în costume populare. Credincioșii văzând că preotul și preoteasa se îmbracă așa, au început și ei să reîmbrace vechile costume, continuând tradiția și portul ancestral în Botiza", mărturisește Părintele Isidor Berbecar. În drum spre neundele meu din sud nu puteam pune geană pe geană, gândindu-mă cât de frumos așezase Creatorul piatră peste piatră în Botiza, suflet lângă suflet, viață din viață, și cât
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
un moment important din viața sculptorului Bortholdi, cunoscut pentru a fi realizat celebra Statuie a Libertății. „De peste douăzeci de ani maiestuoasă Statuie a Libertății, ce «luminează calea libertății din lume» cu forța ei, străjuiește peste Insula Beldow, la intrarea în portul New York, ca un simbol al libertății pentru toți cei ce se bucura de ospitalitatea acestor țărmuri americane. Faimosul sculptor Bortholdi și-a dăruit douăzeci de ani din viața să efortului gigantic de a realiza această capodoperă a artei monumentale. Și-
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
nici o lețcaie pentru pașaport, sau alte daraveri își făcu un plan. Prin urmare, așteptă venirea alocației de întreținere a copilului, luă și verighetele, plus cerceii de mireasă ai neveste-sii, se urcă în tren și făcu un blat până la Constanța, portul speranțelor sale. Aici soarta i-l scoase în cale pe Sile, un oltean care părea că-i este frate de cruce în ceea ce privește aspirațiile dar care se învârtea de vreo săptămână prin port. Desigur, acesta nu era pictor, ci poet. Eiusdem
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
în tren și făcu un blat până la Constanța, portul speranțelor sale. Aici soarta i-l scoase în cale pe Sile, un oltean care părea că-i este frate de cruce în ceea ce privește aspirațiile dar care se învârtea de vreo săptămână prin port. Desigur, acesta nu era pictor, ci poet. Eiusdem farine, deci! Intrară amândoi în crâșma unde aflaseră că se fac angajările de personal pentru servicii navale și nici nu apucară să dea peste cap o drojdie că în fața lor apăru un
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
spre largul mării. Dar, proverbialul său noroc a funcționat din nou! Ruta era destul de circulată și, peste două zile când începuse deja să semene cu o pastramă, a fost recuperat de o navă militară, bătut, anchetat și depus într-un port. De aici, călătorind lejer din pușcărie în pușcărie, a ajuns, în sfârșit, în țară. Țara l-a primit cu brațele deschise, mai ales că nici nu aflase de aventura sa, soția l-a dat afară fiindcă își refăcuse viața cu
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
în vise, roiuri de fluturi. Ce țanțos pășeam, când gingașa mână Noaptea tânjeam să ți-o sărut, stăpână! Mireasma de poale, în mers unduit, Mă roade ca râul, prin mal prunduit. Gura ta, dulce, mai dulce ca mierea, Povară o port, sfântă-i durerea! Și-s mândru că sufăr, în moarte o duc, Prințesă, mi-i vremea, de dor, mă usuc! Cum frunza, toamna, din ram se desprinde, La fel, brațul meu spre tine se-ntinde. Omul renaște trecând prin înfrângeri
ŞI TOAMNA, PRINŢESĂ, PLOUĂ CU ÎNGERI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364518_a_365847]
-
grecesc ca atâtea altele. Acum, reconstruit și rebotezat, el era "Noua Romă", aceasta fiind noua denumire oficială, deja gravată pe unul din stâlpii curții de justiție recent construită. În vechea Romă, bineînțeles că cetățenii păstrau vechile privilegii, comerțul era același, portul Ostia rămânând deosebit de activ. Numai că mai multe familii senatoriale romane încep să ia drumul Bosforului, atrase de perspectiva locuirii într-un palat somptuos în noua capitală, sau de marile domenii din Tracia, Bitinia și Pont. În plus, un Senat
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
De aceea, în vremea în care vedem cum în lumea romană se înmulțesc bisericile, are loc o activitate teologică intensă. El i-a ajutat pe creștini să intre în administrație și a încurajat chiar comunitățile formate îndeosebi din creștini. Astfel portul creștin al Gazei, Maiuma, obține rangul de cetate, iar Orikistos - un sat din Frigia, primește rangul de civitas, "pentru că toți locuitorii sunt cunoscuți a fi adepți ai celei mai sfinte religii". Din păcate, în această perioadă se vor înmulți și
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
Timp > LASĂ-MĂ ÎN PACE, ZGÂTIE! Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 384 din 19 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Pe pielea mea ca pe un palimpsest cum face viața câte o năzbâtie o notează sadic manifest și-o port ca pe un sac ca pe un lest lasă-mă în pace zgâtie! M-a pus la colț cu bobârnace ca pe un urs pe care-l înveți să joace pe tabla înroșită pe plită n-are principii numai capricii
LASĂ-MĂ ÎN PACE, ZGÂTIE! de ION UNTARU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361382_a_362711]
-
ar mai rămâne de spus?! Ce va mai rămâne din muzică după supunerea ei unei înghețări și redarea ca pe o ploaie cu grindină, până dor urechile?! Ce mai rămâne din spectacolul muzical elevat dacă eleganța artiștilor e contestată de portul de picnic, dacă decorul mirific este dematerializat de explozii zăpăcitoare, dacă fetele frumoase sau înfrumusețate sunt depășite de fete transformate, dacă de la costumațiile lor de scenă, superbe, s-a ajuns la dezgolirea până la cea mai mică invizibilitate a totului?! Ce-
MARINA FLOREA. CHIAR ŞI NUMAI UN CÂNTEC AL EI POATE VINDECA MUZICA UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363822_a_365151]
-
să țină trei zile. Încă nu se luminase de ziuă când am pornit noi pe mare, trăgând vârtos la rame. Luminile orașului se îndepărtau tot mai mult, devenind sclipiri mișcătoare de licurici. Dacă vom depăși zona digurilor de protecție de la port, îndreptându-ne spre stațiunea Venus, vom vedea toate stațiunile, de la Olimp până la Vama Veche, ca o ghirlandă de steluțe galbene și sclipitoare. Norii acopereau întregul cer. Nici o stea nu reușea să se strecoare prin perdeaua întunecoasă și prevestitoare de furtună
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]
-
spune anterior „ Cazul Basarabiei este elocvent. 1812 este un act de cotropire barbară care prin acțiuni lente dar îndelungate au produs distrugerea capacității de regenerare a unei nații ancestrale” sau „cinci elemente ale unității și identității unui neam: steagul, cântecul, portul, limba și credința”. Despre eseul sau „România moluscă” se spune că e „o carte despre care nu se va vorbi” pentru că „Suntem victimele unui „ mutant comportamental perfid, extravagant, bazat pe puterea banului, pe consumul dezmățat al clipelor de viață, pe
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
națiunii dacoromâne, iar Senatul ADR îi acordă post mortem supremul titlu de Doctor Honoris Causa pentru întreaga sa activitate închinată tezaurului folcloric zamolsian, autentic dacoromânesc. Mărioara Murărescu a fost, este și va rămâne suflet în sufletul folclorului autentic, al cîntecului, portului și dansului dacoromânesc în cetatea tradițiilor zamolsiene pentru dacoromânii de pretutindeni. Un centru de cercetare și creație folclorică al ADR îi va purta numele, iar un premiu Mărioara Murărescu va fi acordat periodic unor continuatori ai strădaniilor sale pe scene
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
veritabil și nici de a mânca la micul dejun bagett cubrânză.Nu era în programul, alcătuit cu rigurozitate, vizitarea muzeelor șigaleriilor a căror tablouri unice sau sculpturi de mare valoare leadmirasem cu ani în urmă.I-am spus taximetristului:direcția Portul Senei.După programul fixat, la ora 14 fix vaporul ,,Amadeus'' trebuia să opornească în larg, pe apele Senei, a căror valuri line ne-au însoțit timp deo săptămână.Primirea oficială a tânărului căpitan a fost însoțită de două tinere a
SENA-UN VOIAJ ÎN INIMA CULTURII EUROPENE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364056_a_365385]
-
vizitele realizate la Rouen menționez muzeul ,,Le Secq desTournelles'', muzeul ,,Artelor frumoase''în care am admirat o seamă detablouri a lui Caravaggio, Rubens, Velasquez, Monet și a altor artiștiplastici ai vremii, în special a impresioniștilor. Pentru amatorii de fluvii și porturi, recomand Muzeul de istorie alorașului. O ultimă privire spre turnurile Catedralei, în timp ce vaporul se îndreptaspre localitate ,,Etretat''. Vocea lui Dana ne atrăgea atenția spre unul dinfenomenele naturii care poate doar o dată am avut prilejul de aviziona:,,fluxul și refluxul Senei
SENA-UN VOIAJ ÎN INIMA CULTURII EUROPENE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364056_a_365385]
-
Acasa > Poeme > Antologie > JOCUL DE LUMINĂ AL NOPȚII Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Întreb soarele rimelat în albastru cerului. Pe umerii veacului port norii suri. În fața durerii mele cocoșii își înghit cântecul zorilor. Orașul este mut și e tăcere. Noaptea vine, șireată, îmbrăcată în haină neagră, cu felinarele argintii aprinse. Pe pământ dansează licuricii. Referință Bibliografică: JOCUL DE LUMINĂ AL NOPȚII / Cristina Mariana
JOCUL DE LUMINĂ AL NOPȚII de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362788_a_364117]
-
sânge, eu dansez, cu cartea-mbătrânesc, Zidul Plângerii mă cheamă și mă strânge, iar pustiul ce l-am străbătut a înflorit, a dat fructe de aur, secolul din trupul meu a rupt, dar sunt veșnic cum este și valul. Nume port, morminte - cenușar, n-am pus însă doliu pe retină, inima îmi bate mult mai rar, când m-apropii tot mai mult de Tine. Ca iarba-n primăvară este iubirea mea, o paște timpul, iarna o face fulg de nea și
INIMA RECE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362825_a_364154]
-
de 05.03.2015 acordată de Cafeneaua literară ,,Cetatea Băniei”, Diplomă aniversară ... XVII. JOCUL DE LUMINĂ AL NOPȚII, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016. Întreb soarele rimelat în albastru cerului. Pe umerii veacului port norii suri. În fața durerii mele cocoșii își înghit cântecul zorilor. Orașul este mut și e tăcere. Noaptea vine, șireată, îmbrăcată în haină neagră, cu felinarele argintii aprinse. Pe pământ dansează licuricii. Citește mai mult Întreb soarele rimelat în albastru cerului
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
durerii mele cocoșii își înghit cântecul zorilor. Orașul este mut și e tăcere. Noaptea vine, șireată, îmbrăcată în haină neagră, cu felinarele argintii aprinse. Pe pământ dansează licuricii. Citește mai mult Întreb soarele rimelat în albastru cerului.Pe umerii veacului port norii suri.În fața durerii melecocoșii își înghit cântecul zorilor.Orașul este mut și e tăcere.Noaptea vine, șireată,îmbrăcată în haină neagră,cu felinarele argintii aprinse.Pe pământ dansează licuricii.... XVIII. • LUMINĂ CU REFLEXII, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
mișcare haotică, brauniană, nu se mai vede țipenie de om, vasul despică valurile înalte și spumoase ale Mării Negre, semn că ne deplasăm ( nici n-am băgat de seamă! ), e trecut de niezul nopții, urmează încă o escala la Cadiz, ultimul port înainte de a intra în Atlantic. Restaurantul și cazinoul sunt iluminate feeric, se aude muzică, zumzet de glasuri, zgomot de aparate de joc, cu sunetele lor specifice, huruitul motoarelor și, nu în ultimul rând, icnetele duhurilor dezlănțuite, din fundul apelor. La
DRUMUL APELOR, 2 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362883_a_364212]