7,887 matches
-
un mod original procedeul antitezei. Poetul schițează în ultimele strofe un aspect al Belgradului de astăzi (...). La cârma țării curățate de fasciștii vechi s-au cocoțat noii fasciști, în frunte cu călăul Tito. De aceea... «ca și atunci, răsună apăsat,/porunca morții de la Iuda-Tito» (...). Când - în strofa ce ni-l prezintă pe Iuda-Tito oferind, cu un rânjet de satisfacție, Belgradul însângerat trimisului american, - indignarea cititorului devine de nestăpânit, poetul face o întorsătură bruscă dezvăluindu-ne dintr-o dată Iugoslavia luptătoare: Dar nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o tot mai înaltă desăvârșire artistică (...). La mai toți prozatorii ce au publicat opere în 1952, limba literară, viziunea artistică, au câștigat o putere și o prospețime nouă (...). E limpede că mai avem mult de luptat ca să împlinim acea mare poruncă pe care-o dă poporul scriitorilor săi, și pe care G.M. Malenkov a formulat-o astfel: «Noi prozatorii, socotim că aceste cuvinte sunt valabile și pentru noi» (...). Să creăm opere noi, originale prin bogăția și varietatea stilurilor, în lupta pentru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
yankee. Prin țară trece-un fluviu de sânge și dolari. Stau tancuri lângă temple străvechi și propilee, și bocăne pe stradă, zi-noapte, mercenari. Ca-n Grecia să prade opriți de nimeni hoții S-o care, de se poate, întreagă peste-ocean, poruncă dau bancherii - Să piară patrioții! Și-o noapte grea și-ntinse lințoliul ei dușman (...). -Să piară comuniștii! Stârpiți-i fără milă! Să piară Beloiannis și frații buni ai săi! Și-apleacă-aeropagul urechea-i prea servilă, Și dă sentința morții. Se pregătesc
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cât de mică, adeseori nu vorbesc toți aceeași limbă. Ba să vorbească toți aceeași limbă! Și să poarte toți aceleași haine! Și să aibă aceeași culoare! Și să fie grădina cât de mare, dar fără domn! Și fără Dumnezeu!... Și poruncile au început să fie duse la îndeplinire. Astfel, de nouă ani se seamănă aceeași sămânță și se culeg aceleași roade. Tractoarele desțelenesc adânc; buldozerele nivelează temeinic; batozele treieră cu râvnă; morile macină necontenit, burdușind sacii; goarnele răsună într-una. Difuzoarele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să vadă astfel pe cine risca să întâlnească pe drum a doua zi de dimineață. Sări de pe cal, lăsă Vulpoiul care încă tremura și se apropie mergând pe jos. Nu era lucru rar în acel război să li se dea poruncă prizonierilor să-și sape propria groapă, pentru a fi apoi îngropați acolo de vii, știa bine asta. Ceea ce îl făcea să rămână perplex era mai curând anarhia cu care acționaseră ucigașii în luminișul acela. Unii dintre cei îngropați aveau obrazul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
tÕ ywm...on [lamb£nei kaˆ] d...dwsin 'IoÚdv S...mwnoj 'Iskariètou..)”. După Înghițirea bucății de pâine, „atunci a intrat În el și Satana” (kaˆ met¦ tÕ ywm...on tÒte e„sÁlqen e„j ™ke‹non Ð Satanăj). Isus adaugă porunca, uitându-se doar la Iuda: „Ceea ce ai de făcut (exact: ce faci) fă repede!”, cuvinte care, zice evanghelistul, n-au fost Înțelese de apostoli. Unii credeau că Isus i-a poruncit să meargă la cumpărături, pentru a pregăti sărbătoarea pascală
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
valurile mării. S-a dus Înainte ca să-l deschidă și văzând acolo un copil plăcut la Înfățișare (puerum elegantis formae), suspinând, zice: „Oh, dacă aș avea mângâierea unui asemenea vlăstar, ca să nu-mi las regatul fără urmaș!” Atunci a dat poruncă să fie crescut pruncul pe ascuns și s-a prefăcut Însărcinată. La sfârșit, a mințit că a născut un fiu, iar vestea extraordinară se răspândește În tot regatul. Prințul exultă cu frenezie pentru vlăstarul născut, iar mulțimea se veselește cu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
guvernator. Și fiindcă cele asemănătoare se potrivesc, Pilat și-a dat seama că Iuda e pe măsura apucăturilor sale și a Început să-l Îndrăgească foarte tare. Iuda ajunge căpetenie peste toată curtea lui Pilat și toate se Împlinesc la porunca (nutum) sa. Într-o zi, uitându-se Pilat din palatul său Într-o curte cu livadă (pomerium), a fost cuprins de o asemenea poftă de merele acelea, Încât părea că se sfârșește. Era curtea cu livadă (pomerium) a lui Ruben
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ceasul al nouălea. După care erau lăsați să se Îngrijească de ale trupului, toate câte le cereau fiindu-le oferite din belșug. 304 Altceva: În fiecare zi, Dorotheos le pregătea aceleași feluri de mâncare cu ale regelui, căci așa primise poruncă. Tot În fiecare zi, odată cu zorii, ei se Înfățișau la palat și, după ce-l salutau pe rege, erau lăsați să se Întoarcă la sălașul lor. 305 Curățindu-și mâinile În apa mării și rugându-se lui Dumnezeu - obiceiul tuturor iudeilor
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
să Învețe cu vedenia? Și pe cine vrea el cu propovăduirea să Înțelepțească?] Au doar pe cei Înțărcați sau pe cei abia depărtați de la sânul mamei lor? Căci țav lațav, țav lațav, cav lacav, cav lacav, zeher șam, zeher șam (poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, regulă peste regulă, regulă peste regulă, când pe aici, când pe acolo)”. Acum, fragmentul citat de Origen, din greacă: „Cei care au fost Înțărcați de la lapte, care au fost smulși de la sân; primește chin după
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cu vedenia? Și pe cine vrea el cu propovăduirea să Înțelepțească?] Au doar pe cei Înțărcați sau pe cei abia depărtați de la sânul mamei lor? Căci țav lațav, țav lațav, cav lacav, cav lacav, zeher șam, zeher șam (poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, regulă peste regulă, regulă peste regulă, când pe aici, când pe acolo)”. Acum, fragmentul citat de Origen, din greacă: „Cei care au fost Înțărcați de la lapte, care au fost smulși de la sân; primește chin după chin, primește
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
vedenia? Și pe cine vrea el cu propovăduirea să Înțelepțească?] Au doar pe cei Înțărcați sau pe cei abia depărtați de la sânul mamei lor? Căci țav lațav, țav lațav, cav lacav, cav lacav, zeher șam, zeher șam (poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, regulă peste regulă, regulă peste regulă, când pe aici, când pe acolo)”. Acum, fragmentul citat de Origen, din greacă: „Cei care au fost Înțărcați de la lapte, care au fost smulși de la sân; primește chin după chin, primește speranță
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pe cine vrea el cu propovăduirea să Înțelepțească?] Au doar pe cei Înțărcați sau pe cei abia depărtați de la sânul mamei lor? Căci țav lațav, țav lațav, cav lacav, cav lacav, zeher șam, zeher șam (poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, regulă peste regulă, regulă peste regulă, când pe aici, când pe acolo)”. Acum, fragmentul citat de Origen, din greacă: „Cei care au fost Înțărcați de la lapte, care au fost smulși de la sân; primește chin după chin, primește speranță după speranță
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
al Cyrului, Chiril al Alexandriei. În plus, spre deosebire TM, LXX are toate verbele la trecut, lucru care justifică interpretarea alegorică propusă de Părinți. Psalmul 118, v. 131. Biblia românească: „Gura mea am deschis și am aflat (sic!) că de poruncile tale am dorit”. LXX: „Gura mea am deschis și am Înghițit duh (pneuma), fiindcă am tînjit după poruncile tale”. Părinții n-au scăpat ocazia să fructifice acest pneuma din versiunea greacă, văzând Într-Însul harul, chiar Duhul Sfânt, precum Origen
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
justifică interpretarea alegorică propusă de Părinți. Psalmul 118, v. 131. Biblia românească: „Gura mea am deschis și am aflat (sic!) că de poruncile tale am dorit”. LXX: „Gura mea am deschis și am Înghițit duh (pneuma), fiindcă am tînjit după poruncile tale”. Părinții n-au scăpat ocazia să fructifice acest pneuma din versiunea greacă, văzând Într-Însul harul, chiar Duhul Sfânt, precum Origen În Omilii la Isaia 6,1. Isaia 6,2. Biblia românească: „Serafimii stăteau Înaintea Lui, fiecare având câte
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
1931 era prim-redactor la „Brașovul literar și artistic”, după 1930 evoluând tot mai mult în sensul ideologiei grupărilor de dreapta. Prezent în „Săptămâna”, „Telegraful român”, „Omul liber”, „Banatul”, „Semenicul”, „Viața săceleană”, „Luceafărul literar”, „Lupta”, „Lanuri”, „Țara Bârsei”, „Viața ilustrată”, „Porunca vremii”, „România eroică”, „Tribuna”, „Ardealul”, „Plaiuri năsăudene”, „Klingsor” (semna și A. Postol, Ideal), publică, după volumele Ancore (1926) și Talaz (1933), o culegere cuprinzând întreaga sa creație lirică, Traista mea (1940). Din 1930, devine membru al Societatății Scriitorilor Români, până în
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
în marea biserică a Moldovlahiei”, este o remarcabilă realitate. Acest text, ce-și va adăuga mai târziu și un epilog, va intra într-un fertil și stimulator dialog cu artele figurative dând naștere unei veritabile tradiții. Împodobind, în 1541, din porunca lui Petru Rareș, paraclisul din turnul clopotniței mănăstirii Bistrița, un artist din școala lui Dragoș Coman reprezenta cu amănunțime viața sfântului. Pristavul Marcu, pictor al Voronețului, a reluat și el, câțiva ani mai târziu, această „idee” a programului iconografic alcătuit
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
marcă bizantină - al doilea mare „gen” al timpului, alături de hagiografie. Al XVI-lea secol va aduce diversificarea scrierilor cu caracter istoriografic și, mai ales, apariția textelor comandate de un voievod sau altul. Cronicarii călugări - Macarie, Eftimie, Azarie - vor îndeplini aceste porunci, luând, firește, tot istoriografia bizantină (pe Manasses) drept pildă stilistică și depozit de ornamente retorice. Între speciile mai mărunte, dar semnificative pentru efortul de diversificare a literaturii originale, trebuie amintită epistolografia. Nu s-au păstrat epistole ale oamenilor bisericii (de
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Îndreptarea”), Arad („Hotarul”, „Înnoirea”, „Litera”, „Românul”, unde a fost și redactor responsabil), Oravița („Generația de mâine”), Mediaș („Lanuri”), Cluj („Societatea de mâine”, „Revista mea”, „Gând românesc”, „Tribuna”), Târgu Jiu („Gorjanul”), București („Zorile”, „Universul literar”, „Prepoem”, „Timocul”, „Convorbiri literare”, „Buna Vestire”, „Porunca vremii”, mai susținut scriind la „Sfarmă-Piatră”). O vreme a lucrat la Cernăuți, la „Iconar”. Activa, din 1936, în cenaclul „Altarul cărții”, devenit Asociația Scriitorilor Români din Banat, aflându-se, în ciuda unei chinuitoare boli de piept, printre animatorii vieții culturale lugojene
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
de reflecție În care să se concentreze Întreaga analiză a modului În care fiecare persoană și-a trăit propria viață. Referitor la acest bilanț al vieții, D. Stăniloae spune următoarele: „mă gândesc la păcatele pe care le-am făcut Împotriva poruncilor lui Dumnezeu, la ceea ce am omis să fac. Poate că nu am făcut tot ceea ce ar fi trebuit să fac, fie din comoditate, fie că i-am Împiedicat pe alții. Aceasta mă umple de neliniște. Cum mă voi Înfățișa Înaintea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
periodicelor „Ordinea”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Noua revistă română”, „Universul” ș.a. O parte din articolele și conferințele ținute în Italia e adunată în volumele Preuves d’amour (1914), Per la Grande Rumania (1915), Movimento nazionale fascista italo-rumeno (1923). Târziu, va publica în „Porunca vremii” o suită de amintiri despre fiica lui Dostoievski. Dacă studiul Despre simbolism și Maeterlinck reține atenția ca atitudine în favoarea modernismului, „romanul psihologic” În luptă, grevat de un tezism feminist și de subiectivitate și scris într-un limbaj artificios, e
BACALOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285523_a_286852]
-
pisar de cancelarie, iar în 1707, uricar la Logofeție, primind după un an și diferite însărcinări de hotărnicii. Și-a spus Uricariul după funcția pe care a îndeplinit-o. Cunoștea limbile slavonă, greacă, latină și, probabil, turcă. Din 1710, la porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat, A.U. transcrie letopisețele lui Grigore Ureche, Miron Costin și Nicolae Costin. În letopisețul anonim dintre 1661 și 1709, intervine cu modificări și adăugări de pasaje. Se pare că mai târziu, în jurul anului 1730, va conlucra cu
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
1979; Din viața văilor, București, 1984. Repere bibliografice: G.C. [G. Călinescu], „Un vis”, ADV, 1936, 16 231; Izabela Sadoveanu, „Moldovenii”, ALA, 1938, 938; Magda Isanoș, „Moldovenii”, JL, 1939, 1; G. Călinescu, Fișe literare, JL, 1939, 53; Virgil Carianopol, „Dealul perjilor”, „Porunca vremii”, 1940, 1544; Perpessicius, Opere, VII, 365-369, IX, 331-336, 393-394, X, 111-112, XII, 599; Călinescu, Ist. lit. (1982), 934-936; Gabriel Dimisianu, Georgeta Mircea Cancicov, ,,Amurg”, GL, 1967, 41; Ion Vlad, Georgeta Mircea Cancicov, ,,Amurg”, ST, 1967, 10; Dana Dumitriu, „Amurg
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
Am pace decât în preajma ta! Fața mea / E numai os și lumină contemplându-ți / Necuprinsurile. De ce n-ai fi-n mine însumi / Clădit cu ce-aș tânji după tine? / Cu cât sunt mai singur cu-atât ți-aud / Mai limpezi poruncile și-alerg smintit / Să le împlinesc. M-am uscat ca pielea / Întinsă la fum de când aștept să te înduri / Ești întunecatul acela străin cu corăbii de foc / Pornit pe bietele mele pâraie. Încăperea mea-i / Strâmbă, abia-i loc pentru
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
țară milenară.” Poetul a devenit așadar „Marele Preot al sfintelor cuvinte”, sorbind din „marile izvoare”, întreținând cultul graiului în „templul care se lărgește și iată a cuprins / Pământ și cer și veac și cimitire”. Cântecul său este în același timp porunca vremii și descântecul inițiatic al reînvierii eterne: „Ceea ce știm și am văzut / Sunt strâns de gât de nu voi spune / și mărturia mea va fi / Că cel ce este veșnic va rămâne. / Iată cum toate se-nnoiesc / Grai și părinți
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]