3,904 matches
-
nouă treaptă de dezvoltare În care informația și cunoștințele devin resurse primare care adaugă valoare activităților economice, creează un nou standard de viață și democratizează societatea. România, ca și alte țări emergente, este confruntată cu fenomenul cunoscut sub numele de prăpastie digitală sau Digital Divide, adică decalajul care există În folosirea TIC În organizații, Între straturi diferite ale societății, la nivelul țării față de alte țări. Un sistem de tip Internet este vulnerabil prin natura sa Întrucât ansamblul Internet este un sistem
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dezbateri În care reprezentanții țărilor bogate condamnă rata de creștere a populației În țările sărace, refuzând să discute despre supraconsum și inegalitate, iar reprezentanții țărilor sărace condamnă supraconsumul și inegalitatea refuzând să discute despre rata ridicată de creștere a populației”. Prăpastia care-i desparte pe bogații și săracii lumii, atât În interiorul unei țări, cât și Între state este ireconciliabilă și crescândă. În 1992, Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), În raportul anual, a ilustrat inechitatea reprezentând repartiția mondială a veniturilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
intimității, adică utilizarea potențială a informației stocate În sistemele informatice Împotriva persoanelor, colectivităților sau organizațiilor. Pe un plan mai general, acumularea de informație În Internet și alte rețele informatice generează teama de amenințare la adresa democrației. În al optulea rând, lărgirea prăpăstiei digitale. Societatea informației și În perspectivă societatea cunoașterii propulsează societatea pe o nouă treaptă de dezvoltare În care informația și cunoștințele devin resurse primare care adaugă valoare activităților economice, creează un nou standard de viață și democratizează societatea. România, ca
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nouă treaptă de dezvoltare În care informația și cunoștințele devin resurse primare care adaugă valoare activităților economice, creează un nou standard de viață și democratizează societatea. România, ca și alte țări emergente, este confruntată cu fenomenul cunoscut sub numele de prăpastie digitală sau Digital Divide, adică decalajul care există În folosirea TIC În organizații, Între straturi diferite ale societății, la nivelul țării față de alte țări. Un sistem de tip Internet este vulnerabil prin natura sa Întrucât ansamblul Internet este un sistem
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și toată spiritualitatea specifică a ortodoxiei se volatilizează. Ba s-ar putea spune că chiar și duhul creștinismului, căci dacă harul e creat, nu mai e posibil să ne împreunăm cu Dumnezeu prin Iisus Hristos dogma fundamentală a creștinismului ci prăpastia între Dumnezeu și om rămâne și mai departe în ființă. Despre îndumnezeire vom vorbi în legătură cu descrierea sistemului de mistică. Aici să spunem un cuvânt despre ideea teandrică, pusă la noi în circulație de Nichifor Crainic. Teandria este uniunea intimă între
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
după care geniul e o formă patologică explicabilă fie prin degenerare, fie prin perturbări de natură psihanalitică. Singure aceste principii, respinse unele, interpretate cu lotul contrar altele, ne fac să înțelegem spiritul în care se mișcă noua disciplină științifică și prăpastia care se cască între ea și concepția noastră teologică. Cu toate interesantele date, pe care izbutește să le cucerească pe calea analizei operei de artă, estetica autonomă constituie, în mod vădit, o adâncă coborâre a prestigiului ideii de frumos și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și mai puternice; odată rostită o afirmație, ea trage după sine o alta mai înflăcărată. El scrie apodictic și n-are nevoie de demonstrații întemeiate. O asemănare devine adesea o identitate, precum o deosebire nu rareori se cască într-o prăpastie antinomică. Temperamentul rasei apare la el exagerat de elementul arbitrar al individualității proprii. Considerațiile sale despre genialitate și sfințenie trebuiau să culmineze neapărat într-o afirmație mai uluitoare decât cele pomenite până acum. Privind inaderența la lume a geniului, el
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Duhului Sfânt, în profunda umilință a omului, care colaborează de bunăvoie la această dumnezeiască lucrare. Noul Adam și noul Cosmos, care renaște din pântecele duhovnicesc al Bisericii lui Hristos, își are începutul în timp, iar împlinirea în eternitate. Trecerea peste prăpastia morții, care desparte timpul de eternitate, nu e cu putință decât prin energia de foc a harului purificator și îndumnezeitor. Cea mai mare descoperire pe care ne-o aduce creștinismul, zice Ioan Damaschin, e cunoașterea de noi înșine. Și ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
stele (traducere Giuseppe Cifarelli, Editura Europa, Craiova, 1993). Aflăm între bolgii și păcatele sufletelor ce își află caznele aici și vămile văzduhului o apropiere pînă la echivalență. Cei doi aflați la poalele Muntelui Purgatoriului, în lungul primei nopți vor trece prăpastia care desparte Antepurgatoriul de Muntele Purgatoriu. La trecerea prin Poarta Purgatoriului, lui Dante i se imprimă pe frunte cele șapte "P"-uri. Cărarea care duce spre purificare și mîntuirea, cum citim în Cîntul IV este strîmtă, dificilă și va fi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
animă întreaga Europă. Dar în mod particular burghezia românească, aceea care este lovită de o îmbătrînire încă și mai acută, de o ofilire prematură, ca urmare a lipsei sale de fundament și de conștiință de clasă. Neputînd niciodată să umple prăpastia dintre singurele două clase viabile, cea a proprietarilor de pămînt și cea a reînnoirii biologice - țăranii - ea evoluează rapid către ferocitatea viciului care pune stăpînire pe tot fundalul poeziei bacoviene: "E noaptea plină de orgii/... Desfrîu de bere și de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care le căuta cu înfrigurare. Lansează, împreună cu câțiva prieteni, o revistă de avangardă, dar aceasta este desființată în Scânteia, al cărei redactor șef era Miron Constantinescu; se angajează cu entuziasm muncitor în fabrica, dar constată că se ivește rapid o prăpastie între muncitor și noii conducători, în ochii cărora lucea o omenească,”mult prea omenească lăcomie de onoruri și privilegii”; descoperă cum „comunismul devenise o armată, aproape o biserică”, înțelege că dorința de a-l schimba pe om înseamnă controlul său
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
în cititori Sentimentul Poetic, adică, viziunea armoniei și ordinii Naturii, preceptele consistentei și unității efectului, caracteristice construcției poetice - , Edgar Poe rezolva, teoretic și practic, cerințele decurgând din ele, explică, în opinie barbiana, incapacitatea ("deficien[ta]") versurilor memorabile din "Corbul" ("silabele prăpastii") de a exprima deplin "Adevărul" și golește, oarecum, de semnificații mai profunde ("vid[a]") celebrul leitmotiv "nevermore". Cauza? Ceea ce am putea numi o concupiscenta a simțurilor, ce aparține, în ceea ce-l privește pe autorul român, unei etape "de erori trasă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
șes, cunoscută și sigură, unde poate să pășească fără grabă, fără sfiala, examinând cu liniște tot ce i se înfățișează la dreapta și la stanga; o altă cale mai lungă, pe creștetul unui munte obscur, stropșita de stânci și curmata de prăpastii, unde trebui necontenit să sară cu frica, fără a putea să-și păstreze sângele rece, până ce, ajungând la un punct, vede deodată un abis peste care nu e chip să treacă, și atunci se oprește, silindu-se în deșert a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a drepților și păcătoșilor În epoca precreștină este zugrăvită Noul Testament. După parabola Bogatului nemilostiv și sărmanului Lazăr (Lc. 16, 22), primul vine În locul de suferință, În timp ce ultimul este purtat de Îngeri În sânul lui Avraam. De aceea, printr-o prăpastie inaccesibilă este despărțit compartimentul șeolului În care poposesc străbunii morți În dreapta credință și cu speranța Învierii de cel În care stau cei condamnați.
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
o altă orogenie. Ea nu este un spațiu comod de plimbare cu mâinile la spate; e o ascensiune continuă, care se face în sărituri din piatră în piatră și, dacă cititorul simte adesea și câte o amețeală, senzația vine din prăpăstiile fără de care nu există piscuri." Scriind despre Arghezi la scurt timp de la apariția Cuvintelor potrivite, Vladimir Streinu caută o delimitare semnificativă, subtextual dar și explicit polemică, față de ceilalți critici ai vremii. E. Lovinescu îl fixa pe poet în perspectivă baudelairiană
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
al cărei supremum e Unul, monismul sistematic poate fi tot atît de odihnitor pentru rațiune ca și dihotomiile statice. Dar el riscă să rateze ruptura de nivel între creat și increat, să instaleze, între Principiu și manifestare, o molcomă continuitate, prăpăstii ușor de trecut, imposibile identități. El riscă să fie de două ori nerealist. întîi inadecvat față de majestatea Unului, pe care îl definește, în funcție de producțiile lui, drept capăt al ordinii lumii, obiectivîndu-l în această ordine. Apoi neputincios ori slab în a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
astfel că nu trebuie subestimată puterea educatorilor de a modela afinitățile politice ale viitorilor alegători ai Moldovei. Copiii învață acum despre moștenirile românești, merg la studii cu burse în România, explorând punctele comune între ei și semenii lor români, astfel încât prăpastia dintre „cele două popoare romanice de est” este de așteptat să se micșoreze. Bineînțeles, rămâne și posibilitatea ca o apropiere mai mare de România să atragă disprețul acestora: moldovenii au devenit personaje în unele glume românești, iar atitudinea guvernului român
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
împărtăși concomitent două convingeri diferite și, mai mult, abilitatea de a se călăuzi și după una și după alta"72. Trăiam, de fapt, epoca înfloririi limbii de lemn în România, cînd proprietatea cuvîntului, ordinea, logica și axiologia erau aruncate în prăpastie. E aici motivul pentru care nu reușim decît parțial să sub-înțelegem referința lui Noica din următoarea formulare: "Socialismul acest lucru îl cere tuturor: o cuminecare mai largă"73. În schimb, cînd judeca felul în care radioul și televiziunea deveneau, din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
punct de rouă, am spune), îl vom descoperi pe cărturar, cel ce trece drept depozitarul înțelepciunii (lumii), ale cărui degete de lumină pot arăta calea și pot, deopotrivă, avertiza cînd primejdia se apropie sau cînd nu trebuie să părăsim marginea prăpastiei, de îndată ce destinul ne-a împins într-acolo162. Așa îl descoperim de altfel în Cartea Cărților, parcimonios e drept, acolo unde discursul biblic ne indică, printr-o căutare retorică dubitativă, rolul dacă nu de om de răspîntie, cel puțin de duhovnic al
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
română și, odată cu ea, presa au intrat într-o stare pe care unii, cu destulă iritare și regret, au numit-o criză. Ideea de criză a fost numaidecît asociată cu un colaps, cu o cezură, cu a fi pe marginea prăpastiei, în loc să fie acreditat sensul grecesc al lui krisis (decizie, judecată) și să se vadă în criză o stare naturală prin care repunem în cumpănă, de facto, rostul și evoluția unor asemenea fenomene. În acest din urmă sens, interogația majoră pe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
istoria din ultimele decenii, cea care ne-a făcut, rînd pe rînd, săteni, plugari, semănători, intelectuali sau politicieni? O istorie care, nu de puține ori, ne-a boicotat și anatemizat, ne-a legat la ochi și ne-a îmbrîncit în prăpastie, iar după ce a făcut puțin pipi pe noi, cum ar spune Hegel, și-a cerut într-un fel scuze, acuzîndu-se, ea însăși, de nebunie și delir. Așadar, odată cu evenimentele din Decembrie 1989, după uniformizarea ce a eliminat aproape orice diferență
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
feministe, Editura Polirom, Iași, 2012. Phillips, A., "Espaces publics, vies privées", pp. 405-416, în Ballmer-Cao, T.H., Mottier, V., Sgier, L. (eds.), în Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000. Pinker, S., Paradoxul sexelor. Bărbații, femeile și adevărata prăpastie dintre sexe, traducere din limba engleză de Monica Tudora, Editura Curtea Veche, București, 2011. Raportul FEMINA, Cercetare națională asupra discriminării de gen pe piața muncii din România, București, INSOMAR, 2011. Silvera, R., "Temps professionnels et familiaux en Europe: de nouvelles
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Paris, 2000, pp. 216-221. 12 Anne Phillips, "Espaces publics, vies privées", în Ballmer-Cao, T.H., Mottier, V., Sgier, L. (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000, pp. 405-416. 13 Susan Pinker, Paradoxul sexelor. Bărbații, femeile și adevărata prăpastie dintre sexe, traducere din limba engleză de Monica Tudora, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 36-64. 14 Termenii de "conciliere" sau "reconciliere" - utilizați cu referire la politicile Uniunii Europene care au în vedere echilibrarea sferei profesionale cu sfera vieții de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
unii filosofi pentru a argumenta că "nu sunt de găsit probleme filosofice adevărate în succesul matematicii aplicate" (Azzouni 2000: 1): (i) nu avem de-a face cu o relație (a) pentru că între cei doi presupuși termeni ai relației există o prăpastie de netrecut; (b) pentru că cei doi termeni nu sunt nici pe departe atât de distincți pe cât se crede, între ei există o diferență graduală (ce diferă este doar gradul de generalitate); (ii) la baza misterului stă o anumită doctrină filosofică
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sunt îndepărtate de aplicațiile fizice, doar că noi nu vedem această legătură datorită opacității deductive. Azzouni ne avertizează, însă, că lucrurile nu stau așa de simplu cu toate exemplele de astfel de concepte matematice. Dacă ce avem în vedere este prăpastia ontologică dintre domeniul empiric și lumea entităților matematice, Azzouni consideră că "este destul de evident că aplicarea cu succes a matematicii la un domeniu empiric are loc adesea fără o caracterizare precisă a ontologiei celei din urmă" (ibidem 6). Mai mult
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]