118,155 matches
-
evita dezorganizarea activității la plecarea/dispariția unui salariat; separarea/segregarea sarcinilor este un principiu care, odată respectat, ne asigură o mai mare securitate și înseamnă că anumite sarcini, care sunt incompatibile, să nu poată fi executate de aceeași persoană. În practică, sunt impuse unele separări de sarcini recunoscute în unanimitate de manageri și care, câteodată, mai produc efecte nedorite, din lipsa vigilenței, și anume: funcția de autorizare/decizie și funcția de înregistrare contabilă de funcția financiară de plată; funcția de deținere
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a stimula îmbunătățirea activităților; un act colegial, prin care arătăm celorlalți că ne interesează ce fac, vrem să știe că greutățile și performanțele lor nu sunt ignorate și dorim să putem valorifica oricare inițiativă valoroasă la toate nivelurile ierarhice. Din practică s-a dovedit că efectuarea supervizării aleatorii de către responsabili și manageri are efecte deosebit de benefice. Pentru a fi eficientă, activitatea de supervizare trebuie să îndeplinească o serie de condiții, astfel: să lase o dovadă a trecerii sale, respectiv o notă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
bine să se producă, dar în majoritatea cazurilor identificarea și evaluarea riscurilor sunt estimări de natură calitativă, care va conduce inevitabil la identificarea activității de control pentru estomparea efectului riscurilor. Identificarea riscurilor propriilor subactivități și evaluarea acestora se realizează, în practică, prin întrebările pe care ni le punem referitoare la ce s-ar întâmpla dacă o anumită activitate/proces s-ar efectua în mod defectuos sau nu s-ar efectua deloc. Răspunsurile obținute la aceste întrebări pot fi tot atâtea riscuri
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
celui implicat; c) identificarea activităților de control intern constă în găsirea pentru fiecare dintre riscurile prezentate mai sus a activităților de control adecvate. Astfel, se obține Lista teoretică a activităților de control necesare pentru realizarea controlului fiecărei sarcini elementare. Din practică rezultă că este important să se aibă în vedere caracterul relativ al acestei proceduri, în sensul că un risc nu poate fi niciodată eliminat complet, putem numai să încercăm să-i reducem probabilitatea de apariție din următoarele motive: întotdeauna va
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
analiza fișei postului; mijloace: verificarea pregătirii profesionale; sisteme de informare: analiza cauzelor inexistenței procedurilor; organizare: modificarea tuturor documentelor întocmite eronat; sondaje pentru a stabili până la ce nivel trebuie actualizat fișierul; proceduri: comparație cu dosarul de concurs; verificarea respectării procedurii în practică; supervizare: cunoașterea modificărilor legislative. Faza de clasificare a activităților de control identificate se finalizează prin întocmirea pe baza datelor din fazele anterioare a tabelului pentru clasarea subactivităților și riscurilor pentru activitatea - plata salariilor în instituțiile publice se prezintă în cele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de management inferioare sunt iubitoare de risc, aceasta poate crea confuzie și chiar conflict în cadrul organizației. Evident că și scenariul opus acestuia este la fel de plin de pericole. În continuare, vom descrie cele două culturi importante ale riscului 1, deși în practică în majoritatea organizațiilor realitatea tinde să fie o combinație a celor două. Cultura adversă riscului se caracterizează prin: conducerea tinde să se limiteze la ceea ce știe; stabilitatea, experiența și cunoștințele sunt valorile esențiale și sunt atributele cele mai căutate; organizația
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
un tratament al riscului în cadrul organizației. În literatura de specialitate riscul este un subiect predilect, ceea ce demonstrează importanța, dar și complexitatea lui în economia organizațiilor. Guvernanța corporativă 220 Riscul este un termen foarte des utilizat, dar adesea greșit înțeles. În practică, organizațiile se confruntă cu o mare varietate de riscuri, atât interne, cât și externe, care, datorită acestor aspecte, niciodată nu pot fi avute în vedere 100%. Pentru management este important să identifice riscurile, să le evalueze și să stabilească toleranța
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
oportunitățile. Considerăm cu tărie că managementul riscului poate fi și un proces pozitiv, riscul nu este numai ceea ce decurge în mod greșit, ci activități despre care trebuie să te asiguri că sunt corecte sau că le-ai înțeles corect. În practică, riscul poate fi perceput ca o suită de provocări, care trebuie să apară în activitățile pe care le desfășurăm, și, mai ales, când suntem pe punctul de a lua decizii, situație în care riscul poate deveni major. Pentru orice organizație
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în funcție de riscurile reale și posibile. Din aceste considerente, recomandăm auditorilor interni să cuprindă, întotdeauna, un obiectiv în planul anual de audit intern, privind asistarea managementului pentru îmbunătățirea sistemului de control intern, pe baza procesului de administrare a riscurilor, chiar dacă în practică există diferențe mari, de la o entitate la alta, privind modul de organizare a entităților. Riscul 8 mai este definit ca fiind incertitudinea unui rezultat îmbrăcând forma unei probabilități de natură pozitivă sau a unei amenințări, a unor 6 Phil Griffiths
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și impactului, al căror produs ne dă valoarea riscului, cu incertitudini în cristalizare precum: natura aleatorie a evenimentelor, cunoștințele incomplete, dezvoltarea insuficientă a controlului, lipsă de timp ș.a. așa cum rezultă din figura 3.1. Figura 3.1. Matricea riscurilor În practică, riscul se bazează pe incertitudini, dar și pe percepția incertitudinii și în acest sens se impune să vedem dacă avem informații pentru a putea administra riscurile. Guvernanța corporativă 224 Probabilitatea ca riscul să se poată materializa împreună cu impactul așteptat contribuie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
adică riscul rezidual. Apetitul de risc definește modul cum privim riscul rezidual, după ce l-am administrat în baza strategiei adoptate și dacă este acceptabil sau nu. Conceptul de apetit pentru risc este un concept relativ dificil de înțeles și în practică variază de la o entitate la alta, de la un departament la altul, se manifestă în funcție de modul de implicare a personalului și de nivelul de cultură a organizației. Consiliul de administrație stabilește un nivel clar de tolerare a riscului și îl aduce
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Riscul, înainte de a fi măsurat pentru a fi administrat, este riscul brut sau ceea ce numim riscul inerent. Riscul, după ce a fost administrat, este riscul net, sau ceea ce numim riscul rezidual. Spre exemplu, o profesie cum este cea de aviator, în practică poate fi destul de sigură, deoarece există o multitudine de activități de control implementate în procedurile operaționale pentru fiecare zbor, iar toleranța la risc pentru această profesie se apropie de zero prin atenția pentru controlul de rutină și prin testarea activităților
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
iar prin centralizarea acestora, se obține Registrul riscurilor la nivel general al entității. Conducătorul entității trebuie să stabilească un responsabil cu elaborarea Registrului riscurilor entității și căruia îi revine și responsabilitatea actualizării sistematice a acestuia, cel mai târziu anual. În practică, Registrul riscurilor general al organizației se constituie din agregarea registrelor de riscuri de la structurile din subordine sau de la nivel local, atunci când organizația are structuri teritoriale. Registrul riscurilor este structurat pe obiective și/sau compartimente la care se atașează riscurile și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
actualizare a Registrului riscurilor la nivelul entității se realizează cu scopul de a se adopta schimbările privind obiectivele, riscurile și activitățile de control intern sau extern, toate, la rândul lor, având loc datorită evoluției mediului în care operează organizația. În practică, adesea oamenii confundă riscurile cu efectul riscurilor (pierderi, sancțiuni ș.a.) sau cu un nivel scăzut al bunurilor, însă auditorul intern trebuie să ajute la înțelegerea corectă și cuprinzătoare a acestui concept. Consiliul de administrație se va asigura de implementarea managementului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
risc în legătură cu directorii executivi și managementul de conducere. Aceste politici ar trebui să fie comunicate tuturor angajaților, în mod clar, pentru a se asigura că strategia de risc este inclusă în limbajul și cultura companiei” (paragraful 3.1.1). În practică, Consiliul de administrație poate stabili în cadrul politicii în domeniul riscurilor un comitet de management al riscurilor sau să însărcineze comitetul de audit cu consilierea și supravegherea acestui proces cu scopul de a asigura existența unui sistem fiabil de administrare a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sensibile precum percepția toleranței riscurilor și a consistenței mesajelor în diferite părți ale organizației; implementarea unui sistem de management al riscurilor în întreaga organizație ca o parte integrantă a proceselor existente precum competența de decizie, responsabilitatea și managementul performanței. În practică trebuie să avem în vedere că rolul directorului de riscuri este acela de a contribui la îmbunătățirea identificării, evaluării, verificării și monitorizării riscurilor de către salariații din întreaga organizație și astfel să poată furniza un sistem eficace de management al riscului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
perspectivă asupra poziției organizației față de managementul riscurilor împreună cu un mesaj clar din partea Consiliului de administrație. Pe baza acestuia se va elabora strategia de risc a organizației care va fi mai detaliată și va dezvolta o îndrumare adecvată pentru punerea în practică a politicii de riscuri. Totuși, în conformitate cu prevederile de mai sus, Comitetul de audit nu trebuie el însuși să administreze riscuri sau să fie responsabil cu procesul de gestionare a acestora. Motto: Semnul viitorului îl reprezintă trecerea de la identificarea riscurilor la
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
respectiv modul în care oamenii lucrează, inclusiv cu erorile lor, și reprezintă o componentă esențială a managementului riscului. Capitolul 3. Managementul riscului 239 Procesul management al riscurilor 20 este definit ca fiind „aplicarea sistematică a politicilor de management, procedurilor și practicilor pentru stabilirea contextului, identificării, analizării, evaluării, tratării, monitorizării și comunicării riscului”. Conceptul de management al riscurilor constă în sarcina de a defini riscul, de identificare și evaluare a impactului și probabilității de materializare și, ulterior, de stabilire a unor modalități
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cu nesiguranța, iar provocarea cea mai mare a conducerii este aceea de a stabili ce nivel de riscuri este pregătită organizația să accepte în misiunea ei de a adăuga valoare factorilor interesați și de a-și atinge țintele fixate. În practică, nu trebuie să uităm că, pentru a adânci subiectul privind managementul riscurilor, trebuie să atingem problema stabilirii riscurilor de către proprietari sau de către persoana responsabilă pentru întreprinderea Guvernanța corporativă 242 unor acțiuni ca răspuns la riscul sau tipurile de risc care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
H. M. Treasury, Cartea portocalie - Gestionarea riscurilor, principii și concepte, 2004, paragraful 9.1. Capitolul 3. Managementul riscului 243 O modalitate practică de administrare a riscurilor o reprezintă Registrul riscurilor care se organizează la nivelul entității, în responsabilitatea managementului general. În practică, managementul nu va reuși niciodată să identifice toate aspectele pozitive ale managementului riscurilor. În acest sens, prezentăm în tabelul din figura 3.523 un meniu din care se pot alege și îmbina elemente ale unu program formalizat al managementului riscurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
organizațiilor. Identificarea riscurilor implică două componente, respectiv identificarea inițială a riscurilor pe obiective, dar și o activitate de identificare continuă a riscurilor noi, a celor datorate schimbărilor intervenite în organizație sau a celor care apar datorită modificării legislației ș.a. În practică, riscurile trebuie să fie relaționate față de obiective și să poată fi evaluate și prioritizate, în strânsă legătură cu obiectivele, pornind de la obiectivele individuale și continuând cu obiectivele de ansamblu ale entității. Pentru toate riscurile identificate, trebuie să se stabilească persoanele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
obiectivele și să le atașeze riscurile adecvate. În situația aplicării acestei abordări este important ca activitățile compartimentului sau echipei să nu submineze înțelegerea responsabilității în gestionarea și monitorizarea riscurilor de către managementul de linie și persoanele responsabile ale riscurilor. Totuși, din practică a rezultat că o combinare între cele două abordări este cea mai eficientă pentru organizații, deoarece din această colaborare pot ieși la iveală diferențe semnificative de percepție asupra riscurilor care în urma soluționării asigură o gestionare corespunzătoare a acestora. Riscurile la
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
feedbackului între conducere și clienți. Odată identificate zonele de risc potențial, ele trebuie analizate prin stabilirea impactului și a probabilității lor de apariție pe baza unei matrice de analiză a riscurilor, așa cum este prezentată mai sus în acest capitol. În practică, mai există și alte categorii de riscuri având în vedere anumite criterii, astfel: probabilitatea apariției: riscuri potențiale, susceptibile să se producă dacă nu se instituie un control eficient care să le prevină și/sau să le corecteze; riscuri posibile, reprezentate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
nu vor fi atât de severe și orice pierderi sau implicații financiare vor fi relativ scăzute, astfel: un oarecare efect asupra oferirii serviciilor (o zi); rănire minoră a unei persoane sau a mai multor persoane; câțiva clienți se plâng. În practică, nu există un standard absolut pentru realizarea matricei riscurilor. Din aceste considerente, organizația trebuie să ajungă la un raționament privind nivelul de analiză care servește cel mai bine propriile interese. Astfel, pot fi utilizate și matricele de 5 x 5
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
care practic rămâne oricât control intern și audit intern s-ar desfășura în cadrul organizației. Acest risc este riscul de nedetectare, respectiv riscul ca o eroare materială să nu fie depistată, nici de control, nici de auditorii interni sau externi. În practică riscurile de audit sunt riscuri reziduale care mai pot apărea chiar și după activitatea de monitorizare a riscurilor. Riscul de audit reprezintă posibilitatea de a fi formulate recomandări și concluzii asupra entității auditate, eronate, în mod material, sau neconforme cu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]