3,536 matches
-
Whistler (1834-1903). Artistul american se Întoarce În vechea Europă, la Paris și mai apoi la Londra, după o primă copilărie În Rusia, după o carieră militară eșuată la serviciul hidrografic din Washington. Studiile pariziene de pictură nu Îi aduc decât prețuirea lui Courbet. Refuzat de restul lumii artistice franceze, Whistler se stabilește la Londra. Stilul său inconfundabil, de o eleganță fără seamăn a veșmintelor și gesturilor, dar și arogant, Încărcat de sarcasm, ba chiar de brutalitate când trebuie să Își apere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
din instinct, rablamentul expirat de la mână. La urma urmei, era un rău și un ingrat: de pe la 15 ani, de când Îl primise cadou la o zi aniversară, ceasul lui se comportase ca un redutabil aspirant la distincția Serviciu credincios. Merita chiar prețuire și recunoștință, iar el... Timp de o secundă-două, cât gândise toate astea, junele student Își contemplase ceasul cu un Început de nostalgie: probabil că În curând aveau să se despartă. Adio, nemișcatule! Atunci s-a produs miracolul: dintr-odată, secundarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
-și mai completeze astfel pensia de calic. Îmi vine, dintr-o pornire duioasă, să-i arăt recenzia din 1953. Îmi reprim gestul, gândindu-mă să nu-l rănesc. Schimbăm, când ne întâlnim pe culoarele Bibliotecii, câteva cuvinte de circumstanță. O prețuire anonimă, marcată în ani de câteva gesturi banale de bunăvoință. Într-un fel și de solidaritate, dacă stai să te gândești că nimeni nu-l obliga să-mi vorbească odinioară, după cum nici eu n-aveam cine știe ce pornire entuziastă să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ne-au transmis-o aprinsă. Vreau, ca și ei, s-o primească aprinsă și să o transmită tot aprinsă, la timpul potrivit, copiilor lor.”. „Părinții noștri - două candele” - evidentă continuarea ideatică cu titlul volumului. Pentru părinții săi, autoarea are o prețuire totală, fiind conștientă de sprijinul, greu definibil pe un singur plan, pe care aceștia i l-au oferit: „Pentru mine, părinții mei au fost două candele mereu aprinse, două candele care au vegheat să nu li se termine undelemnul niciodată
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
un act de forță, este mai degrabă neputința de a accepta că exiști - și poate un gest de contestare mofturoasă a temeiurilor, cu nimic superior asumării naturale a vieții. Faptului de a-ți recunoaște public înfrângerea oamenii îi acordă întotdeauna prețuirea, compasiunea - și relativa posteritate, compensându-ți astfel pretențiile, repet, ale neputinței. * Lecțiile de filozofie ale unora despre cum să trăim astăzi „bine“ și „înțelept“ sunt nu numai absurde, venind din partea unor indivizi confortabil încremeniți în bunăstare, ba chiar jignitoare. Despre
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
imposibile! Însă toate acestea sunt doar abateri de la subiect (scrise, totuși, cu un rost). Acum, odată sfârșită introducerea, la treabă! F 40 Rareș Tiron Domnul Eugen - a mi se îngădui să-i tăinuiesc numele cel mare, din respect și din prețuire pentru familia lui, ce poate că-l mai plânge încă - era medic rezident într-un spital, singurul, de altfel, care exista în micul său oraș de provincie. Chiar dacă se ajunsese nu de puțină vreme în această poziție a carierei sale
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
asta trebuie să iasă! Nam eu ambiție suficientă oare? Ba cum să nu! Am luat o decizie serioasă, iar orice decizie bine luată nu poate fi niciodată altceva, decât un pas mare înainte!” Adevărul este că Silvestru avea chiar o prețuire profundă pentru copiii obișnuiți, pentru puritatea și vulnerabilitatea lor, dar, în cazul Carlei, chiar nu făcuse altceva, decât să urmeze supus îndemnul iubirii, atunci când aceasta îi făcuse semn. Pentru întâia dată, el se simțea cu adevărat îndrăgostit, iar asta îl
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și mai bine fundamentate prietenii, Victor acceptă negreșit, fără împotrivire. Este bine uneori să te oprești și să te gândești la ceea ce a făcut destinul, de-a lungul existenței tale, pentru tine și, cu un licăr cât de mic de prețuire și de recunoștință în inimă, să îi mulțumești. Și asta, ei bine, ar fi trebuit să facă și eroul meu, căci drumul acela, pe care l-a făcut la azilul de nebuni, constituie doar intriga din povestirea de față. În
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
câteodată... Prin urmare, nu de acest tip de glorie am eu nevoie, ci ceea ce îmi doresc eu este ca, pentru roadele muncii mele dobândite prin atâta trudă, tuturor celorlalți să li se nască acel minunat licăr de admirație și de prețuire-n gând și-n inimă, care nu se scandează niciodată, dar care, din respect și din stimă, te face, fără să vrei, să te ridici supus în picioare și să-ți descoperi capul. Abia aceasta este adevărata miză și cea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
să-l prezint mănăstirii la care voi candida pentru statutul de măicuță. Nu va putea fi trecut ușor cu vederea amănuntul că sunt autoarea tabloului Sfatul Marii Drăcimi, operă mediatizată binișor, premiată deja și care, recunosc, se bucură și de prețuirea nevolnicului meu spirit. Oricât aș încerca să argumentez că lucrarea este gravidă de virtuți creștine și estetice, dacă dau peste un sfat de măicuțe cu gusturi mai puțin liberale, s-ar putea să am probleme. Totuși cred că aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
subsemnata, profund nemulțumită de faptul că amăgirea aceea divină, iubirea, mi-a hrănit sufletul doar în adolescența târzie, protestez împotriva deciziei tale de a mă arunca definitiv în mahalaua sufletului și solicit aprobarea demisiei din funcția de om. Cu aleasă prețuire, A... Așa ar trebui să sune textul? Este suficient de clar, de respectuos? Și ce voi face cu această demisie? O voi depune la Secretariatul Divinității, voi lua un număr de înregistrare și voi aștepta un răspuns? Dar câtă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
rezoluție atât de laconică, Aprobat, este foarte derutantă. Bine, bine, ai aprobat cererea, dar acum încotro s-o apuc, Doamne? Îndrăznesc să solicit această consiliere divină pentru că Tu, Ființa Nepărtinitoare, ai în grijă toate sufletele viețuitoarelor acestei lumi. Cu aceeași prețuire, A... Așa ar arăta noua epistolă? Și dacă până când voi primi noul răspuns voi părăsi această lume? Intrăm într-un domeniu doctrinar foarte delicat. Cum, unde voi fi înmormântată? Sinucigașii ortodocși sunt înmormântați în mahalaua cimitirului, iar canoanele spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
bătrâni.” (Lautréamont - Poésies II) Indivizii pe care Bruno Îi cunoscuse de-a lungul vieții sale erau, În cea mai mare parte, mânați exclusiv de căutarea plăcerii - desigur, dacă În noțiunea de plăcere includem recompensele de ordin narcisist, strâns legate de prețuirea sau admirația celorlalți. Apăreau astfel diferite strategii, numite vieți umane. De la această regulă, trebuia totuși să facă o excepție - cazul fratelui său vitreg; Însuși termenul de plăcere părea greu să-i poată fi asociat; dar, la drept vorbind, era Michel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
harul și dezlănțuit nectarul / de-ai aflat și tu că ești lucru sfânt, iar nu pământ/ ... / însă iată, s-a vădit că atoatecreatorul erai tu... Ilustrând aceeași temă a dragostei, o doină De dor și de drag mărturisește, de asemenea, prețuirea pentru spiritualitatea populară autentică: să iubești mai mult cu gândul, / dor să-ți fie cât trăiești / de ce mai cu foc iubești, / c-așa-i noima omenească, / dor cu dor să se-ntâlnească / în taină să se iubească/ la ceasuri și
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lângă casă / a dispărut căldura focului din urbe / și nicăieri nu te mai simți acasă. Dacă de moarte se mai ține seamă / și teama de trecut sfințește datini / la viață nu mai cere nimeni vamă / deprinderi vechi sunt plăsmuite patimi... Prețuirea pentru valorile autentice și, de aceea, perene, se etalează, de exemplu, și în poemul Feng shui, unde apare în antiteză cu sarcasmul determinat de o formă de snobism contemporan, punându-se față în față două metode de prevenire a răului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
înariparea/ vergură osândă / cu lujere de ceară. Poetul mărturisește că maestrul începuturilor sale e Tudor Arghezi (N-am vopseluri pânză cuie / rădăcină spic cățuie / lumânare frânghii chei / cârji compas gherghef schintei / ața ac și cucuvaie), însă poemele lui dezvăluie, totodată, prețuirea și pentru alți mari poeți, dintre care-i putem aminti pe George Bacovia (Agonizează crinii în cetate...), pe Lucian Blaga (Temutul plâns o noapte e lagună/tavan și căpătâi îmi este huma - în timp ce, pentru poetul din Lancrăm: Margine-mi este
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și a secătuit tot ce se afla sublim în sufletul creștinului de altădată. Pungașii, năpârci otrăvitoare, își fac în liniște meseria. Vezi consolidarea cu imunitate veșnică a parlamentarilor precum foștii securiști. La fel, mita și șperțul au înlocuit morala și prețuirea omului. Toate virtuțile sunt zadarnice. Impostura stinge orice avânt. Sunt tulburat! Pe noi, legionarii, vor să ne scoată din luptă sub acuzație de fascism, de aceea legionarii au rămas în același teritoriu izolați, batjocoriți, fără drept la cuvânt, fără drept
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
binevoitoare stârnea în mine reflexe retractile, cu atât mai mult cu cât o trata și pe mama la fel și nu eram în măsură să-i apreciez ascensiunea socială. Intelectualii se bucurau, în acea vreme, în Lisa, de o mare prețuire, iar "unchiul George" reușise o carieră care-l ridicase deasupra tuturor. Învățase la Școala normală de la Blaj, "mica Romă", unde, ca greco-catolic (mama a devenit ortodoxă prin căsătorie), beneficiase, probabil, de unele scutiri de taxe, importante pentru starea materială a
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
săpături. Se băgau printre utilajele uriașe, care se deplasau cu o viteză năucitoare, împingând pământul în depozite. Asistența părea o muscă minusculă printre uriași, însă cunoscând traseele, au reușit să se strecoare destul de repede la șosea. Rebegilă în semn de prețuire nu s-a așezat în față... a venit lângă Laur să schimbe câteva vorbe. Și-a dat seama repede, că Laur este bâtă, sau cum se spune ‘’tufă de Veneția’’ în ale politicii. Nici măcar din statut nu învățase legile de
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ușor „vorbe mari”. Dar nu o dată i-a mărturisit, cu emoție, chiar dacă aparent „retoric”, că este „singura femeie” care l-a făcut să simtă că trăiește cu adevărat. În preajma ei încearcă un inedit „complex de sentimente”: admirația pentru mama devotată; prețuirea pentru inteligența nativă și caracterul integru; „fiorul viril” resimțit în fața farmecului ei feminin. Toate acestea îl fac să se considere mai mult decât un „Don Juan întârziat”. Din păcate, bucuria de a o fi întâlnit este urmată adesea de presentimentul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
readuc în atenția publicului. Ține să precizeze că nu are pretenția de a propune modificări textului meu, deși ar avea câteva observații „neimportante”, cum ea însăși le caracterizează dintr un exces de modestie. Mi le comunică doar ca semn de prețuire a muncii mele și „în nume cu totul amical”. Mă grăbesc să-i mulțumesc și să o asigur că voi ține seama de ele. decembrie, 2007
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
După ce trecuse prin cărți, experiența de om al cetății va fi decisivă pentru el, un fel de catalizator al ideilor despre stat, de o luciditate care elimină orice urmă de utopie. Observatorul sagace al vieții politice se va bucura de prețuirea contemporanilor și după pierderea poziției de secretar al Florenței. Și el era mîndru de această considerație, cum se vede din corespondența cu unul dintre fiii săi. Machiavelli n-a strălucit ca literat. Poeziile lui mai pot atrage prin idei și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lor. Dorind, așadar, să prezint și eu Măriei Voastre o mărturie oarecare a prea supusei mele plecăciuni, nu am aflat între toate cîte sînt ale mele nimic care să-mi fie mai scump și pentru care să am mai multă prețuire, decît acea cunoaștere a faptelor săvîrșite de oamenii mari, pe care am dobîndit-o de-a lungul unei bogate experiențe a lucrurilor petrecute în vremurile noastre și prin lectura neîntreruptă a celor din antichitate 7; și întrucît acestea toate le-am
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nevoit să apese nespus de greu asupra poporului, împovărîndu-l cu biruri și va face tot ceea ce se poate face pentru a obține bani. Lucrul acesta va aduce însă cu sine ura tot mai mare a supușilor săi și totodată puțina prețuire din partea tuturor, deoarece el va ajunge un om sărac; în felul acesta dărnicia lui, cu care a făcut rău celor mai mulți și a răsplătit pe prea puțini, îl va face să vadă îndată efectele nemulțumirii poporului și la cea dintîi primejdie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
toți aceia care, punîndu-și toată încrederea în ele, vor da prea puțină atenție faptului că poporul îl urăște. CAPITOLUL XXI Cum trebuie să se poarte un principe pentru a fi stimat Nici un principe nu va izbuti să dobîndească mai multă prețuire decît acela care va săvîrși fapte mărețe și care va da pilde rare despre însușirile lui. Cunoaștem în vremurile noastre pe Ferdinand de Aragon, actualul rege al Spaniei, îl putem socoti aproape ca pe un principe nou, fiindcă prin faima
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]