19,544 matches
-
iar corespondențele genetice sunt tot mai greu de găsit. Totuși, comportamentul uman este înțeles tot în termenii luării de decizii între alternative concurente sau chiar conflictuale, dintre care două tipuri sunt mai importante: conflictul dintre preferințe pe termen lung și preferințe pe termen scurt și acela dintre preferințele personale și obligațiile sociale (p. 351). Pugh ignoră socializarea, internalizarea valorilor și normelor sociale și, prin urmare, faptul că preferințele personale sunt și ele, până la urmă, sociale. Apoi, rezolvarea conflictului se face tot
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de găsit. Totuși, comportamentul uman este înțeles tot în termenii luării de decizii între alternative concurente sau chiar conflictuale, dintre care două tipuri sunt mai importante: conflictul dintre preferințe pe termen lung și preferințe pe termen scurt și acela dintre preferințele personale și obligațiile sociale (p. 351). Pugh ignoră socializarea, internalizarea valorilor și normelor sociale și, prin urmare, faptul că preferințele personale sunt și ele, până la urmă, sociale. Apoi, rezolvarea conflictului se face tot în virtutea unor criterii axiologice. (Să mai observăm
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care două tipuri sunt mai importante: conflictul dintre preferințe pe termen lung și preferințe pe termen scurt și acela dintre preferințele personale și obligațiile sociale (p. 351). Pugh ignoră socializarea, internalizarea valorilor și normelor sociale și, prin urmare, faptul că preferințele personale sunt și ele, până la urmă, sociale. Apoi, rezolvarea conflictului se face tot în virtutea unor criterii axiologice. (Să mai observăm cum contrapunerea individual/social este reflexul unei anumite mentalități și ideologii, marcată ea însăși valoric.) O privire globală asupra pretențiilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
privind funcțiile adaptive ale culorii pielii, M. Harris (1975) conchide: „Poate că explicația pentru distribuția anormală (necorelată cu variabile ecologice, n.n.) a culorii pielii e de găsit mai degrabă în efectele selecției culturale decât în cele ale selecției naturale (...). Dacă preferința pentru culoarea pielii, închisă sau deschisă, s-a stabilit cultural, ea a influențat diferențiat supraviețuirile și reproducerile, în contexte nerelevante față de iradiațiile solare, prin infanticid, îngrijirea bolnavilor, căsătorii și război” (pp. 114-115). Determinismul cultural-axiologic în configurarea portretului constituțional și psihologic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
consonante cu atitudinea opusă. Problemele controversate social - cum ar fi cele privind partidele politice și alegerile, pedeapsa cu moartea, avortul - produc atitudini de primul tip, iar opțiuni referitoare mai mult la spațiul intim al fiecărei persoane - gusturi de diverse feluri, preferințe de loisir etc. - se bazează, de regulă, pe atitudini unipolare. Dar, chiar și din unghiul de vedere al „nucleului dur” al atitudinilor care este componenta evaluativă, indivizii pot fi unipolari sau bipolari. Majoritatea atitudinilor sunt la nivel personal unipolare (ori
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cele „colectiviste”, are relief cea de adaptare și solidaritate socială. Ipoteza a fost testată destul de ingenios, cercetătorii procedând la o analiză de conținut a reclamelor din SUA („individualistă”) și Coreea de Sud („colectivistă”). În SUA, conținutul reclamelor face apel la beneficii și preferințe personale, succes și independență, pe când cele din Coreea de Sud la beneficii de grup, armonie și integritate familială (Han și Shavin, 1994, apud Eagly și Chaiken, 1998). Studiul a testat indirect diferențele interculturale în funcțiile atitudinale, mizând pe o altă ipoteză, și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și cunoscută propria identitate culturală și etnică. Dar nu numai atât: prin extraordinara facilitate a mijloacelor de comunicare moderne, spectaculos de eficient fiind internetul, indivizii ca ființe umane libere și creatoare se pot grupa și exprima în funcție de valori, atitudini și preferințe, dincolo de condiționările de etnie, vârstă, sex, clasă socială și profesie. Pentru a răspunde la întrebarea de unde apar comportamentele comune, consensuale ale oamenilor, e rezonabil să apelăm la trei mari clase de determinanți: nevoile biologice fundamentale (care sunt cvasiidentice), sistemul de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
deci relații „față în față”, se aplică un chestionar sociometric (i se spune și test sociometric, denumire din nou cam pretențioasă, întrucât cel puțin una dintre condițiile testului psihologic propriu-zis, anume etalonarea, nu este îndeplinită). Chestionarul cuprinde întrebări ce privesc preferințele interindividuale după diferite criterii. De exemplu: „Dacă ar trebui să reprezinți anul tău de studiu într-o competiție (comună) profesională, numește colegul pe care l-ai alege ca partener” sau: „Dacă ai avea o gravă problemă personală (intimă), cărora dintre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altfel existând riscul, mai ales la respingeri, să avem puține nume indicate. Specificarea numărului de persoane alese sau respinse are importanță și în prelucrarea rezultatelor, având, în principiu, date standard. De asemenea, chestionarele sociometrice pot cuprinde, pe lângă itemii ce vizează preferințele efective („pe cine alegi”, „pe cine respingi”), și pe cele percepute, de tipul „cine crezi că te va alege?”, „cine crezi că te va respinge?”. Introducerea parametrului perceptiv este foarte importantă întrucât, în final, având atât radiografia alegerilor și respingerilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu „cine ar...”, ci și cu „cine a...”. Comparația se poate realiza atunci între trei planuri: al comportamentului efectiv (de fapt, prin chestionar, al celui declarat, dar e posibilă, în unele cazuri, utilizând observația sistematică, și surprinderea celui propriu-zis), al preferințelor și al alegerilor percepute. Datele empirice culese cu ajutorul chestionarului se ordonează în tabele și grafice, dintre care mai cunoscute (și eficace) sunt matricea sociometrică și sociograma. Prima este un tabel cu dublă intrare, în căsuțele din interior trecându-se alegerile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ca obiect o realitate foarte perisabilă și, prin urmare, fără prea mare relevanță predicțională. În domeniul afinităților, al simpatiilor și antipatiilor, cu deosebire la copii și adolescenți, suntem pe terenul „nisipurilor mișcătoare”. Într-un interval de timp relativ scurt, configurația preferințelor se schimbă uneori radical. Există mult adevăr în această afirmație, contraargumentul tare fiind însă că, pe de o parte, cercetările arată la anumite grupuri, inclusiv în colectivitățile școlare, o considerabilă constanță a rețelelor afinitare și, pe de altă parte, că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
beneficiari care să inducă acțiuni sancționale către actorul vizat din partea unuia sau mai multora dintre beneficiari” (p. 273). Respectiv, capabilitatea depinde de extensiunea, intensitatea și natura relațiilor sociale existente între beneficiari, în care puterea (politică, economică, culturală etc.) și interesele (preferințele) beneficiarilor joacă un rol foarte important. Străduința unora dintre promotorii TAR este, așadar, să nu considere - așa cum se întâmplă în practica sociologică obișnuită - normele ca fiind variabile independente, deus ex machina, în explicarea socialului, ci să demonstreze geneza și funcționarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se va proceda după regula impunerii adevărului. La prima, fiind vorba de gusturi, operează regula majorității. Desigur, și în discuțiile de grup, și pentru decizia „la ce restaurant mergem”, se recurge la argumentație și persuasiune, dar problema e până la urmă preferința dominantă din grup. În general, după cum sugerează și exemplele de mai sus, deciziile în grup și studiile care s-au efectuat în acest domeniu se referă la situația de adoptare a unei singure soluții, de aici și putința de a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
propus modelul situațiilor intergrupale minimale prin care se demonstrează experimental că simpla împărțire a subiecților în două grupuri generează discriminare. Spre pildă, într-unul dintre studiile de laborator, subiecților li s-a spus că au fost împărțiți în două, potrivit preferințelor lor pentru Klee sau pentru Kandinski - doi mari pictori moderni -, deși în realitate au fost puși întâmplător (prin tragere la sorți) în cele două grupuri. Subiecții nu puteau interacționa nici cu membri ai in-group-ului, nici cu cei din out-group, dar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
judecăților evaluative, atitudinilor și credințelor referitoare la o problemă socială ale unui număr semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprimă verbal deschis” (Chelcea și Iluț, 2003, p. 242). B. Hennessy (1985) definește opinia publică drept „un complex de preferințe exprimate de un număr semnificativ de persoane cu privire la o problemă de importanță generală” (p. 8). Definițiile de acest tip - sintetic - pot, și pentru conceptul de opinie publică, doar să sugereze esența ei. Pentru a înțelege mai bine ce este opinia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
consemnată în special prin sondaje -, reprezentând deci „sistemul opiniei publice” sau opinia publică în calitate de fenomen de sinteză, noțiunea de mentalitate are o sferă și mai largă și un conținut mai bogat. Aceasta deoarece ea include nu doar „judecățile de valoare” (preferințe axiologice - valori, norme, atitudini, opinii), ci și „judecăți de constatare” (cunoștințe propriu-zise) și moduri de a gândi, mituri, teorii, reprezentări sociale (stereotipii). Cu privire la raportul mentalitate - opinie publică, putem afirma că prima reprezintă tocmai sistemul de credințe, în centrul căruia se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să-și exercite judecata proprie asupra chestiunii în cauză? Răspunsul nu este ușor de dat; distincția dintre valori și opinii este fructuoasă însă și aici, în sensul că este de dorit ca reprezentantul electoratului să aibă în atenție, în vot, preferințele mai generale și stabile - valorile acelora care l-au desemnat - și să-și exprime opiniile - răspunsuri mult mai specifice și pe termen scurt - personale față de teme foarte concrete. Aceasta cu atât mai mult cu cât nici nu poate ști bine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de aplicare (Bradburn și Sudman, 1988). 2.4. Utilizarea sondajelor de opinietc "2.4. Utilizarea sondajelor de opinie" 2.4.1. Funcțiile sondajelortc "2.4.1. Funcțiile sondajelor" Sondajele de opinie nu privesc numai alegerile și nici numai domeniul politicului. Preferințele și comportamentul economic, cultural, demografic, psihosocial (al relațiilor interpersonale), ecologic etc. sunt, de asemenea, vizate de sondaje. Statutul femeii și al bărbatului, mariajul, numărul de copii dorit, dragostea și sexualitatea, școlarizarea, salariile și pensiile, costul și calitatea vieții, forța de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de muncă și șomajul, modele alimentare și vestimentare, petrecerea timpului liber și multe alte subiecte (inclusiv atitudinea publicului față de sondaje) constituie obiecte ale sondajelor de opinie. Oamenii, de la cel mai umil până la cel eminent, sunt doritori să afle despre gusturile, preferințele, idealurile, preocupările și îngrijorările semenilor lor, și nu oricum, ci statistic, ca tendințe generale, sub formă de procente. Date de acest fel, difuzate masiv în zilele noastre prin mass-media, au căpătat - încă de acum câteva decenii - caracterul unei adevărate instituții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la publicații în limba română apărute în SUA, L. reface imaginea feministei de odinioară. Cu un talent firav, tânăra învățătoare compune versuri care vorbesc cu naivitate despre iubire, durere, credință, speranță. Romanul Elmira, ca și nuvelele, schițele, pronunțat didacticiste, indică preferința autoarei pentru schemele romanțioase. Descriind mici drame sentimentale, L. trece personajelor poate ceva din ființa ei: tristețe, resemnare, virtute neînțeleasă etc. În însemnările din timpul șederii la Sarajevo, unele rămase în manuscris, transpar emoții mult mai puțin convenționale. SCRIERI: Barbu
LUNGU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287920_a_289249]
-
de albastru. Culoarea este văzută ca având un suport mistic, privind înțelegerea sensibilă și intuitivă a lucrurilor dincolo de suportul lor evident/real (unele studii arată că această culoare tinde să fie preferată de o proporție de peste 75% dintre preadolescenți). Câteodată, preferința pentru violet poate însemna un anumit nivel de insecuritate ori vulnerabilitate, evidențiat deseori prin creșterea nevoii de a primi aprobarea celor din jur la acțiunile pe care persoana le întreprinde; - negrul fiind o negare a înseși ideii de culoare, definește
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nevoii de a primi aprobarea celor din jur la acțiunile pe care persoana le întreprinde; - negrul fiind o negare a înseși ideii de culoare, definește o reprezentare a „nimicului” a extincției și renunțării, persoana respectivă simțindu-se „fără noroc”; uneori preferința pentru culoarea neagră evidențiază și un act de rebeliune împotriva sorții potrivnice. Această perspectivă este dată de faptul că este văzut ca un negativism al culorii (vezi, spre exemplu, superstițiile legate de lucrurile negre - cum ar fi pisica neagră care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
funcționeze în cadrul grupului?” - „Care sunt normele comune și care sunt cele diferite? Cum ar putea fi micșorate diferențierile dintre normele tale și ale celorlalți?” etc. Într-o etapă ulterioară apar negocierile implicite ale normelor (atunci când persoana nu își exprimă direct preferința pentru o normă, dar încearcă în pași mici să introducă cât mai mult din ea în viața grupului; uneori negocierea implicită nu este voluntară), pentru ca apoi să apară și unele negocieri explicite, atunci când părțile nu au ajuns la un acord
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unor structuri/experiențe anterioare ale subiectului în domeniul în care se desfășoară activitatea. Luthans (1985, p. 376) ne oferă cinci funcții interesante care definesc, în opinia autorului, normele într-un grup: - normele asigură succesul sau, după caz, supraviețuirea grupului; - reflectă preferințele membrilor puternici din grup; - simplifică și fac predictibil comportamentul ce se așteaptă de la membrii grupului; - întăresc rolurile specifice, individuale ale membrilor; - ajută grupul să evite problemele interpersonale cu impact negativ. La rândul său, Hackman (Steers, 1988, pp. 330-331) sugerează că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
3. Normele desemnează standarde ale comportamentului membrilor unui grup despre care se așteaptă să fie urmate și care sunt întreținute de sancțiuni pozitive și negative. Se observă mai multe funcții ale normelor: asigură succesul sau, după caz, supraviețuirea grupului, reflectă preferințele membrilor puternici din grup, simplifică și fac predictibil comportamentul așteptat de la membrii grupului, întăresc rolurile specifice, individuale ale membrilor, ajută grupul să evite problemele interpersonale cu impact negativ etc. 4. Atunci când trebuie să realizeze o activitate, membrii unui grup se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]