5,618 matches
-
Durand și alți analiști ai crizelor au respins nu numai tendințele istorist-etnocentrice din cunoașterea omului, dar și Dasein-ul heideggerian măcinat de grija morții și eșuarea definitivă a omului. Gadamer credea că între prejudecată și rațiune nu sunt opoziții ireconciliabile, deoarece prejudecata este prezentă în fenomenele de înțelegere. La fel s-ar corela și autoritatea cu rațiunea, ceea ce a respins iluminismul. După cum se știe, revoluția franceză din 1789-1794 a fost precedată de multe alte mișcări protestatare și răscoale. Printre ele, în Est
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
contemporane. Deși mai tânăr cu aproape trei decenii decât Gadamer, Habermas l-a provocat pe acesta într-o polemică ce s-a încheiat cu împrietenirea lor. În dialogurile purtate și în scrieri, cei doi filosofi au căzut de acord că prejudecata și precomprehensiunea conținute de tradiții, de la care pleca Gadamer pentru a întemeia cunoașterea, nu sunt chiar atât de deosebite de cele trei categorii de interese (tehnic sau instrumental, practic și emancipator) înrădăcinate în istoria omului care muncește, decide și vorbește
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
interesului emancipator prin cunoaștere să militeze pentru război?! În condițiile globalizării noului capitalism mai vorbim despre "războaie drepte și nedrepte?". Punctul de joncțiune al criticii ideologiilor cu hermeneutica tradiției ar putea să fie hermeneutica sensului ființei, dezvăluită de legăturile dintre prejudecăți cu ideologiile care motivează critica lor. Habermas a documentat că în vremurile noastre ""Raționalizarea" progresivă a societății se află în corelație cu instituționalizarea progresului științific și tehnic. În măsura în care tehnica și știința pătrund în domeniile instituționale ale societății și transformă prin
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
știința extraordinară", dintre tradiția generatoare de consens și anomaliile generatoare de revoluții științifice tot de aici pleacă. Gândirea divergentă se manifestă ca libertate de a porni în orice direcție, respingând soluțiile vechi și născocind direcții noi; flexibilitate și lipsă de prejudecăți și altele. (23, pp. 268-269) Gândirea convergentă este o gândire bazată pe consens stabil, dobândit prin învățământul științific cu manuale ce conțin paradigmele și întărit prin activitatea ulterioară în profesie (23, p. 269). Între cele două laturi ale gândirii omului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ortodoxe. (1a, p. 148-149) Sfaturi asemănătoare ne vin și de la lideri germani actuali, ceea ce e demobilizator, pentru că și în Uniune acționează regula mărimii "contributorilor" cum se spune astăzi la contribuabili. Autorii lucrării de la poziția (14) nu și-au impus multe prejudecăți despre istoria Europei, dar nici nu au ignorat datoria lor de a nu diminua, ci de a întări imaginea Franței în rolurile îndeplinite de ea în istoria medievală, modernă și contemporană a Europei. Regăsim și dovezi privind preluarea unor concepte
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mare putere". Aversiunile de astăzi ale unor transilvăneni (de etnie română și "de alte naționalități"), chiar și ale unor munteni față de moldoveni sunt reacții însoțite de ignoranță ori de rea-credință despre astfel de tradiții ale afirmării spiritului autohton. Sunt stânjenitoare prejudecățile despre incapacitățile moldovenilor de a se moderniza, care justifică distribuțiile inechitabile de astăzi ale resurselor unei țări românești unite sub sceptrul aceluiași ultim înțelept domnitor de origine română, Al.I. Cuza, originar din Moldova de Jos. În cele șase secole
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
o parte din el la suprafață. Absența unor albume de artă nu numai la finele secolului XIX, dar și la începutul secolului XX, dispersarea unei colecții importante care urmărea ecuația de gust a simbolismului, colecția lui Alexandru Bogdan-Pitești, dar și prejudecata minoratului care a însoțit simbolismul în artele plastice au făcut dificilă recuperarea unui patrimoniu cultural considerabil. Însă lucrări simboliste ies necontenit la suprafață din colecții particulare, la diversele case de licitație și astfel se configurează un muzeu virtual, un muzeu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
naționale ca pe un alt context pentru simbolism. Interesul pentru simbolism în artele plastice a apărut târziu, după cel de-al Doilea Război Mondial, cu o serie de expoziții internaționale care l-au adus în atenție și au relevat inconsistența prejudecății minoratului său estetic. În Franța, Anglia, Germania, Polonia, Cehia termenul a fost recuperat estetic, în Austria el a fost înglobat în Sezession. În cultura română, simbolismul în artele plastice a fost considerat un epifenomen care nu a trezit decât accidental
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
conservator care nu i-a permis realizarea proiectelor de artă monumentală. Cartea de față reprezintă atât o reconstrucție a unui fenomen de amploare în artele plastice, expresie și secvență a unei vârste a modernității românești, cât și deconstrucție a unei prejudecăți privind minoratul artei simboliste sau a inexistenței ei ca atare. Inevitabil, ea reprezintă un decupaj personal, și oricând poate fi imaginat altul mai bun, mai documentat și cu criterii mai clar precizate. Am ezitat între a impune un model, un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fel desfășurată în presă și care se transformă aproape într-un studiu. Criticul subliniază încă odată necesitatea anulării unei distincții ierarhice între artele majore, pictura, sculptura, arhitectura și artele minore, artele decorative sau artele industriale pe care o întreține o prejudecată păguboasă: "ridicola și superstițioasa distincție între "marea artă" și "artele minore" e moartă". De asemenea, conchide criticul, artele decorative îi reunesc pe les lettrés și pe amateurs, astfel că un poet se face ebenist, un prinț muncitor "en application de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vegetal și pictura bizantină. Inluminurile cu subiecte din basmele române expuse în 1901 poartă amprenta interesului tot mai pronunțat al pictorului pentru arta bizantină. Gh. Oprescu, care a văzut expoziția, îi face o descriere în linii generale, însă, prin prisma prejudecății care descalifică artele decorative ca arte minore, criticul de artă se arată reticent, considerând că piesele expuse aparțin genului minor al ilustrației de carte sau picturii decorative. Criticul de artă, care semnează și o monografie Ștefan Popescu, asociază decorativismul simbolismului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dobândească coeziune și prin familiarizarea publicului românesc cu aceste figuri emblematice ale culturii europene a timpului. Se poate observa, însă, o lectură de sensibilitate franceză a lui Nietzsche, al cărui "Supraom" devine pentru anarhiști un model al revoltatului lipsit de prejudecăți, al rebelului fără cauză, al aristocratului "de drept divin". Alexandru Bogdan-Pitești simpatizase demonstrativ în Franța cu această direcție, fapt pentru care fusese și expulzat. Pentru aristocratul pur sânge, Supraomul nietzschean este asimilat ca model aristocratic. Ideile nu sunt tocmai noi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inserată astfel în problematica modernității. "Aristocrații, intelectualii, anarhiștii îl pot lua drept model. Cei dintâi, vor găsi în Super-Omul, mergând peste mulțimea sclavilor, prototipul aristocrației de drept divin. Iar Anarhiștii, vor vedea, la rândul lor, în Super-Omul, pe individul fără prejudecăți, pe revoltatul contra legilor-sfori, cu care piticii legară pe Guliver pe omul scăpat d'o divinitate absurdă, fie ea Dumnezeu, Iahveck sau Alah -, divinitate bună de a minți pe cei slabi, pe sclavii moderni"514. În numărul 3-4 este publicat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de evadare din cotidianul stresant 21. Considerând cultura populară o problemă serioasă deoarece, fie că o apreciem, fie că o desconsiderăm, ne-a invadat viața în forme pe care nu le putem ignora Nachbar și Lause descriu patru tipuri de prejudecată pe care le putem dezvolta față de cultura populară. În general, cultura populară este privită drept o cultură simplistă și exclusivistă. Partizani ai culturii populare, Nachbar și Lause o descriu ca formă cu sensuri multiple, complexe și adânci prin reiterarea miturilor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
prin reiterarea miturilor, ritualurilor și iconilor. Nici trivială nu este, deoarece, privită în complexitatea ei, aparține unei grile culturale foarte diversificate, al cărei studiu este serios și destul de complicat. Nu pare să fie nici iminentă și nici exclusivistă, alte două prejudecăți, pentru că nu se integrează în "canonul cultural" (un alt termen contestat), ci își caută un loc în afara lui22. * Și atunci, ce este cultura populară? Care sunt formele ei cele mai vechi? Se pot regăsi în istoria clasică, sau apar mai
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cele "mai puțin civilizate" prezentau mai ales spectacole. În plus, cele "civilizate" primeau standuri în holul principal al expoziției, în vreme ce țările "mai puțin civilizate" ocupau o poziție marginală. Astfel, participanții erau văzuți prin "vizorul american al progresului material și al prejudecății rasiale, prin care se elabora utopia viitorului 225". Cele două lumi în opoziție, America și non-America alteritatea -, constau în modul de distribuire și expunere a artefactelor în interiorul expoziției, prin care era vizibil manipulată opinia vizitatorului. Legitimându-se identitar ca alb
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
că nu există doar bine și rău, separate de o linie, ci ele se amestecă. Când, la spectacolul de teatru jucat de deținuți, aceștia au coborât în sală, chiar și eu m-am bucurat că stăteam mai în spate. Există prejudecăți și ajungi să lupți cu ele. Intenția filmului tocmai asta a urmărit. În ce măsură a reușit? Ce îi reproșez acum filmului se datorează unor condiții neprielnice: bugetul insuficent, iar distanța mare dintre București și Arad nu ne-a permis să mergem
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
cu snobismul acela cu care pleacă mulți români, că ești ancorat într-un anumit mediu social: ai studiat filologia, atunci trebuie să te miști mai departe doar într-un mediu academic și să continui ceea ce ai început. Am pornit fără prejudecăți, așa că am învățat efectiv pornind de jos, de la lumini, cum se iluminează un decor, de la macarale, travlinguri etc. La fiecare două luni mă trimiteau la altă secție, iar ultima dintre ele a fost montajul, unde mie mi-a plăcut cel
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
printre jurnaliștii și activiștii occidentali, care, în numele unor principii străine băștinașilor, vor să le schimbe viața în 24 de ore. E teribil de greșit să lucrezi fără a încerca să înțelegi cultura în care intri, fără să te lepezi de prejudecățile occidentale, mai ales dacă ești jurnalist. Similar cu conchistadorii, în America de Sud. Da, da, exact. Când un jurnalist se duce și încearcă să facă ordine cu reportofonul și cu camera de luat vederi, în numele idealului occidental, fără a se întreba nici o
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
a asociat pe cele privitoare la influența distrugătoare a colonizării asupra populațiilor indigene, cu deosebire pe cele privitoare la exterminarea indienilor din America de Sud. Tocmai analogia dintre competiția speciilor în natură și cea dintre oameni a reținut atenția spiritului lipsit de prejudecăți al lui Darwin. Preocupările sale de cercetător al naturii vii l-au pregătit să-l citească pe Malthus altfel decât îl citeau cei care percepeau în Eseul asupra principiului populației exclusiv problematica socială. Darwin va sublinia mai târziu că nimeni
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și de gradualism va fi ireconciliabilă atât cu credința că natura este cârmuită de o providență înțeleaptă și binevoitoare, cât și cu teoriile evoluționiste speculative al căror motiv central îl reprezenta ideea progresului. Darwin va aprecia că o cercetare fără prejudecăți a faptelor nu oferă nici un sprijin pentru ideologie răspândită în cercuri intelectuale ale vremii, ideologie potrivit căreia natura, ca și societatea, evoluează cu o necesitate inexorabilă spre o lume a păcii, cooperării și armoniei. O asemenea ideologie nu putea fi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
relativ simultan de mintea unui cercetător aflat în căutarea unui răspuns la întrebări bine precizate. Pare plauzibil că, dacă Darwin nu ar fi fost supus acestor influențe concentrice și dacă mintea lui n-ar fi fost atât de liberă de prejudecăți încât să le poată asimila, atunci istoria nu ar fi reținut acest nume pentru cel care a consacrat un model cu totul nou al evoluției vieții, un model care a însemnat o revoluție în știința biologiei fiindcă a reprezentat o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fie păstrate, iar cele nefavorabile să fie distruse. Rezultatul acestui fapt ar fi formarea de noi specii. După aceea, am obținut, în sfârșit, o teorie pe baza căreia se poate păși înainte; dar doream atât de mult să evit orice prejudecată, încât m-am hotărât să nu scriu, câtva timp, nici cea mai sumară schiță.“ Ce avea în vedere Darwin referindu-se aici la „prejudecăți“? Tendința aproape irezistibilă a celui care a elaborat schița unei noi teorii este de a reține
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
teorie pe baza căreia se poate păși înainte; dar doream atât de mult să evit orice prejudecată, încât m-am hotărât să nu scriu, câtva timp, nici cea mai sumară schiță.“ Ce avea în vedere Darwin referindu-se aici la „prejudecăți“? Tendința aproape irezistibilă a celui care a elaborat schița unei noi teorii este de a reține doar faptele care sprijină teoria și de a le trece cu vederea pe celelalte. Darwin credea că interesul pentru adevăr îi impune cercetătorului să
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prin selecție. O asemenea încredere contravine unor reprezentări mai modeste despre știință ca întreprindere în care primează cerința menținerii ideilor sub controlul cât mai strict al faptelor. Reținerile sunt motivate de asemenea de temerea că abordările selecționiste ar putea susține prejudecăți oricum profund înrădăcinate cu privire la inegalitatea ireductibilă a ființelor omenești. Cu deosebire Richard Lewontin a respins acele demersuri care sunt inspirate de supoziția că trăsături distinctive ale speciei, ca și deosebiri culturale între mari grupuri de oameni, ar putea fi explicate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]