3,446 matches
-
pe la anul 470 în Sciția Mică (Dacia Pontică, Dobrogea românească de astăzi) și a murit, probabil, la Vivarium, în sudul Italiei, în jurul anului 545. Se pare că acesta a rămas orfan din copilărie, fiind crescut într-o mănăstire locală. Această presupunere este susținută de mărturia făcută în prefața adăugată traducerii Epistolei sinodice a Sfântului Chiril al Alexandriei: „Mi-aduc aminte de binefacerile Voastre, Venerabile Părinte și podoabă aleasă a învățăturilor lui Hristos, și am mereu înaintea ochilor minții râvna sfântă pentru
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Smeritului s-ar fi situat în apropiere de Hârșova de astăzi, poate chiar peste Dunăre, în sud-estul Munteniei. Argumentarea lor are la bază ideea conform căreia era necesară ocrotirea populației de circulația barbarilor în spațiu deschis. Tot în favoarea acestei presupuneri înclină și nevoia terenului agricol, necesar unei așezări numeroase. Este știut faptul că drumurile comerciale urmau firul apelor curgătoare. Pe aceste drumuri au circulat, periodic, ciobanii cu turmele lor, călugării cu troițele lor și cu mănăstirile lor. De exemplu, Drumul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
atașamentului față de adevărul credinței ortodoxe vor fi constituit „repere veșnic luminoase pe drumul sinuos al vieții sale”. Un alt moment în derularea biografiei lui Dionisie Exiguul a fost acela de monah în mănăstirea de la Mabbug (Hierapole) lângă Antiohia. Baza acestei presupuneri este dată de unele elemente de legătură și de apărare a ortodoxiei din ținuturile ponto-danubiene prin grija Bisericii de acolo. În acele vremuri la daco-romani exista tradiția de a se îndrepta către centre creștine orientale spre creștere și desăvârșire în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cu o rată medie de creștere de 3% pe an și o creștere a consumului aparent de oțel cu același ritm. 3.1.1. Comparații macroeconomice Analiza intensității consumului de oțel rezultată din scenariul realist evidențiază faptul că este plauzibilă presupunerea că acest scenariu va fi realizat. Scenariul realist prevede că și în România consumul de oțel pe cap de locuitor se va situa până în anul 2010 în limitele celor din Polonia. Ungaria și Slovenia (figură 1). Figură 1: Analiza comparativa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157897_a_159226]
-
prin lupt? , altele supun�ndu? se, iar unele reu? esc s? fac? ambele lucruri la momentul potrivit. Aceste schimburi de opinii dintre istoricii rom�ni ? i unguri au degenerat �n atmosferă anilor 1937 ? i 1938. Fire? te c? Iorga a considerat presupunerile lui Dom�novszky privind originea rom�nilor drept �agresiuni ? tiin? ifice, replicile lui devenind sardonice. Epitetele maghiare referitoare la rom�nii ardeleni nu erau nici ele prea m? gulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiar? �n termenii de �cultură sub
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu are absolut nici o importanță și că realitatea proceselor educaționale este „invers proporțională cu valența educației ca principiu al iluminării sociale” (Nuissl, 2002, p. 70). Tot aceștia au găsit și motive care să explice această stare de fapt, și anume: - presupunerea conform căreia perfecționarea și educația continuă sunt excluse, dacă nu sunt percepute ca atare; - presupunerea conform căreia cadrele didactice (în calitate de resurse umane în instituțiile de educație a adulților) își închipuie că se află deja în vârful cunoașterii și al autocunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educației ca principiu al iluminării sociale” (Nuissl, 2002, p. 70). Tot aceștia au găsit și motive care să explice această stare de fapt, și anume: - presupunerea conform căreia perfecționarea și educația continuă sunt excluse, dacă nu sunt percepute ca atare; - presupunerea conform căreia cadrele didactice (în calitate de resurse umane în instituțiile de educație a adulților) își închipuie că se află deja în vârful cunoașterii și al autocunoașterii, că au ajuns să se autorealizeze și că nu mai au nevoie de alte activități
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu are absolut nici o importanță și că realitatea proceselor educaționale este „invers proporțională cu valența educației ca principiu al iluminării sociale” (Nuissl, 2002, p. 70). Tot aceștia au găsit și motive care să explice această stare de fapt, și anume: - presupunerea conform căreia perfecționarea și educația continuă sunt excluse, dacă nu sunt percepute ca atare; - presupunerea conform căreia cadrele didactice (în calitate de resurse umane în instituțiile de educație a adulților) își închipuie că se află deja în vârful cunoașterii și al autocunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educației ca principiu al iluminării sociale” (Nuissl, 2002, p. 70). Tot aceștia au găsit și motive care să explice această stare de fapt, și anume: - presupunerea conform căreia perfecționarea și educația continuă sunt excluse, dacă nu sunt percepute ca atare; - presupunerea conform căreia cadrele didactice (în calitate de resurse umane în instituțiile de educație a adulților) își închipuie că se află deja în vârful cunoașterii și al autocunoașterii, că au ajuns să se autorealizeze și că nu mai au nevoie de alte activități
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și folosirii medicamentelor, precum și al achizițiilor de echipamente/materiale cu destinație medicală sau lucrări de construcții/reparații. Al treilea tip este state capture, concept creat și dezvoltat de către Banca Mondială pentru a explica realitatea vieții politice În economiile În tranziție. Presupunerea cea mai semnificativă este aceea că legislația și politicile publice sunt influențate În mod decisiv prin mituirea legislatorilor de către câțiva oligarhi/oameni de afaceri. Acest tip de corupție este relevant pentru sistemul de sănătate, În măsura În care se consideră că anumite companii
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acțională, orientată spre transformarea realității politice, sociale și culturale considerate inechitabile pentru femei, cadru În care profilul politicii publice de gen este configurat prin trăsături specifice: reprezentarea descriptivă (prin prezența actorilor-femei pe tot parcursul procesului de Înfăptuire a politicii sau presupunerea acestora ca grup-țintă) și efectivă (prin formularea scopurilor și intereselor acestora) a femeilor, contestarea (explicită sau implicită) a inechității de gen, asigurarea creșterii autonomiei femeilor, posibilitatea accepțiilor culturale diferite a ceea ce trebuie schimbat (statusul femeilor, situația acestora, drepturile civile datorate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
face viața pl]cut]?”, aceasta ar fi extrem de lipsit] de interes deoarece aproape orice poate fi inclus în aceast] descriere. Poate, cel mai important lucru ar fi sugestia c] Socrate a adoptat o poziție foarte hedonist], fapt care reprezint] o presupunere cu certitudine fals]: dac] el a murit pentru credințele sale, nu pl]cerea de a o face a reprezentat motivația. (Protagoras lui Platon indic] o modalitate prin care p]rerile sale ar putea fi reprezentate în termeni hedoniști, dar Socrate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
credințele sale, nu pl]cerea de a o face a reprezentat motivația. (Protagoras lui Platon indic] o modalitate prin care p]rerile sale ar putea fi reprezentate în termeni hedoniști, dar Socrate cel istoric nu poate fi limitat la aceast] presupunere.) Doar Epicur, dintre toate personalit]țile marcante, identific] eudaimonia cu pl]cerea; pentru ceilalți r]mane o intrebare deschis] dac] pl]cerea este m]car o parte a vieții unei persoane eudaimon. Dar chiar și pentru Epicur, „Eudaimonia este pl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spunsul lui Socrate, care își g]sește ecoul în reacțiile tuturor celor care au f]cut parte din tradiția greac], acord] un loc de frunte pentru arete. Dac] arete ar fi echivalent] cu „virtute”, aceasta ar fi doar o simpl] presupunere c] o viat] bun] trebuie s] fie o viat] moral]. Aceast lucru ar putea fi considerat esență poziției lui Socrate - și cea a lui Platon, atâta vreme cât putem facem distincția între ele. Dar Aristotel pare s] adopte o poziție diferit]: pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adic] doar dac] este cel mai bun din categoria să (deci, utilizarea celor dou] exemple platoniciene, singurul cal care va câștiga cursa și singurul cosor care poate fi folosit pentru a ț]ia via va fi cel mai bun). Aceast] presupunere ridic] dou] întreb]ri: care este „funcția” oamenilor și care este acea arete care este legat] de aceasta? R]spunsurile lui Platon sunt „guvernarea și asem]narea” (adic] guvernarea prin unirea sufletului cu trupul), respectiv „dreptatea”; cele ale lui Aristotel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea fi considerat] o exagerare. Dreptatea, curajul, moderația, pietatea, liberalismul - toate acestea reprezint] o parte din idealul civic în Grecia secolelor al V-lea și al IV-lea î.Hr.; iar, la prima vedere, acestea nu par s] difere de presupunerea noastr] general] în favoarea acestor „virtuți”. Dar nu trebuie s] mergem prea departe. Poate, pentru noi, conceptul de virtute, în circumstanțele unei vieți obișnuite, poate s] se justifice, în sensul c], dac] într-o anumit] situație ceva trebuie înf]ptuit pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
persoanelor. Putem observa și deplânge faptul c] el și succesorii s]i au r]mas, în unele aspecte, prizonieri ai culturii lor. Dar, în același timp, ei ne-au oferit singurul mijloc prin care putem s] ne ad]postim de presupunerile pe care ni le impune societatea sau de ideologiile temporar la mod]. Putem deplânge faptul c] ei au consumat atâta energie în explorarea fundamentelor subiectului încât nu au mai avut forță s] se ocupe de problemele importante care constituie subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în inimile oamenilor, deși acestea sunt inobservabile pentru restul. Aceast] posibilitate totuși nu va avea mare important] pentru acei muritori care au responsabilitatea de a evalua caracterul moral pe care il manifest]m cu ocazia unor evenimente publice observabile. Ultima presupunere sugereaz] o soluție diferit]: a nega faptul c] intențiile agentului sunt, în mod necesar, obiecte private, si a accepta c] acestea sunt uneori deschise evalu]rii. Cel mai mare filosof medieval și scolastic, Sfanțul Toma din Aquino, s-a n
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestui principiu deoarece contractanții imparțiali nu vor riscă (dup] Rawls) s] devin] perdanții unei societ]ți inegalitariene, chiar dac] acest risc este mai mic în comparație cu posibilitatea de a fi unul dintre câștig]tori. Dar, recunoaște Rawls, putem face și alte presupuneri referitoare la contractanți, caz în care ei ar putea conveni aupra altor principii. Dac] sunt dispuși s] riște, ei ar putea opta pentru principii utilitariste care s] maximalizeze utilitatea pe care fiecare o va avea în cadrul societ]ții, dar care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceast] afirmație, ei sugereaz] c] un astfel de fapt este cel mai bun mod prin care un agent poate garanta c] alegerea f]cut] promoveaz] valorile adoptate. Totuși, aceast] replic] din sfera nonconsecințialist] nu reprezint] un argument conving]tor, deoarece presupunerea este fals] în mod explicit. S] revenim la îndr]gostit și la iubita să. Dac] îndr]gostitul își calculeaz] fiecare îmbr]țișare, armonizând-o cu cerințele fericirii generale, nu va exista pl]cere pentru nici una dintre p]rți. O condiție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consimt]mânt voluntar, se ridic] urm]toarea întrebare: sunt termenii acestuia acceptabili din punct de vedere moral? Acceptarea poziției libertariene poate avea succes numai dac] interacțiunea contractual] voluntar] presupune moralitatea tuturor aspectelor implicate. Urm]toarea expunere urm]rește analiza acestei presupuneri. Rocco este fiul unui b]rbier s]rac, dar cinstit, a c]rui familie se afl] într-o situație foarte grea. Acesta încearc] printr-o varietate de c]i s] asigure necesarul de bani familiei sale, dar nu reușește. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mod automat, doar pentru c] difer] de doctrina feminist] fundamentalist], că recunoașterea s] s] fie considerat] un rezultat al falsei conștiințe? Mai departe, de ce ar trebui s] presupunem c] sexualitatea este atat de important] pentru universul feminin? Una dintre presupunerile pe care feministele le-au făcut este c] activitatea sexual] implic] cea mai l]untric] tr]ire și cele mai importante însușiri care alc]tuiesc femeia. Dar este acest fapt o necesitate biologic] sau doar un artefact social al societ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru locurile și pozițiile pe care le dețin nu au de înfruntat discrimin]ri rasiale, sexuale și stereotipuri. Se poate considera c] aceast] dificultate apare în momentul în care presupunem c] rașele și sexele au aceleași abilit]ți. Datorit] acestei presupuneri se poate concluziona c], într-o lume f]r] discriminare rasial] sau sexual], rașele și sexele vor fi reprezentate în cadrul pozițiilor dorite direct proporțional cu num]rul acestora, iar negrii și femeile care beneficiaz] de tratament preferențial pentru ocuparea locurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ideea c] morală tradițional] se refer] doar la planul familial sau poate amical este una foarte puternic], dar, cu sigurant], neverosimil]. Exist] multe probleme serioase neexplorate aici, dar nu vom vorbi despre ele în acest punct, ci vom continua cu presupunerea câtorva contraste intuitive dintre politic și evidentul apolitic. Așa cum se știe, exist] multe controverse legate de interpretarea ideilor lui Machiavelli. Cred c] pledoaria lui cu privire la „necesitatea imoralei” este foarte serioas] (mai degrab] decât ironic], cum susțin alții) și c], deși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au nevoie!”. Antirealismul este, cu sigurant], o opțiune care trebuie luat] în considerare. Dar pan] la urm] mi se pare c] este o opțiune neatr]g]toare. Antirealiștii au o explicație perfect] pentru caracterul practic al judec]ții morale. Dar presupunerea lor, potrivit c]reia adev]rul judec]ților morale nu poate fi evaluat, este neplauzibil].. Ei trebuie s] afirme această pentru c] modeleaz] o judecat] moral] pe o atitudine cât se poate de clar] de aprobare sau dezaprobare. Dar atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]