9,297 matches
-
colinei Caelius, în sudul Romei pommerium - incinta sacră a Romei Porticul lui Gaius și Lucius - a fost inaugurat în anul 2 d.Hr. și purta numele nepoților lui Augustus, copiii fiicei lui Iulia și ai lui Marcus Agrippa, pe care principele i-a adoptat cu scopul de a-i lăsa moștenitori praetexta - togă albă cu tiv de purpură purtată de băieți și de magistrați pra etura - a doua magistratură în stat după consulat, fondată în 366 î.Hr. pretor - vezi praetura principales
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a fost "întemeiată pe la începutul veacului al XIX-lea de o colonie de germani, sub ascultarea unuia, Ignatz Hoffart, ucis de turci în războiul de la 1855"1019. Comuna cuprindea satele: Malcoci, Prislav, Ilgani de Sus, Ilgani de Jos, Romula și Principele Carol, "aceste din urmă 4 sate de curând înființate în Deltă de prefectul județului" Tulcea, I. Nenițescu 1020. În satul Malcoci a fost construită în anul 1880 de către locuitori o biserică catolică unde slujea un preot. În satul Prislav exista
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1879 o școală mixtă românească. Aceasta avea 40 de elevi și un învățător 1023. Satul Ilganii de Jos a fost înființat în anul 1899 și avea 79 de locuitori și 14 case, principala ocupație a locuitorilor fiind pescuitul 1024.. Satul Principele Carol aparținând comunei Malcoci, a fost înființat la 26 iulie 1899. Toți cei 120 de locuitori ai acestui sat erau români. Aceștia construiseră 29 de case și practicau agricultura, creșterea animalelor și pescuitul 1025. Localitatea Malcoci cuprindea, la sfârșitul secolului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bulgari și 10 greci 1027. Comunitatea germană din localitate era concentrată în satul Malcoci, din a cărui populație de 685 de locuitori, 656 erau germani. În satul Prislav, din cei 492 de locuitori, 479 erau români. Nou-înființatele sate Romula și Principele Carol erau locuite numai de români, având 79 și respectiv, 120 de locuitori 1028. Comuna Meidankioi era așezată pe valea Taița, la 90 de km nord-vest de orașul Tulcea și la 35 km sud de orașul Isaccea și cuprindea un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
km est de Satul Nou. Populația acestui sat era formată din 261 de locuitori, 169 dintre aceștia fiind ruși. În comună existau 47 de case construite de către locuitori 1058. La 1 august 1899 au fost înființate pe grindul Stipoc satele Principele Ferdinand și Fântâna Dulce 1059. În componența comunei Satul Nou intra și cătunul Mila 23 unde locuiau 12 oameni în cele 3 case existente 1060. Satul Letea aparținând comunei Satul Nou era situată pe grindul Letea și avea o populație
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de a coloniza Delta și Dranovul cu populație românească"1073. Astfel, au fost colonizate cu români, satele: Ilganii de Sus, Ilganii de Jos, Uzlina, Gorgova, Ciamurlia, Pătlăgeanca, Ceatalkioi și Pardina 1074. De asemenea, la inițiativa sa au fost înființate localitățile: Principele Ferdinand, Fântâna Dulce, Principele Carol, Carmen Sylva și Floriile. Inițial, lipovenii s-au opus procesului de colonizare a Deltei Dunării răspândind "printre nuoii coloniști temerea că casele și gospodăriile lor vor fi inundate de revărsările Dunării"1075. În ciuda acestor dificultăți
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și Dranovul cu populație românească"1073. Astfel, au fost colonizate cu români, satele: Ilganii de Sus, Ilganii de Jos, Uzlina, Gorgova, Ciamurlia, Pătlăgeanca, Ceatalkioi și Pardina 1074. De asemenea, la inițiativa sa au fost înființate localitățile: Principele Ferdinand, Fântâna Dulce, Principele Carol, Carmen Sylva și Floriile. Inițial, lipovenii s-au opus procesului de colonizare a Deltei Dunării răspândind "printre nuoii coloniști temerea că casele și gospodăriile lor vor fi inundate de revărsările Dunării"1075. În ciuda acestor dificultăți "începuturile de colonizare au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de pompieri. În orașul Constanța existau, la sfârșitul secolului al XIX-lea, două școli primare de băieți, două școli primare de fete, o școală a comunității bulgare, o școală greacă, una armeană, două evreiești și una musulmană. Clădirea școlii primare "Principele Ferdinand și Principesa Maria" a fost construită în anul 1893. În privința școlilor secundare, la Constanța exista un gimnaziu cu 4 clase 1387. Pe lângă catedrala ortodoxă situată pe bulevardul Elisabeta, în Constanța mai erau: o biserică greacă construită în anul 1867
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nouă dovadă de existența monarhiei în România în aceleași condițiuni ca și în alte state din Europa și că, prin urmare, ea inspiră aceeași încredere, Camera Deputaților, în virtutea dreptului de suveranitate al națiunii, proclamă rege al României pe Alteța Sa Regală, Principele Carol I"1558. În aceeași ședință, Camera Deputaților a adoptat o lege al cărei prim articol prevedea că "România ia titlul de regat. Prințul Carol I primește pentru sine și pentru urmașii lui titlul de rege al României"1559. Articolul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
rupă legăturile diplomatice 1570. În cursul anilor 1884-1885 prințul Milan al Serbiei se afla într-o situație destul de complicată în politica internă. Pe lângă aceasta, din cauza politicii sale externe de apropiere față de Austro-Ungaria, aliatul tradițional al Serbiei, Muntenegru, aflat sub conducerea principelui Nikola, s-a îndepărtat de Serbia 1571. Răcirea relațiilor dintre cele două state era confirmată și de căsătoria fiicei cneazului Nikola al Muntenegrului, Zorka, cu marele rival al lui Milan Obrenovic, Petru Karadjordjevic. Pentru a abate atenția opiniei publice de la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în zona râului Timoc și se recunoștea unirea Rumeliei Orientale cu principatul Bulgariei. Acest tratat recunoștea frontiera româno-bulgară stabilită prin tratatul de la Berlin din 1878. La scurt timp de la încheierea păcii de la București, urmare a insistențelor diplomației țariste pentru înlăturarea principelui Alexandru Battenberg, la 25 august 1886, acesta a fost nevoit să abdice și să părăsească țara1593. Cu toate acestea, Rusia a decis ruperea relațiilor diplomatice cu Bulgaria, pe care o acuza de o prea mare apropiere de Austro-Ungaria și Germania
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o prea mare apropiere de Austro-Ungaria și Germania. În cele din urmă, criza dinastică din Bulgaria și-a găst o rezolvare prin desemnarea de către Adunarea Națională de la Sofia, la 25 iunie 1887, a prințului german Ferdinand de Saxa Coburg-Gotha drept principe al Bulgariei 1594. Cu toate că România și-a păstrat neutralitatea în timpul războiului sârbo-bulgar de la finele anului 1885, în sudul Dobrogei existau încă neînțelegeri în legătură cu delimitarea frontierei româno-bulgare în zona Arab Tabia. De altfel, chestiunea delimitării frontierei româno-bulgare s-a aflat timp
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost numit ministru al Lucrărilor Publice. La 16 noiembrie 1889 Titu Maiorescu avea să devină ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice și ad-interim la ministerul Lucrărilor Publice 1630. În toamna anului 1889, în perioada 10-13 septembrie 1889, regele Carol I și principele moștenitor Ferdinand au vizitat orașul Constanța, aceasta fiind cea de-a doua vizită a regelui Carol I în Dobrogea, după cea din septembrie 1879. Detaliile desfășurării vizitei regelui Carol I și principelui Ferdinand la Constanța au fost prezentate în primul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
perioada 10-13 septembrie 1889, regele Carol I și principele moștenitor Ferdinand au vizitat orașul Constanța, aceasta fiind cea de-a doua vizită a regelui Carol I în Dobrogea, după cea din septembrie 1879. Detaliile desfășurării vizitei regelui Carol I și principelui Ferdinand la Constanța au fost prezentate în primul și singurul număr al publicației "Dobrogea", apărută la Constanța cu acest prilej. În cuprinsul articolului dedicat acestui eveniment era relatat faptul că în timpul călătoriei celor doi pe calea ferată de la Cernavodă spre
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
gara Constanța și portul au fost decorate cu un gust (...) ce face onore distinsului și activului Director al drumului de fer, d-l A. Gafencu, care are partea sa la succesul strălucit al primirei făcute M. S. Regelui și A. S. Principelui moștenitor"1631. În cursul vizitei, atmosfera din orașul Constanța "s-a transformat ca prin farmec. Orașul întreg este pavoazat, tote balconele, tote ferestrele și ușile sunt împodobite cu covoare, cu drapele și corone de verdeață, chiar și cel mai sărac
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o frumosă privelisce; strada Carol I privind din piața Independenței este feerică"1632. Prefectul județului Constanța, colonelul Scarlat Scheletti, ce se afla în această funcție de la 10 august 1889, "a mers la Cernavodă spre întâmpinarea M. S. Regelui și A. S. Principelui moștenitor"1633. De la Cernavodă până la Constanța, regele Carol I și principele moștenitor s-au deplasat cu trenul regal, care era "frumos împodobit cu tricolor și verdeață"1634. În gara Constanța cei doi au fost așteptați de către membrii consiliului comunal al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
feerică"1632. Prefectul județului Constanța, colonelul Scarlat Scheletti, ce se afla în această funcție de la 10 august 1889, "a mers la Cernavodă spre întâmpinarea M. S. Regelui și A. S. Principelui moștenitor"1633. De la Cernavodă până la Constanța, regele Carol I și principele moștenitor s-au deplasat cu trenul regal, care era "frumos împodobit cu tricolor și verdeață"1634. În gara Constanța cei doi au fost așteptați de către membrii consiliului comunal al orașului Constanța, cei ai consiliului județean Constanța, de ofițeri superiori din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județean Constanța, de ofițeri superiori din garnizoana Constanța, de către prelați ai diferitelor religii și culte din Dobrogea, precum și de către consulii străini 1635. De asemenea, "în salonul gărei multe gentile domne și domnișore care așteptau sosirea M. S. Regelui și A. S. Principelui moștenitor le oferiră superbe buchete de flori"1636 în momentul în care aceștia au coborât din trenul regal. În cuprinsul aceluiași articol se făcea precizarea că pe peronul gării Constanța s-au mai aflat, în momentul sosirii regelui Carol I
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
oferiră superbe buchete de flori"1636 în momentul în care aceștia au coborât din trenul regal. În cuprinsul aceluiași articol se făcea precizarea că pe peronul gării Constanța s-au mai aflat, în momentul sosirii regelui Carol I și a principelui Ferdinand, "domnele general Barozzi cu domnișora, d-na Eugen Stătescu, d-na Semizeanu, d-na Mirea, d-na dr. Georgescu, d-na general Dunca cu domnișorele, d-na dr. Bolton 1637, d-na maior Ștefănescu"1638. După sosirea în gara
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
d-na Eugen Stătescu, d-na Semizeanu, d-na Mirea, d-na dr. Georgescu, d-na general Dunca cu domnișorele, d-na dr. Bolton 1637, d-na maior Ștefănescu"1638. După sosirea în gara Constanța, "M. S. Regele și A. S. Principele moștenitor trecură pe stradele Carol I, Piața Independenței, strada Romană și strada Remus Opreanu la Hotel Carol, unde așteptau notabilitățile orașului"1639. Alături de oficialitățile orașului Constanța, la hotelul Carol se aflau și "administratorii cu primarii tuturor comunelor județului", precum și "amploiații
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
orele 2100, a fost organizată "o manifestare cu facle imposantă a primarilor, consilierilor comunali și orășenilor"1641. De asemenea, în aceeași seară, orașul Constanța "era splendid iluminat"1642. A doua zi, luni, 11 septembrie 1889, "M. S. Regele și A. S. Principele moștenitor visitară Catedrala unde admirară lucrările talentatului nostru pictor Mirea"1643. După vizita la catedrala ortodoxă, regele Carol I și principele Ferdinand au vizitat bisericile greacă și armeană, precum și geamia din Constanța. În aceeași zi, după vizitarea școlilor și spitalelor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
seară, orașul Constanța "era splendid iluminat"1642. A doua zi, luni, 11 septembrie 1889, "M. S. Regele și A. S. Principele moștenitor visitară Catedrala unde admirară lucrările talentatului nostru pictor Mirea"1643. După vizita la catedrala ortodoxă, regele Carol I și principele Ferdinand au vizitat bisericile greacă și armeană, precum și geamia din Constanța. În aceeași zi, după vizitarea școlilor și spitalelor din oraș, regele Carol I și principele Ferdinand s-au aflat, pentru scurt timp, în vizită la primăria orașului Constanța. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
talentatului nostru pictor Mirea"1643. După vizita la catedrala ortodoxă, regele Carol I și principele Ferdinand au vizitat bisericile greacă și armeană, precum și geamia din Constanța. În aceeași zi, după vizitarea școlilor și spitalelor din oraș, regele Carol I și principele Ferdinand s-au aflat, pentru scurt timp, în vizită la primăria orașului Constanța. În cursul vizitei la prefectura județului Constanța "fură presentați Majestății Sale toți capii de servicii"1644. După prezentări, regele Carol I "se întreținu cu fie-care", în timp ce, principele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
principele Ferdinand s-au aflat, pentru scurt timp, în vizită la primăria orașului Constanța. În cursul vizitei la prefectura județului Constanța "fură presentați Majestății Sale toți capii de servicii"1644. După prezentări, regele Carol I "se întreținu cu fie-care", în timp ce, principele moștenitor "adresă (...) întrebări asupra mersului afacerilor"1645. În după-amiaza zilei de 11 septembrie 1889, la orele 1400, "M. S. Regele și A. S. Principele moștenitor visitară crucișătorul Elisabeta"1646. Avându-l pe bord pe principele Ferdinand, crucișătorul Elisabeta a ieșit pe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Majestății Sale toți capii de servicii"1644. După prezentări, regele Carol I "se întreținu cu fie-care", în timp ce, principele moștenitor "adresă (...) întrebări asupra mersului afacerilor"1645. În după-amiaza zilei de 11 septembrie 1889, la orele 1400, "M. S. Regele și A. S. Principele moștenitor visitară crucișătorul Elisabeta"1646. Avându-l pe bord pe principele Ferdinand, crucișătorul Elisabeta a ieșit pe mare la orele 1600, revenind în port la orele 1800. După vizita în port, la orele 1830 "avu loc un prânz de gală
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]