9,624 matches
-
redefinit „mediul de lucru ostil” pentru a se apropia mai mult de descrierea oferită de jurnalul on-line Hostile Workplace Prevention: Un „loc de muncă ostil” este acela unde indivizii nu pot să lucreze la capacitatea maximă și nu pot fi productivi din cauza condițiilor de la locul de muncă; adică locul de muncă este ostil umanității lor. De asemenea, trebuie remarcat că rezultatele unui mediu de muncă ostil sunt ostile productivității firmei, ceea ce afectează direct profiturile într-un mod negativ. Persoanele nefericite, nesănătoase
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
afaceri reale însă, multe dintre situațiile cu potențial agresiv pot fi dezamorsate înainte ca ele să devină problematice. Observați în următoarele două dialoguri cum unul dintre vorbitori identifică începutul unei agresiuni verbale și o deviază către o direcție mult mai productivă: Șeful: Susan, trebuie să discutăm despre graficele pe care le-ai făcut. Susan: Desigur. E vreo problemă cu ele? Șeful: Dacă e vreo problemă? Cred și eu că da. N-ai învățat nimic la facultate cu privire la... Susan (calmă și directă
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
dar și a manierei mânioase în care o face, speriind-o de moarte. Ea își va aduce aminte de acest incident tot restul vieții. Este îndoielnic că își va mai reveni în urma acestui incident și că va redeveni același angajat productiv dinainte. Dacă ar rămâne la serviciul actual, va verifica și răsverifica absolut tot ce va avea de făcut. Tipul de funcționar gen Evelyn este de obicei angajat de șefi puternici și temperamentali. Ei sunt atrași de acele persoane care par
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
dificil de văzut cum aceste temeri naturale, însă greu de zdruncinat, pot interfera asupra capacității cuiva de a se concentra asupra muncii sale. Devine dificil, dacă nu imposibil, să asiști la o ședință a echipei și să interacționezi creativ și productiv cu cineva care te-a persecutat verbal. Chiar dacă încercați să vă faceți treaba singur, poate fi destul de greu să reușiți să dați ce-i mai bun din dumneavoastră, inclusiv să respectați termenele limită de predare, pentru un șef sau altă
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
chiar asupra sănătății. La puțin timp după tragedia din 11 septembrie, analistul de management Chris Wenham scria elocvent cu privire la influențele ascunse ale temerilor și neliniștilor neexprimate de către angajați: Orice angajator vă poate spune că un salariat distras nu este foarte productiv. Dacă fiul îi este bolnav, sau dacă are probleme financiare, atunci are încă un lucru la care să se gândească în loc să se concentreze asupra muncii sale. Distragerea atenției constituie un nor înșelător care poate umbri orice companie, întrucât este extrem de
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
la care conduce Îndoiala. În următoarele sale scrieri, și mă refer aici la Principiile filosofiei, ipoteza „geniului rău” este mai puțin prezentă, tocmai din cauza faptului că, așa cum vom vedea mai departe, Descartes o consideră, până la urmă, o ideea prea puțin productivă pentru metafizică. Mult mai important i se pare filosofului să se Îndrepte spre analiza și discutarea alteia, anume cea a „liberului arbitru”. Aceasta are meritul de a Înlătura arbitrarul incontrolabil al „geniului rău”. Fiind o instanță negativă, exterioară omului și
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
concepem activitățile de tâmplărie, fierărie, țesătorie, cusut și gătit ca metode de viață și învățare, nu ca obiecte de studiu distincte. Dar, pentru a se întemeia ca „unitate socială naturală”, școala trebuie să organizeze aceste preocupări ca activitate comună și productivă, facilitând formarea unor diviziuni naturale ale muncii, cooperarea reciprocă și emulația. Totul se schimbă când se desfășoară o muncă activă în comun, apare o comunicare liberă între indivizi, schimburi de idei, se oferă sugestii, ajutor; iar criteriul de evaluare a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
problema idealului pedagogic, dezvoltarea personalității prin mijlocirea „comunității pedagogice” (Stoian, 1976; Bârsănescu, 1984). Personalitatea este idealul educației, susține C. Narly, este „maximum de desăvârșire, într-o ființă umană, a originalității sale specifice, în cadrul principiului social, principiu prin care înțelegem armonia productivă cu mediul” (Narly, 1980). Personalitatea trebuie nu numai să se conexeze mediului social („să realizeze maximum de socializare”) și profesional („profesia ne apare ca fiind în stare să realizeze practic acordul dintre individ și societate”), ci și să exprime „specificul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
individ creatorul și purtătorul valorilor supreme, reprezentantul bunurilor culturale create de om. Omul se realizează numai prin interacțiune cu ceilalți, prin cooperare („Oamenii nu trăiesc și nici nu pot trăi izolați... ei au nevoie unul de altul”), într-o „armonie productivă cu mediul”, ilustrând principiul social al deplinei libertăți de afirmare a fiecărei personalități în cadrul colectivității sociale. Comunitatea umană dobândește pentru om valoare prin aceste posibilități de „afirmare de sine”, prin oferirea asistenței sociale pe drumul realizării sale („Omul în afară de societate
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în parte își află maximumul de afirmare de sine”. Sinteza concepției lui Narly: „Maximum de originalitate specifică în cadrul principiului social”. A fi „educat pentru umanitate” înseamnă deci a fi asistat cu competență pentru a-ți însuși „principiul social”, principiul „armoniei productive față de mediul social”, realizat în societatea modernă prin profesie. Iar „profesiei ca cerință socială îi corespunde în individ vocația, formă de manifestare a originalității specifice a individului”. Lucrarea în care C. Narly a dezvoltat în mod explicit concepția sa despre
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
natural. Antinomia individ-societate este rezolvată nu în sensul tranșării disputei în favoarea unuia dintre cei doi termeni, ci prin afirmarea dreptului și datoriei individului de a se realiza ca personalitate în cadrul „principiului social”, pe care pedagogul moldovean îl înțelege ca „armonia productivă cu mediul”. Această concepție despre personalitate, ca formă de realizare a omului în și prin societate, a fost formulată de C. Narly pentru întâia dată în studiul „Problema idealului pedagogic”, de fapt lecția de deschidere la cursul de istoria pedagogiei
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
viața socială, dar, mai ales, „cultura înseamnă creștere, adică ridicare sufletească, umanizare. Nu este cultură decât acolo unde se constată această creștere”. Iar „problema culturii” este să creeze condiții care să întrețină în om „râvna” dezvoltării, a creației și muncii productive. Prin cultură se urmărește creșterea, umanizarea, ridicarea sufletească, evoluția, întreținerea unor relații de solidaritate, asigurarea continuității în muncă a generațiilor. Profesorul de geografie Simion Mehedinți (1869-1962) a manifestat un interes deosebit pentru problemele educației, interes derivând din concepția sa despre
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
profesorului, autogestiunea pedagogică deplasează miza actului educativ pe „elev” (fie el copil, tânăr sau adult), învestindu-l cu noi responsabilități, inclusiv aceea a propriei formări (cf. Guigon, 1972). Numai astfel se va înregistra o participare semnificativă și responsabilă la activitatea productivă și socială a comunității adulte, numai astfel tinerii vor proba mai târziu un comportament democratic și participativ, activismul social, interesul pentru continua lor formare ca profesioniști și cetățeni. Ce caracteristici distincte justifică apariția unei științe a formării și educării adulților
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o diplomă, dar având girul universității, cum sunt, de exemplu, stagiile de formare în cultură generală. Toate aceste forme flexibile vorbesc despre conceptul de „piață a educației”, caracterizată prin diversificare, adaptare regională, gestiune a fluxului de candidați, parteneriat cu lumea productivă. Peste 20% din populația adultă, în Franța, urmează sau a absolvit asemenea filiere de formare. Unii dintre aceștia, dovedește o anchetă realizată la Universitatea Saint-Denis, din nordul Parisului, o fac nu doar având ca finalitate diploma, ci și din vocație
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
comportamente adaptative (Fontaine, 1999). Scăderea unor funcții este considerată un efect al subutilizării rezervelor personale și, până la urmă, un efect al educației greșite. Predictorii unei bătrâneți optimale au fost identificați a fi următorii: menținerea angajamentului social (relații sociale și activități productive, apelul la suportul social și profesional), un stil activ de a proiecta retragerea prin utilizarea cunoștințelor dobândite, inserarea în familie, participarea la proiecte comune etc. Continuarea activităților pare să fie condiția principală a unei bătrâneți reușite, iar nivelul de studii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
experiment social-pedagogic - sentimente superioare, informează și formează, are efect educativ. O altă cale prin care echipa poate deveni un mediu educativ este „solidarizarea” cu „personalități sătești”, atragerea fiilor satului la această operă comună. Numai astfel spiritul de echipă va deveni „productiv” și va fi „creator de noi energii de colaborare”. Echipa însemna deci o Școală, în care se „învăța” un nou etos și o nouă orientare valorică, un nou stil comportamental. O școală de personalități, zice Gusti (1939b), în care se
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de afirmare a talentelor și meșteșugurilor. Interesant e cum vedea T. Diamant evoluate „talentul și iscusința”, competența - am zice noi azi. Acestea vor fi „prețuite cu voturi de către tovarăși competenți”! Și - din nou - promisiunea unei munci „foarte plăcute și drăgăstoase”, productivă și „instructivă (învățătoare) pentru toți de obște”, participanții având posibilitatea să-și înmulțească „cunoștințele cele folositoare în viața omului”. Un prilej deci de învățare socială dirijată, de formare a personalității prin atașare la valorile comunității. Pentru a-și pune în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru masă, care se lua împreună. Pentru noi, important e modul în care se desfășura procesul de educație la Scăieni. Fourier preconiza ca procesul de educație în falanstere să înceapă la o vârstă fragedă, să îmbine activitatea intelectuală cu muncă productivă, să vizeze deopotrivă spiritul și corpul, năzuind la formarea unor personalități active, creatoare, independente, optimiste, apreciind valorile comunitare. La Scăieni, activitatea educativă a fost sectorul cel mai reușit, nedepinzând de condițiile economice exterioare. Învățătura, credea Diamant, este „împăciuitorul cel mai
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Suntem invitați, luați de val sau ademeniți în grupuri de planificare, luare a deciziilor, consiliere, brainstorming, studiu, împărtășire a experiențelor și autoajutorare. Grupurile pot fi distractive și rodnice, dar pot fi și experiențe chinuitoare ce nu sunt nici necesare, nici productive și care durează și mult timp. După părerea noastră, există două motive pentru care experiențele de grup se transformă în timp pierdut. Coordonatorilor studiului nu le este clar scopul și/sau procesul în discuție. Uneori, scopul grupului este clar, ca
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
tranziție îndreaptă discuția către întrebările-cheie după care se ghidează studiul. Reprezintă elementul logic de legătură între întrebările introductive și cele cheie. În timpul acestor întrebări, participanții încep să înțeleagă cum anume văd ceilalți tema în discuție. Ele pregătesc terenul pentru întrebări-cheie productive. De multe ori, întrebările de tranziție le cer participanților să-și detalieze mai mult decât în cazul celor introductive experiența în folosirea unui anumit produs. Deși întrebările introductive ating oarecum problema, cele de tranziție reușesc să facă legătura între participanții
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
informații foarte simple, cum ar fi să-i întrebați pe elevi, în cadrul unui studiu asupra prânzului de la școală: „Câți dintre voi vă aduceți mâncare la pachet de obicei?”. Sau, spre finalul unui interviu de tip focus grup, ar putea fi productiv să reduceți tipurile de răspunsuri și să le concentrați mai mult, trecând la întrebări închise. De asemenea, limitarea răspunsurilor la o întrebare ar putea ajuta moderatorul să recâștige controlul în cazul unei discuții neclare sau atunci când tema respectivă necesită răspunsuri
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
bune intenții și fără să își dea seama persoanele care gândesc ca el. • Feriți-vă de participanții care se deosebesc de majoritate. În unele situații, este posibil ca supraveghetorul să nu aibă nici un interes să îi învoiască pe cei mai productivi angajați pentru a participa la focus grup. Dacă cineva trebuie să se ducă la întrunire și echipa are o urgență în lucru, tentația este să fie trimiși lucrătorii mai leneși. Deși nu ați avut această intenție, este posibil să fi
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
de liceu. Într-o astfel de situație, moderatorul trebuie să se ferească să întrebe cine ia această hotărâre, pentru că puțini tineri doresc să recunoască în fața colegilor că părinții îi influențează în luarea acestei decizii. În schimb, ar putea fi mai productiv ca moderatorul să îi roage să se gândească la ultima dată când s-a luat o astfel de decizie și să descrie ce s-a întâmplat atunci. Moderatorii experimentați în coordonarea focus grupurilor cu tineri vorbesc despre comportamentele specifice vârstei
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
intenționăm să le adresăm. Pentru discuțiile telefonice mai facem ceva ce nu se practică, de obicei, în cazul întâlnirilor efective - le trimitem participanților întrebările anticipat. Această metodă ne ajută să utilizăm timpul scurt de care dispunem într-un mod mai productiv. Oamenii știu încotro ne îndreptăm, știu ce au de gând să spună și suntem coordonați din punct de vedere mental, chiar dacă nu suntem în același loc din punct de vedere fizic. Ținem să repetăm, focus grupurile telefonice se folosesc doar
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
AL = 10% anual. Varianta clasică (1) 1. Consumul de energie electrică. Amortizarea investiției este mai mică decât economia de energie, deci noua tehnologie prezintă eficiență economică, pe lângă avantajele tehnice și tehnologice. 2.2.5. Alimentarea cu apă a unei unități productive Schema alimentării cu apă a unei fabrici de prelucrare mase plastice (de pe o platformă industrială) este prezentată în figura 2.1. Să se calculeze indicatorii: consumul de apă; necesarul de apă; pierderile de apă; gradul de recirculare. Rezolvare Consum de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]