4,062 matches
-
știu eu, sau poate... de toate, de toate e vinovat Ivan Feodorovici! Lui i-a jucat festa creatura asta, în amintirea relațiilor de altădată, ca să-l scoată de prost ca și atunci, când își râdea de el ca de un prost, îl ducea de nas iar el îi dăruia perle... Dar până la urmă toți suntem implicați, fiicele dumitale sunt totuși compromise, Ivan Feodorovici, fetele, domnișoarele din cea mai înaltă societate, bune de măritiș, ele au fost aici, aici au stat, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
visat că ei toți își vor desface brațele și mă vor primi la pieptul lor și mă vor ruga să-i iert de ceva pentru ca și eu să-i rog, la rândul meu; într-un cuvânt, am terminat ca un prost sadea. Și iată, chiar în orele acelea a răbufnit în mine «ultima convingere». Mă mir acum cum de-am putut trăi șase luni fără această «convingere»! Știam precis că am tuberculoză, și încă incurabilă; nu-mi făceam iluzii și vedeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-i cumpăr, iar astă-iarnă un copil mi s-a congelat; fiică-mea cea mai mare a ajuns țiitoareea cuiva...» - veșnic se smiorcăie, veșnic se plânge! Ah, nici un pic, nici un pic de milă n-am avut și nu am pentru acești proști, asta o spun cu mândrie! De ce nu a ajuns un Rotschild? Cine-i de vină că nu are milioanele lui Rotschild, că nu are un munte de coroane și napoleoni, un munte întreg, un munte la fel de mare precum cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
am întrebat ce fel de fericire ai vrut să cauți la Aglaia. Crezi că... fericirea am căutat-o la Aglaia? — Ah, te rog, nu te apuca de filosofie! Sigur că-i așa. Sigur și ajungă-ne, pentru că am rămas de proști. Recunosc că niciodată n-am putut lua în serios treaba asta; numai „pentru orice eventualitate“ m-am apucat de ea, contând pe caracterul ei ridicol, mai ales ca să te distrez pe tine; erau nouăzeci la sută șanse ca să dau greș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mă împinge până la ultima limită a răbdării. Altfel spun tot... De ce te-ai dus aseară la Epancini? Și mai zici că ești bătrân, ai părul alb, te crezi cap de familie! Bine-ți mai șade! — Taci, Ganka! strigă Kolea. Taci, prostule! Dar eu, eu cu ce l-am jignit? insista Ippolit, parcă având în continuare același ton de zeflemea. De ce zice că-s o elice? Doar ați auzit, nu? Singur s-a legat de mine; a venit și a adus vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
când efectuezi orice muncă trebuie să știi cum s-o faci, cum să muncești, nu să te uiți la calculator. Oamenii pot fi manipulați și dirijați prin imaginile și emisiunile de la T.V. Când ne uităm la T.V., ne predăm ca proștii, cui?, pentru a fi manipulați prin imagini. Radio-ul și televiziunea sunt instituții întreținute de oameni prin taxele plătite pentru radio, T.V. și canale T.V. private prin cablu. Și ce primesc oamenii în schimb? Pe mai multe canale sunt prezentate
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
s-a făcut el boier, că femeia i-a fost norocul. Un Împărat Îi spune fiicei sale În povestea Soția credincioasă [NiculițăVoronca, II]: Cine va vorbi mai Întâi cu tine astăzi dimineață, cu acela, ia, să te măriți! Vine un prost care spune Bună dimineața!; Împăratul le-a dat bani și i-a cununat. Tinerii au cumpărat o căsuță; În timp ce el dormea toată ziua, ea lucra năfrămi frumoase. Dumnezeu și Sfântul Petru trec pe acolo, văd că femeia lucrează și bărbatul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în 1922. Un an mai târziu, Troțki detalia în articolul „Vodka, biserica și cinematograful” : Faptul că de-atâta vreme, aproape 6 ani, nu am luat în primire cinemaul arată cât de lenți și needucați suntem, ca să n-o spunem verde, proști. Arma asta, care țipă să fie folosită, e cel mai bun instrument de propagandă... o propagandă accesibilă oricui, care rămâne în memorie și poate fi și o posibilă sursă de venit1. E semnificativă și o opinie contrară în legătură cu utili tatea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
din adjectiv în substantiv, ci de autonomizarea formei. Sunt aproape automat substantivizabile și nu pun probleme de decodare semantică adjectivele cu suport [+ Uman], fie ele calificative sau categoriale 8. Unitățile pot desemna însușiri pozitive (inteligenții, frumoșii, cochetele) sau negative (avarul, proștii, lașii, urâții), anumite aspecte fizice (pistruiatul, ochioasa, creola), aspecte legate de vârstă (micuța, tânărul) sau statutul social/profesional (săracii, bogatul, amărâta, publicitarii), rase umane (albii, negrii), orientări și ideologii (liberalii, regaliștii, comunistul)9 etc.: Blondele și roșcatele din concurs au
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
de parlamentar. În limba română, adjectivul din poziția N1 nu poate apărea la diverse grade de comparație, în timp ce în spaniolă el acceptă într-un sens limitat categoria comparației: el muy estupido de mí, el muy imbécil de tu hermano, *foarte prostul de mine, *the very idiot of his brother. (c) În română și în spaniolă, N2 poate fi un pronume care marchează neechivoc cazul acuzativ: săracul de tine. 2. OBIECTIVE Am urmărit formularea unei serii de observații cu privire la comportamentul tiparului (Det
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
cuvintelor invariabile sau al împrumuturilor neadaptate (plasate în poziția N1) și apariția unor unități lexicale noi, neatestate în dicționare, prin derivare și compunere; ● se păstrează structurile relativ stabile, catacretice, cu adjective calificative pe prima poziție, de tipul: frumosul/urâtul/idiotul/prostul de Ion, însă, pe baza lor, sunt construite adesea unități lexicale sinonimice, mult mai expresive și profund marcate de subiectivitatea emițătorului; ● există o serie de creații ocazionale, decodabile numai în contextul actual, care trimit în special la viața politică, socială
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
acordul sau dezacordul, simpatia sau antipatia față de persoane, mulțumirea sau nemulțumirea față de diverse lucruri. De fiecare dată ți se va cere să folosești același tipar de construcție pentru a-ți exprima atitudinea, un tipar de forma: A de B → simpaticul/prostul de Ion, unde A = o trăsătură a lui B A de B Iată câteva exemple: • frumușica de Ioana, voinicul de fecior, înțeleapta de mama, fraiera de soră-mea, nebunul de profesor, căpiatul de Ion, disperata de maică-sa etc. • o
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
văd atât de... Apreciez cu adevărat ajutorul tău Ești plin de imaginație Cuvinte care descurajează Tu nu poți face nimic bun Privește la toate greșelile astea E o lucrare bună, dar... Ești neîndemânatic, rău, mincinos, obraznic, etc. Nu așa, așa, prostule! Daca X poate să o facă, tu de ce nu poți să o faci... și ți-am explicat de o mie de ori... Fratele tău face întotdeauna cum trebuie Ce ți-am spus eu că așa o să se întâmple... De ce nu
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Simplificarea unor obiecte din interiorul lor duce la un grotesc perpetuu, ce deranjează pe cel ce vede prima oară dar mai apoi fiind supus aceluiași stres omul se obișnuiește. În felul acesta a apărut o nouă artă a grotescului, a prostului gust. 6.Clădiri cu diverse culori fără nici un fel de armonie și de bun gust în interior, stridentul și prostul gust ce duce la disperare. Prezența unor elemente în interiorul clădirii ce se bat cap în cap. Prezența în interiorul unei camere
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
sau excavat Infiltrativ Localizate Difuză Diseminare peritoneală Rară Frecventă Metastaze hepatice Nodulare Difuze Incidență Sex M F Vârsta Bătrâni Tineri Asociere grup A Nu Da Asociere anemie pernicioasă Nu Da Predispoziție genetică Nu Da Prognostic Mai bun ca cel difuz Prost Tabel 2: Comparație între cancerul gastric difuz și cel de tip intestinal Adenocarcinoamele gastrice pot fi clasificate după gradul de diferențiere histologică Broder, în 4 tipuri de la bine diferențiat (grad I) până la cel anaplastic (grad IV), cu valoare prognostică, cel
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
se tulbură și care, o vreme, este incapabilă să surprindă traiectoriile și limpezimea relațiilor este proprie oricui. Prostia ocazională este un fenomen uman universal. De aceea oricine poate spune sau poate face prostii, fără să devină din această pricină un prost. Pentru a deveni constitutivă, prostia, care în cazul unui om inteligent e recunoscută ca prostie și, ca atare, anulată, trebuie să fie îndrăgită: îndrăgostirea de tot ce-mi aparține este temeiul de posibilitate al prostiei. Altminteri, urâtul instalat în spirit
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Altminteri, urâtul instalat în spirit care e prostia, acea persistență în fals capabilă să nască o constelație de riduri ale minții, o schimonosire a ei, nu ar fi cu putință. Prostia este aberația care a primit o consacrare afectivă, iar prostul, un rătăcitor îndrăgostit de rătăcirea lui. Pentru că este o eroare consacrată afectiv, bazată pe iubirea mea de mine, prostia se sustrage criticii permanente a intelectului și tocmai de aceea ea devine și rămâne prostie. Opțiunea mea, demersul meu sunt eronate
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
recunoaștere. Rămâi prost câtă vreme poți fi contemplat. Fiind o inconștiență lipsită de tresăriri, prostia respiră calmul și măreția unui peisaj. Ea are fanatismul naturii, care, trecut asupra omului, a pierdut atributele divinului. Prostia este demonismul fanatismului profan. ADAOS. Despre prostul care prostește și despre prostul prostit. - Comunismul își face intrarea în istorie sub forma marelui dezvăț. El pune la îndoială totul și respinge orice proiect care l-a precedat. El teoretizează marea ruptură și cuvântul „critică“ este cel mai des
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
poți fi contemplat. Fiind o inconștiență lipsită de tresăriri, prostia respiră calmul și măreția unui peisaj. Ea are fanatismul naturii, care, trecut asupra omului, a pierdut atributele divinului. Prostia este demonismul fanatismului profan. ADAOS. Despre prostul care prostește și despre prostul prostit. - Comunismul își face intrarea în istorie sub forma marelui dezvăț. El pune la îndoială totul și respinge orice proiect care l-a precedat. El teoretizează marea ruptură și cuvântul „critică“ este cel mai des invocat. El este romantic și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
crezut în el sau nu l-a mai putut părăsi; și celălalt, pe care primul l-a vârât cu forța în proiect și l-a dresat în numele lui. Ambii sunt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. „Omul nou“ este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; „omul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
el sau nu l-a mai putut părăsi; și celălalt, pe care primul l-a vârât cu forța în proiect și l-a dresat în numele lui. Ambii sunt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. „Omul nou“ este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; „omul nou“ este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
l-a mai putut părăsi; și celălalt, pe care primul l-a vârât cu forța în proiect și l-a dresat în numele lui. Ambii sunt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. „Omul nou“ este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; „omul nou“ este prostul prostit. A
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
proiect și l-a dresat în numele lui. Ambii sunt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. „Omul nou“ este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; „omul nou“ este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care hotărăsc în privința a altceva decât
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
l-a dresat în numele lui. Ambii sunt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. „Omul nou“ este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; „omul nou“ este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care hotărăsc în privința a altceva decât în privința mea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Ambii sunt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. „Omul nou“ este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; „omul nou“ este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care hotărăsc în privința a altceva decât în privința mea, eu pot prelua în proiect
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]