3,588 matches
-
de comportamentul/ oamenilor/ darmite de cel al obiectelor/ de uz casnic/ (...)/ Dar noi trebuie să avem mare încredere/ în serviciile meteorologice/ în oficiile farmaceutice/ și în buletinele de identitate/ trebuie să transmitem/ Urmașilor mei Văcărești/ cotele apelor Dunării/ minunatele noastre proverbe și zicători/ și alte comori/ Lupul își schimbă părul/ fiindcă nu cunoaște adevărul/ Ceasurile latră/ în cușca de piatră/ Ziua bună/ e de două ori pe lună/ Cine se scoală de dimineață/ trece prin piață/ Prin Piața Unirii/ să se
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dintre un basm și o întîmplare polițistă, o anecdotă de o povestire fantastică etc.; de asemenea, în ce privește tipul auto-telic-poetic, nu am putea confunda, atunci cînd ținem seama de dimensiunea configurațională, un slogan politic sau publicitar cu un cîntec sau un proverb, un poem în versuri cu un dicton. Reflecția noastră asupra descrierii se înscrie deci, deși oarecum modest, în cadrul unei tipologii secvențiale (a se vedea J.-M. Adam, 1987 a și 1987 b). Identificarea unui text sau a unei secvențe de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
său credincios, îl pedepsește pe făptaș. Bocetului soției lui Alexandru, Ruxanda, prezent numai în versiunile balcanice, i s-au adăugat elemente folclorice românești. Alexandria a lăsat urme în literatura populară orală: în orații de nuntă, descântece, colinde, basme, zicători și proverbe, legende. Ecouri din Alexandria, cea mai răspândită carte populară la români, se întâlnesc la cronicari, la scriitori de la începuturile literaturii noastre moderne, iar mai târziu la D. Bolintineanu, I. Creangă, P. Ispirescu, G. Coșbuc, O. Goga, I. Agârbiceanu, M. Sadoveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
de represiune se vrea, în numele aceleeași disidențe de ultimă oră, pus numaidecât în frunte, căci fără el plăpânda noastră democrație ar fi în pericol de moarte. Trebuie să admitem desigur putința convertirii, în spirit creștin, dar să nu uităm nici proverbul care spune că vulpea își schimbă părul, nu și năravul. E un îndemn la circumspecție, cu atât mai legitim cu cât presa noastră abundă în dramatice răsturnări de atitudine. Am greși prin exces de scepticism față de ele, ne-am face
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nostru. Vom afla tot mai mult despre acele timpuri, când suferințele colective nu puteau rămâne decât rareori înscrise pe foaia de pergament, pe stela de piatră, pe zugrăveala unei biserici. Când nimeni nu te ascultă, mai bine taci", spune un proverb românesc. N-a fost aceasta o normă de conduită la nivel popular? "Tăcerea-i balsamul durerilor noastre", adaugă în același spirit un vers uitat de la începutul veacului nostru. Asemenea idei ne pot îndemna să aprofundăm interogația, adesea dramatică, privitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Roată și Unirea, Moș Ion Roată și Cuza Vodă. Rețeaua de idei care trebuie urmărite: aspecte semnificative din viața scriitorului; citirea lecturilor recomandate, urmărindu-se cu deosebire subiectul ales; stocarea unor informații referitoare la evenimentele din lecturile parcurse; -selectarea unor proverbe, zicători din lecturile analizate; întocmirea unor fișe privind copilăria de altădată, școala, tradiții și obiceiuri, portul, modul de viață; redactarea unor caracterizări privind personajele - limbaj arhaic, comportament, concepții de viață; dramatizări inspirate din lecturi; gala personajelor: port, limbaj; întocmirea unui
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
unui documentar: „Copilăria de ieri și de azi, asemănări și deosebiri”. Evaluarea semestrială: Limba română, științe, arte, tehnologii. Tema proiectului: „Toamna” Planul proiectului: Date științifice; Lucrări ale unor poeți și scriitori despre toamnă; articole din reviste și ziare; ghicitori, rebusuri, proverbe; fotografii, reproduceri de artă, ilustrate, decupaje din reviste, felicitări; compuneri și desene proprii; date privind lucrările agricole de toamnă; înregistrări audio și video, fotografii; Pentru evaluare trebuie stabilit timpul de lucru, elevii fiind așezați în grupe dispuse astfel încât fiecare să
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
o firmă concurentă, pentru un furnizor sau un client. Acest tip de experiență ascunde adesea deficiențe în ceea ce privește aptitudinile manageriale. E uimitor cît de mulți oameni confundă experiența cu aptitudinile, cînd e vorba de angajări. Relațiile pe care le au: Vechiul proverb „Nu contează ce știi, ci pe cine știi” este adesea adevărat. Adesea oamenii obțin o slujbă pentru că îl cunosc pe manager sau pentru că au într-un fel vreo legătură cu persoana care face angajările. Desigur, nici unul din factorii de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
fragmentele în momentele subiectului. 6.Evidențiază legătura dintre cadrul natural și trăirile personajelor. 7.Ilustrează două trăsături ale prozei realiste/ naturaliste. 8.Interpretează titlul nuvelei, în relație cu textul literar. 9.Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, o opinie, pornind de la proverbul: Nu zgârcitul stăpânește banii, ci banii stăpânesc pe zgârcit. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Testul nr. 67 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și pe malul stîng aș instala un pescar, atribuindu-i un caracter irascibil și un cazier judiciar, aș putea să încep să scriu, traducînd în cuvinte ceea ce nu se poate să nu se întîmple" (U. Eco, 1985: 27) ca în proverbul indian "așază-te pe malul unui fluviu și așteaptă, cadavrul dușmanului tău nu va întîrzia să apară". Intriga este deci generată pornind de la lumea posibilă a narațiunii (actori și evenimente): Rem tene, verba sequentur, invers decît în poezie Verba tene
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
situație de contact (comunicare exolingvistică) sau în situație monoculturală (comu-nicare endolingvistică) s-a realizat prin: i) descrierea funcționării au-tentice (observate în situații reale naturally occurring sau explicate de chestionare, interviuri), dar și prin ii) utilizarea stocurilor de norme actualizate în proverbe, maxime Privește interlocutorul cînd vorbești", " Repetă ce ai afirmat și uită-te în ochii mei" etc.). Cercetătorii sînt unanimi în a recunoaște urgența adoptării perspectivei interculturale în vederea identificării rateurilor, disfuncțiilor, zonelor de insecuritate și corelativ a optimizării comunicării, avînd în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim în lucrarea Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească întreprinde un abil demers în imaginarul colectiv, având drept simbol cartea. Autorul surprinde varii ipostaze ale topos-ului "cartea sorții", în proverbe, în literatura de autor (Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir), în legendele biblice (despre Sf. Petru, Sf. Ilie), conchizând că această carte este imaginată într-un spațiu sacru, chilia, aflat în apropierea "Izvorului Iordanului". Evenimentele vieții sunt anticipate și fixate pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
doi cronicari constată destine mai mult sau mai puțin nefericite ale personajelor din textele lor, de obicei ale domnitorilor moldoveni, ori de câte ori au loc prăbușiri spectaculoase de situație, schimbări ale sorții, ei au imediat la îndemână un citat din Biblie, un proverb popular, al cărui sens nu se îndepărtează prea mult de învățătura biblică. Situația este în schimb diferită la cronicarii mai culți, mai profunzi, între care Miron Costin ocupă un loc proeminent. In literatura noastră veche, Miron Costin este poate singurul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ducă zi cu zi. Românul are multă credință în "ceasul bun" și în "ceasul rău": "Din bătrâni se spune / Cum că ceasuri bune / Și că rele sunt: Vai de-acei și-acelei / Care-n ceasuri rele / Zic vreun cuvânt!" Există proverbe care explică destinul omului prin împrejurări deosebite ale nașterii sau prin modul în care au fost realizate practicile magice la naștere: "L-a scăldat mă-sa în gâscă albă" (Zanne, 1882); Parcă a fost făcut în zi de post" (Zanne
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mă-sa în gâscă albă" (Zanne, 1882); Parcă a fost făcut în zi de post" (Zanne, 5210); Parcă a fost făcut marțea" (Zanne, 5211). Plecând de la credința că destinul este determinat și de ziua în care se naște omul, un proverb explică prin ea diferențele dintre oameni: Nu toți sunt făcuți într-o zi"(Zanne, 5213). Mai multe narațiuni concentrează ideea predestinării la înec a protagonistului. Într-un basm, un copil este sortit să se-nece în fântâna din curte când
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pleacă la pădure împreună cu fiul său, nora face curat prin gospodărie și aruncă tăciunele păstrat cu atâta grijă până atunci. Bărbatul se întoarce mort în căruță, "i se-mplini bietului om ursita". Pavel Ruxăndoiu întreprinde o foarte abilă analiză a proverbelor "necazurile nu cad pă pietre" și "soarili că e soare și tot nu scapă dă nori și dă furtună", subliniind faptul că ele se înscriu în contextul generic al proverbelor despre soartă, noroc și ursită. Prima este înregistrată în colecții
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
om ursita". Pavel Ruxăndoiu întreprinde o foarte abilă analiză a proverbelor "necazurile nu cad pă pietre" și "soarili că e soare și tot nu scapă dă nori și dă furtună", subliniind faptul că ele se înscriu în contextul generic al proverbelor despre soartă, noroc și ursită. Prima este înregistrată în colecții în forme cu subiect variabil, care trimit la alte contexte generice ("Blestemul nu cade niciodată pă pietre" - G.M., 1449). Adaptat semantic la contextul concret (,,necazurile" în loc de "blestemul"), proverbul încheie o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
generic al proverbelor despre soartă, noroc și ursită. Prima este înregistrată în colecții în forme cu subiect variabil, care trimit la alte contexte generice ("Blestemul nu cade niciodată pă pietre" - G.M., 1449). Adaptat semantic la contextul concret (,,necazurile" în loc de "blestemul"), proverbul încheie o secvență introductivă a narațiunii, care se înscrie și ea în, paradigma "om fără noroc", în care "om necăjit", "om lovit de necazuri" reprezintă variante sinonimice, generalizând polul negativ al unui destin marcat dramatic de contrastul dintre reușită ("oameni
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
contrastul dintre reușită ("oameni tare cumsecade, căsătoriți") și eșec (,,n-avusesă dăloc parte dă bucurii"). Acest conflict domină întreaga narațiune, nu numai prin natura întâmplărilor povestite (un destin reușit întrerupt brutal de împlinirea ursitei), ci și la nivel stilistic. Al doilea proverb (variantă la "Soarele că e soare și nu poate încălzi lumea." - G.M., 6829) [...] semnalează începutul declinului într-o viață până atunci în plină ascensiune [...]. Declinul destinului nu rămâne proiectat asupra lumii, ca în varianta-model ("nu poate încălzi toată lumea"), ci este
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Ion: taie toți pomii de aur din grădina soarelui, când l-a văzut pe Soare gătit de cununie. Soarele, aflându-i toată istoria, îi înapoiază femeia pentru că ( "cine strică casa altuia, n-are loc nici în cer, nici pe pământ". Proverbul acesta exprimă o morală convenabilă omului obișnuit, garantată și conservatoare. Ion o ia pe zâna cea frumoasă și ajung amândoi cu poamele cerute de împărat pe pământ. Împăratul plănuiește să-i fure mireasa, dar cei doi reușesc să rămână împreună
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
simbolic sau a unui schimb structurat social. De exemplu, în satul tradițional povestitorii sau "gura satului" făceau dintr-un fapt privat unul de importanță comunitară, care putea să capete accente neobișnuite. Aceeași încărcătură simbolică o regăsim și în cazul dictoanelor, proverbelor 262 sau sentințelor. În privința divinației remarcăm că, deși există o tendință de a scientiza domeniul (mai ales în cazul astrologiei), se păstrează totuși cadrele tradiționale ale retoricii. Mulți dintre cei care au trăit experiența unei ședințe de divinație recunosc o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Colloque sur Le signe et les systèmes de signes, Royaumont, 1962. 261 Elena Niculiță-Voronca, apud Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 285. 262 Émile Durkheim, La division sociale du travail, Paris, P.U.F., 1930. Referindu-se la proverb, cunoscutul sociolog francez scrie că "el este expresia condensată a unei idei sau sentiment colectiv relativ, al unei categorii determinate de obiecte" (p. 145). Proverbul ar fi în opinia autorului expresia verbală a unei solidarități de tip organic. Așa putem
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Émile Durkheim, La division sociale du travail, Paris, P.U.F., 1930. Referindu-se la proverb, cunoscutul sociolog francez scrie că "el este expresia condensată a unei idei sau sentiment colectiv relativ, al unei categorii determinate de obiecte" (p. 145). Proverbul ar fi în opinia autorului expresia verbală a unei solidarități de tip organic. Așa putem explica de ce în societățile moderne, caracterizate printr-o solidaritate mecanică, nu se mai creează producții de acest gen. 263 Cel mai des invocate probleme cu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pasaj, copilul este un animal, dar nu unul oarecare: to thérion este animalul sălbatic, încă nedomesticit, monstrul, reptila veninoasă. Copilul este încă la jumătatea drumului dinspre starea naturală, neșlefuit de cultură, aflat la margine. Biblia este clară asupra acestui punct (Proverbe, 28, 15)37: Dacă nebunia se pripășește în inima celui tânăr, numai varga certării o va îndepărta de el". În numele Bibliei, America puritană contemporană recomandă adesea pedeapsa corporală. Cartea Proverbelor este bogată în aceste imagini ale corecției educative: Cine cruță
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cultură, aflat la margine. Biblia este clară asupra acestui punct (Proverbe, 28, 15)37: Dacă nebunia se pripășește în inima celui tânăr, numai varga certării o va îndepărta de el". În numele Bibliei, America puritană contemporană recomandă adesea pedeapsa corporală. Cartea Proverbelor este bogată în aceste imagini ale corecției educative: Cine cruță nuiaua, urăște pe fiul său, dar cine-l iubește, îl pedepsește îndată" (13, 23); "Pedepsește-ți fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori" (19, 18
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]