16,229 matches
-
practic pentru a găsi o modalitate de a comunica ideile și de a-i convinge pe ceilalți de valoarea lor. Însă, dincolo de elementele de bază, nu există un consens între cercetătorii din acest domeniu. În ciuda unui volum mare de cercetări, psihologii încă nu au căzut de acord în privința naturii relației dintre creativitate și inteligență, nici măcar în privința naturii acestor structuri. Au fost propuse toate relațiile stabile posibile între creativitate și inteligență și pentru fiecare există cel puțin câteva dovezi. Partea proastă a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
C.R. Reynolds (eds.), Handbook of creativity (pp. 77-92), Plenum, New York. Woodman, R.W., Schoenfeldt, L.F. (1990), „An interactionist model of creative behavior”, Journal of Creative Behavior, 24, pp. 10-20. Implicațiile unei perspective bazată pe sisteme în studierea creativității Mihaly Csikszentmihalyi Psihologii au tendința de a privi creativitatea ca pe un proces exclusiv mental. În capitolul de față pornesc de la ideea că această abordare nu poate arăta adevărata amploare a fenomenului creativității, ce este un eveniment cultural și social în aceeași măsură
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a înțelege mai bine modul în care poate fi studiată o lucrare genială. De ce este necesară o abordare bazată pe sisteme? Când am început să studiez creativitatea, acum mai bine de 30 de ani, eram convins, la fel ca majoritatea psihologilor, că ea este un proces exclusiv intrapsihic. Presupuneam că putem privi creativitatea prin prisma proceselor gândirii, emoțiilor și motivațiilor persoanelor care produc lucruri originale. Însă, pe măsură ce treceau anii, munca mea devenea tot mai frustrantă. De exemplu, în studiul nostru longitudinal
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Institutul de Arte Plastice dovedeau un potențial creativ la fel de mare ca al colegilor lor sau chiar mai mare. Totuși, după 20 de ani, nici una dintre ele nu obținuse recunoașterea exterioară, în vreme ce mai mulți dintre colegii lor reușiseră să ajungă cunoscuți. Psihologii au înțeles dintotdeauna că ideile originale bune nu se transformă automat în produse creative acceptate. Pornind de la această informație, există două strategii posibile. Prima a fost elaborată de Abraham Maslow (1963) și implică negarea importanței recunoașterii publice. După părerea lui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în SUA, 10 000 de persoane din Manhattan constituie aria de specialitate din arta modernă. Ei hotărăsc care picturi sau sculpturi noi merită să fie privite, cumpărate și incluse în colecții - și, prin urmare, adăugate acelui domeniu. În acest sens, psihologii implicați în cercetarea legată de creativitate constituie și ei o arie de specialitate. De obicei, ea este alcătuită din profesori sau absolvenți ai unei instituții de învățământ superior care evaluează rezultatele unor preșcolari sau ale unor elevi. Ei hotărăsc care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dacă va continua evoluția culturii - în viitor viziunile creative vor restabili relația dintre domeniile actualmente divergente, iar această integrare va restabili, temporar, complexitatea culturii, cel puțin până ce noi pași către diferențiere o vor distruge din nou. Contextul social Chiar și psihologii cei mai preocupați de individ sunt de acord cu faptul că, pentru a fi considerată creativă, o nouă „memă” trebuie să fie apreciată pe plan social. În lipsa unei forme de prețuire socială, este imposibil să se deosebească ideile care sunt
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativ. Persoanele care au șanse să facă inovații au, de obicei, o personalitate care favorizează încălcarea regulilor și niște prime experiențe care le trezesc dorința de a face acest lucru. Gândirea divergentă, identificarea problemelor și toți ceilalți factori studiați de psihologi sunt relevanți în acest context. În sfârșit, capacitatea cuiva de a convinge aria de specialitate de meritele lucrului nou pe care l-a creat este un aspect important al creativității personale. Ocaziile de a intra în legătură cu aria de specialitate, rețeaua
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vedere al mediului sociocultural este indispensabilă, dar, neîndoielnic, insuficientă pentru a aduce un aport creativ. Persoana respectivă trebuie să aibă, în plus, capacitatea și înclinația de a introduce lucruri noi în domeniul ei de activitate. Acestea sunt trăsăturile pe care psihologii le-au studiat cel mai frecvent și către ele ne vom întoarce acum (tabelul 16.6). Întrucât trăsăturile caracteristice ale persoanelor creative au fost studiate intens, le voi prezenta rapid și fără să le pot arăta toate meritele. Talentul sau
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o problemă care este deja formulată; dar este nevoie de originalitate pură pentru a formula acea problemă (Einstein și Infeld, 1938). Unii savanți contestă ideea că descoperirea problemelor și rezolvarea problemelor implică procese de gândire diferite; de exemplu, economistul și psihologul Herbert Simon (1985, 1989), laureat al premiului Nobel, a afirmat că toate realizările creative sunt rezultatul procesului normal de rezolvare a problemelor. Însă dovezile pe care le aduce, bazate pe simularea pe calculator a unor mari descoperiri științifice, nu sunt
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dar ai idei și nu știi dacă sunt bune sau rele, le trimiți la Biroul de standarde, Institutul Național de Standarde*, unde lucrez, iar noi le evaluăm. Și le aruncăm la coș (Csikszentmihalyi, 1996, p. 49). Concluzii Este sigur că psihologii interesați de fenomenul creativității vor continua să-și concentreze atenția asupra persoanei și asupra proceselor ei de gândire. La urma urmei, calitățile speciale ale geniilor creatoare sunt atât de ispititoare, încât nu ne putem înfrânge curiozitatea față de ele. Ceea ce încearcă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
decidă, de exemplu, să nu se mărite sau să nu aibă copii, să urmeze vocații intelectuale (Ovidiu Comșia). A existat Însă și o ilustră figură care a contrazis acest determinism biologist, afirmând că doar factorii culturali construiesc astfel de diferențe: psihologul Alexandru Roșca. El susține că raritatea manifestării genialității (termen atât de drag elitiștilor români, indiferent de timp) la femei este cauzată de lipsa șanselor egale de dezvoltare intelectuală. Astra vedea Însă misiunea eugenică, naturală a femeilor drept prioritate absolută. De
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
garanția că generațiile viitoare se vor identifica mai bine cu limitele și potențialul lor biologic, asociate indentității lor de gen. O tabără diferită a mișcării eugeniste susținea că „Nu există deosebire de inteligență Între băeți și fete” 32. Alexandru Roșca, psiholog al Universității din Cluj, a oferit o analiză sofisticată a factorilor culturali care stăteau la baza diferenței aparente dintre inteligența femeilor și cea a bărbaților. Argumentul său pleca de la observația că femeile reprezentau o minoritate extrem de restrânsă numeric printre mințile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din persoane ce „împărtășesc o aceeași sensibilitate intimă”, frecventează aceleași locuri și au aceleași relații. La acestea se adaugă faptul că ea se compune din „oameni cu origine și cu educație similare”. Rezultă că „unitatea lor este favorizată de factori psihologi și sociali, fundamentați pe faptul că sunt de un tip social similar” (ibidem, pp. 19-24). Pe scurt, este vorba despre persoane care populează „sferele înalte”; ele ocupă „posturi de unde pot, ca să zicem așa, să privească de sus lumea cotidiană a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să trăiască. Fă din reaua-voință a cuiva o prietenie intimă!”. * „Doctorului Îi trebuie tot atîta știință ca să nu prescrie (o rețetă n.n.) și nu o dată arta lui constă tocmai În neaplicarea unor remedii.” (B. Gracian) La fel, și psihiatrul sau psihologul clinician, trebuie să lase uneori „răul sufletesc” (sau cel „moral”) să se potolească singur, și nu să-l irite sau Înrăutățească prin tot felul de supoziții și scenarii psihoterapeutice, care rar se potrivesc adevăratelor motive intime ce le-au stat
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se distrează.” (H. de Balzac) Însă nu Întotdeauna „prefăcătoria” este una studiată. Jucăm cu toții teatru, mai mult sau mai puțin, pentru că există și o prefăcătorie involuntară, protectivă, legată de nevoia instinctuală a omului de a se ști stimat, respectat, prețuit (psihologii care aplică „teste”, se confruntă frecvent cu tendința involuntară a subiecților de a ieși bine la probă la test, astfel că răspunsurile acestora la cerințele testului trebuie privite cu rezervă). * „Orice-nșelare cuprinde În sine o mărturisire de slăbiciune.” (N
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
anume ne-a deziluzionat, făcîndu-ne să ne pierdem Încrederea În el. * „Graiul i-a fost dat omului ca să-și ascundă gîndirea.” (Talleyrand) Desigur, specificul activității sale de diplomat l-a făcut pe Talleyrand să accentueze acest aspect al limbajului, Însă psihologii insistă cu precădere asupra funcției de elaborare și anticipare a „limbajului”. Mai ales „limbajul interior” - prin calitatea lui de „vorbire lăuntrică”, de „dialog cu sine Însuși”, de „monolog interior” - este unul din principalele mecanisme de elaborare și perfecționare a „conștiinței
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
asupra psihologiei adâncurilor nu încetează să ne minuneze: inconștientul, pulsiunea morții, idealul eului, sublimarea, catharsis-ul, actele ratate denegarea - oricare ar fi cuvintele pentru a le numi... - îl reprezintă ca pe un filosof, un gânditor dar și ca pe un psiholog, un antropolog desăvârșit. 29. Ființa pentru moarte. Așadar, marea rațiune e trupul. Trupul, adică altceva decât asamblarea sumară de suflet imaterial și de carne concepută ca închisoarea acestui spirit. Concepția lui Montaigne despre trup e mai fină, mai radical postcreștină
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în prima jumătate a secolului XX, ecourile sale resimțindu-se și astăzi. Corolarul acestei poziții teoretice este ideea potrivit căruia dezvoltarea societății românești moderne este o excepție față de țările apusene care au evoluat de la fond spre forme. Omul de cultură, psihologul, filosoful și sociologul Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) a fost discipolul maiorescian care a oferit cea mai izbutită conceptualizare a acestui model, în lucrări reprezentative precum: Cultura română și politicianismul (1904), Psihologia poporului român (1938), Însușirile sufletești ale populației în viața economică
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nu are cunoștință de faptul că persoana este implicată în vânzare sau trafic de droguri, acestea sunt confiscate, iar cazul este înaintat unei comisii locale. Comisia este formată din trei membri (un judecător, un medic și un asistent social sau psiholog) și are drept scop evaluarea situației respectivei persoane, însă nu în dorința de a începe urmărirea penală a acesteia, ci trimiterea ei la tratament. Sancțiunea este de natură administrativă (amendă). În cazul în care, după apariția în fața comisiei, persoana poate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
expertizei medico-legale și se realizează în regim de spitalizare, în una dintre unitățile medicale stabilite de Ministerul Sănătății sau, după caz, de Ministerul de Interne ori de Ministerul Justiției. Aceste unități au în structura de personal: medic psihiatru, asistent medical, psiholog, asistent social. Secțiile de dezintoxicare au regim închis, vizitele fiind desfășurate în condiții de strictă supraveghere și în prezența unui cadru desemnat în acest scop. Pentru eliminarea riscului de procurare a drogurilor, părăsirea secției de dezintoxicare de către persoana internată se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
din perioada a doua monitorizată, de scădere a valorilor acestor indicatori, la 30 % pentru frecvențe și la mai puțin de 25% pentru durate. Poziționarea știrilor violente Contează locul în care este plasată o știre violentă în cadrul unui buletin de știri? Psihologii care au studiat mecanismele învățării sunt categorici în această privință: pentru ca elementul dorit să aibă șanse mai mari de a fi învățat/reținut, el trebuie plasat la începutul sau la sfârșitul listei care îl include. Cu alte cuvinte, o știre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
relații cu publicul și secretariat literar al Teatrului Odeon - Iona Moldovan, Tamara Susoi, Laura Sterian) și-au propus să realizeze o serie de spectacole de lectură axate pe probleme prioritare ale societății contemporane, dezbateri la care să fie invitați sociologi, psihologi, scriitori, realizarea de workshopuri cu participarea unor persoane marginalizate, întâlniri în cadrul cărora să se poată experimenta diverse tehnici de terapie prin teatru. Întrebarea pe care și-au pus-o mai mulți participanți la prima dezbatere realizată sub auspiciile mai sus
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Psihologie a Universității de Vest din Timișoara, șeful catedrei de Psihologie, director al Centrului de Studii și Cercetări Psihologice Timișoara și redactor șef al Revistei de Psihologie Aplicată. Prof. dr. Zoltan Bogathy valorifică în activitatea de educare a generațiilor de psihologi experiența practică a celor 25 de ani de conducere a Laboratorului de Psihologie din Combinatul Siderurgic Reșița - singurul laborator uzinal de psihologie care funcționează fără întrerupere din 1968 până în prezent - la a cărui construcție și consolidare a contribuit. Această experiență
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în domeniul managementului proiectelor, fiind directorul a două granturi universitare finanțate de Banca Mondială și CNFIS/CNCSIS și certificat ca Expert Evaluator CNCSIS și ca Expert Evaluator LEONARDO. Este membru al EAWOP, al Asociației Internaționale a Psihologiei Aplicate, al Asociației Psihologilor din România, al Asociației Maghiare de Psihologie și vicepreședinte al Asociației Române de Psihologia Muncii și Organizațională. Conduce o firmă de consultanță în domeniul managementului resurselor umane - Coleburn Consulting, cu sediul în Timișoara. A publicat peste 70 de studii și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Muncii și Organizațională. Conduce o firmă de consultanță în domeniul managementului resurselor umane - Coleburn Consulting, cu sediul în Timișoara. A publicat peste 70 de studii și articole în reviste de specialitate sau în volume colective. Dintre lucrările publicate amintim: Îndreptarul psihologului industrial (1975), Negocierea în organizații (1999), Psihologie Organizațională (2002), Introducere în psihologia muncii (2002), Conflictele în organizații (2002). Preocupări: cultura organizațională, interculturalitate organizațională, competență și eficiență în organizații, eficiență managerială, comportament organizațional în organizațiile mixte. Email: zbogathy@socio.uvt.ro
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]