3,728 matches
-
vedea cele două tabere imense, Statele Unite ale Americii și Statele Unite ale Europei, așezate una în fața celeilalte, dându-și mâna peste mări, făcând schimb cu produsele lor, punând în relație comerțul lor, industriile lor, artele lor, geniile lor, defrișând globul, colonizând pustiurile, perfecționând creația divină sub ochii Creatorului” (Gaillard, Rowley, 2001, 9). În ce măsură oare perspectivele deschise de Saint-Simon, Mazzini și Victor Hugo au cunoscut o dezvoltare în deceniile care au precedat primul război mondial? Ideea organizării Europei a fost prezentă la conferințele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
De ce nu se întorc acasă? Pentru că le e rușine! Cum să vină fără mașină, fără euro? Trebuie să reziste, pentru că, într-o zi, cineva va avea nevoie de ei! Am cunoscut oameni care-și perfecționaseră arta de a locui în pustiu. Au găsit prin gunoaie scânduri, au ridicat o baracă, au început să adune obiecte, și-au făcut apoi copertină să le țină umbră... Au găsit un frigider stricat și cum prin zonă trecea un fir de apă, l au direcționat
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Așhabad capitala Turkmeniei de la marginea apuseană a marelui deșert Karakum al Asiei Centrale. Nu am stat decât două zile ... dar pline de învățăminte prin cele două deplasări făcute cu un coleg geograf de la Universitatea locală: prima ... pe cămile ... spre inima pustiului ... cu dune tipice ... cum numai în fotografii mai văzusem; a doua ... am urcat perpedes versantul nordic al Munților Kopetdag de la sud de oraș ... impresionant și el prin peisajul de ariditate pietroasă. Ambele deplasări au fost ... tocmai prin specificul peisajului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
construit oare modernitatea tocmai pe secularizare, pe restrîngerea la seco? Nu se definește ea prin renunțarea la religie drept cadru de civilizație, cheie de interpretare a lumii, vector al destinului uman? Ce altceva mai poate oferi spectacolul modernității decît negativitate, pustiu de sens vertical, închidere fără speranță în cetatea perisabilului? Față de acest spectacol, angajarea spirituală pare că trebuie să se așeze în opoziție, în conflict, să lupte eroic pentru a-i demasca puținătatea sau chiar impostura, pentru a se elibera de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să arate că există trăsături specifice modernității tîrzii care pot fi utilizate ca suport pentru descifrarea și chiar pentru exersarea unor mari teme spirituale. Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
neagră și pustie. întreaga lume, întreaga viață a murit parcă sub bezna universală. Chiar sufletul poetului parcă a murit și s-a îngropat. Totul e groază sacră și haos cosmic. Suntem la începutul lumii: „Și pământul era fără chip și pustiu, și întuneric era deasupra adâncului, iar duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor”. Bezna și groaza sacră dilată imaginația până la vedenia halucinantă a întocmirii universului: Așa înaintea creării A fost tohu-bohu, socot: Plutea peste-adânc Sevaot, Și, neștiutor al mișcării. Sta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adunați în aceste sinoade, sub ocrotirea și inspirația Sfântului Duh, au luat decizii semnificative, valabile de-a lungul anilor. Aceste decizii sinodale constituie tezaurul sfânt al dreptei credințe. La acestea se pot adăuga comorile de înțelepciune ale Sfinților Părinți din pustiu, adunate în Filocalii, Paterice, Limonarii, Lavsaicoane, imnografia patristică și Sfintele Liturghii pentru a avea o imagine completă a Ortodoxiei. Prin urmare, Ortodoxia nu echivalează cu simpla Mărturisire a lui Petru Movilă; ea este mai mult decât atât, ea semnifică învățătura
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ceea ce Dumnezeu a încredințat prin har aleșilor săi, anulând cu mult rafinament limes dintre a da și a primi. Părintele Papacioc știe să umple golul terestru cu elementul divin, aceasta rămânând o necesitate a oricărui timp în analectele sacre ale pustiului. Prezența Logosului, a Cuvântului lui Dumnezeu devine o certitudine în această zonă a sacralității, a liturgicului, unde " Părintele umple cu Dumnezeu cotidianul aproapelui său, din prispa sa, de pe pragul său". Astfel, pustia românească se definește prin sobornicitate, concept esențial al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
-a, București, Humanitas, 2008, p. 25: "În Biserică ești comparat cu Dumnezeu, fiindcă exprimi chipul și asemănarea Lui. Dacă Biserica ar dispărea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar dispărea și omul... În Biserică afli că exiști. Ce pustiu ar fi spațiul dacă n-ar fi punctat de biserici!". 2 Pentru mai multe detalii privind dimensiunile apofatice și catafatice ale teologiei Sfinților Părinți, a se vedea Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană. Învățătură patristică, liturgică și iconografică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
simultan, atît prezentare cât și reprezentare (de pildă, imaginea lui Tennyson : the black bat night has flown - "noaptea, negru liliac, a zburat"... sau imaginea lui Marvell : Yonder all before us lie Desarts of vast eternity - "Colo, în fața noastră, se-ntind pustiurile nesfârșitei veșnicii"). Imaginea poate consta într-o "descriere" sau (ca în exemplele noastre) într-o metaforă. Dar imaginile care nu sunt prezentate ca metafore, ca văzute de "ochiul minții", nu pot fi și ele simbolice ? Nu este oare fiecare percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
a Adunării Deputaților cu ocaziunea reformei învățământului primar, Imprimeria statului, București, 1924. Mănciulescu, Alexe, Paradoxa Săcuiască, Institutul de Arte Grafice Viața Românească, Iași, 1927. Mehedinți, S., Profesorul, temelia tuturor reformelor școlare, Editura librăriei Socec & Co., București, 1929. Mihăileanu, M., "În pustiul carierei de profesor secundar", în Revista generală a învățământului, nr. 3-4, 1936. Narly, C., Educație și ideal, București, Editura Casa Școalelor, 1927. Negulescu, P. P., Reforma învățământului - proiecte de legi, Tip. "România Nouă" Th. Voinea, București, 1922. Nistor, Ion, Politica
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
hulă. La vîrsta de 25 de ani putea să ocupe o funcție în sfatul frăției, și nimeni sub 30 de ani dintre capii de familie nu era recunoscut capabil să ocupe o funcție milita- ră. deci ei se pregăteau în pustiu ca să devină soldați îndrăciți ai lui Iahwe așa cum au arătat faptele mai tîrziu! Iar romanii din Ierusalim nu simțeau mirosul de fum și pîrjol care se tot întețea la Qumran dar și în Ierusalim, răspîndindu-se nu numai în cetățile și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
bir în incinta Templu- lui, ce puteau asigura hrana orașului pe cîțiva ani. În Războiul iudeilor cu romani la V,25 J. Flavius spune că: ,,Întreaga zonă din jurul Templului a căzut pradă flăcări- lor, orașul s-a transformat într-un pustiu, pradă războiului civil, iar toate grî-nele care s-ar fi dovedit salvatoare pentru cîțiva ani de asediu au fost în cele din ur-mă mistuite de flăcări”. Dacă orașul a ajuns o ruină, îl întreb pe mincinosul Flavius unde a stat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
behăitoare de minciuni. După pretinsa întîlnire cu Iahwe pe drumul Damascului nu se întoarce la Ierusa- lim la cei care au fost apostoli înaintea lui ci pleacă în Arabia să-și curețe mintea de gîndurile rătăcitoare. După o cură de pustiu de cîteva luni sau poate un an, se în-toarce iarăși la Damasc unde duce o existență despre care nu știm nimic. După trei ani de tăcere merge la Ierusalim să-l cunoască pe Chifa/Petru unde a stat cincispre- zece
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
construit oare modernitatea tocmai pe secularizare, pe restrîngerea la seco? Nu se definește ea prin renunțarea la religie drept cadru de civilizație, cheie de interpretare a lumii, vector al destinului uman? Ce altceva mai poate oferi spectacolul modernității decît negativitate, pustiu de sens vertical, închidere fără speranță în cetatea perisabilului? Față de acest spectacol, angajarea spirituală pare că trebuie să se așeze în opoziție, în conflict, să lupte eroic pentru a-i demasca puținătatea sau chiar impostura, pentru a se elibera de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să arate că există trăsături specifice modernității tîrzii care pot fi utilizate ca suport pentru descifrarea și chiar pentru exersarea unor mari teme spirituale. Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sfârși zilele în libertate, în patria mea liberă...” Acest episod livian a fost dezvoltat de W. Shakespeare în tragedia Coriolan. „...astăzi nenconvoaie/ De chin, de spaimă, de cutrmurare,/ Când mamă și soție și copil/ Văd fiul, soțul, tatăl cum aduc/ Pustiu-n sânul țarii. Vai, vai nouă!/ Dar eu n-oi aștepta sfârșitul luptei/ și nici destinul meu. Dacă nu pot/ Să te înduplec, brațul îndreptându-ți/ Spre -ajutorarea ambelor popoare,/ Atunci află: mai-nainte țara/ De-a prăbuși, piciorul tău
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
demonstrației din sfera semantică a Ecleziastului. Avînd, deci, ca orizont sapiențial gîndul Ecleziastului despre deșertăciune, panorama imaginară acoperă mai multe spații fondatoare văzute în grandoarea și ruina lor: Mesopotamia, invocată prin "Babilon, cetate mîndră cît o țară"; Palestina, cu asceza pustiului în care s-au încercat evreii: "Sion, templul Iehovei"; "miticul" spațiu al Ierusalimului și regii Iudeii: David, "în lacrimi rupînd haina lui bogată", și Solomon, "poetul-rege"; Grecia, "măreață", cu miracolele și miturile sale; Roma, unde " Gînduri mari ca sori-n
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
puterea) public(ă). Și tot acum, avînd ca primum movens ceea ce Peter Brown numea "cumplita teamă de trup"170, începe și se accentuează sedimentarea diferențelor specifice dintre Apus și Răsărit, dintre lume și Biserică, cu lungile episoade privitoare la oamenii pustiului, la asceză, la viața conjugală, la credința că raiul a fost cucerit, la concupiscența trupului, sfîrșind, cum remarca același istoric, cu "obsesia occidentală a sexului". Istoria umană a cunoscut apoi, rînd pe rînd, pînă la Renaștere, dezghiocarea (prin varii reprezentări
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
țin stomatele deschise ziua, deci transpirația este intensă (plantele apărându-se Împotriva supraîncălzirii), dar pierderea apei este compensată datorită sistemului radicular și țesutului lemnos foarte bine dezvoltate. În categoria sclerofitelor intră plantele mediteraneene, arenarii (de nisip), dar și cele de pustiu, de stepă aridă. La Închiderea stomatelor, transpirația este cuticulară, de intensitate mică. Deci cuticula, ceara, Învelișul de peri intervin numai atunci când stomatele sunt Închise, rămânând transpirația cuticulară; deci pe aceasta o Încetinesc xerofitele, nu pe cea stomatică (stomatele fiind deschise
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
Astfel, generația tânără de la noi, ca și aceea de acum 50 de ani, luptă din răsputeri ca să dea Întrupare acestei a doua Uniri, tot așa de grea și de Însemnată ca și cea dintâi”. Nu era, evident, un glas În pustiu. „Unirea fusese cea mai Îndrăzneață și cea mai Înțeleaptă faptă a națiunii românești” scria În 24 ianuarie 1909 Tribuna din Arad, admițând că „după-veacuri de zbuciumări, părinții patriei prevăzuseră, În sfârșit, că Unirea poate să fie pârghia de Înălțare a
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
laolaltă, într-un singur glas către cer, psalmii alungă demonii, pogoară ocrotirea îngerilor, sunt armă pentru teama de noapte, liniștire pentru oboseala zilei, pavăză și mângâierea oamenilor credincioși, iar pentru femeile credincioase, una dintre cele mai potrivite podoabe. Psalmii fac pustiurile să se arate locuite și ca patimile să fie înfrânate. început bun pentru începători, creștere și ajutor în urcușul pe scara virtuților și sprijin pentru cei care merg pe calea desăvârșirii. Ei sunt glasul Bisericii, înveselesc sărbătorile și fac să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fără oxigen. Istoria vieții și mântuirii creștine este o lungă cale a rugăciunii noastre, deschisă către Dumnezeu. Să ne gândim pentru o clipă și prin contrast și la starea acelor suflete, peste care a pus stăpânire lipsa de rugăciune, cu pustiul secetei sufletești. Sub arșița acestei stări, se usucă în suflete sentimentele duhovnicești și florile care zidesc virtuțile. Și în această stare de pustiire sufletească se strecoară pe neobsevate în firea noastră, îndeletnicirile rele și rătăcirile sufletești. Procesele purtate pentru calomnii
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nu putea obiectiv vorbind să ducă la răsturnarea, transformarea, revoluția radicală (să-i spunem oricum) pe care mulți dintre noi au visat-o. Mă transform în avocatul diavolului și încerc ajutat și de Octavian Paler să înțeleg de ce vorbim în pustiu, m-am lămurit (p. 345), de ce Don Quijote pierde din ce în ce mai mult teren, e din ce în ce mai izolat, mai ridicol (p. 343). Ce mai poate oferi Estul lui Don Quijote decât gloria rușinii (p. 370)? Aceasta ar fi o față a medaliei. Există însă și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
reciprocă în marea oglindă unde toate se văd la fel, drept tot. Flacăra aprinsă în "firida unde arde cu foc nestins Divinul" iradiază prin spații redând nemărginirii fugarul ei mister, "mereu mai străvezie, mereu mai necuprinsă,/ Prin sure și înalte pustiuri de eter" (Când va veni declinul). În rama imensă a acestui tablou deschis în infrarealitate, "sub îngânata lumină-abia născândă" (Gest), perspectiva se adâncește până la transparență, arătând imaginea hieratică prin care se străvede epura posibilului, "somptuosul crin / Al formei" (Luntrea)15
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]